Proiectul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor din județul Brașov a ajuns în etapa depunerii cererii de finanțare, după șase ani de pregătiri. Administratorul public al Consiliului Județean Brașov, Szenner Zoltan, avertizează însă că procesele, contestațiile și refuzul Consiliului Local Părău de a aproba asocierea pot întârzia sau chiar bloca investiția de peste 185 de milioane de euro.
Miza este majoră: fără depunerea și aprobarea proiectului în termen, județul riscă să piardă accesul la fondurile nerambursabile, iar actualul sistem ineficient de gestionare a deșeurilor va continua să producă tarife și penalități tot mai mari.
Brașovul depozitează aproape 90% din deșeuri
„Județul Brașov a rămas codaș, unul dintre puținele județe care nici acum nu au un sistem integrat de gestionare a deșeurilor”, a scris Szenner Zoltan.
Potrivit acestuia, aproape 90% din deșeurile generate în județ ajung în prezent la depozitare, iar numai o mică parte este reciclată sau valorificată.
Costurile sunt suportate de populație prin tarifele de salubrizare, dar și de primării, care plătesc contribuții la Fondul pentru Mediu pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare.
Prin SMID, cantitatea depozitată ar urma să scadă la aproximativ 10%. Proiectul nu prevede construirea unei noi gropi de gunoi, ci instalații de sortare, reciclare, compostare, tratare mecano-biologică și valorificare energetică.
Investiții la Măieruș, Părău și Hoghiz
Proiectul prevede construirea unor instalații moderne la Măieruș, Părău și Hoghiz. Documentația include studiul de fezabilitate, planurile urbanistice zonale, studiile de specialitate și acordul de mediu și a fost analizată de experții JASPERS și de Autoritatea de Management.
Valoarea totală aprobată în vara anului 2026 este de aproximativ 945,4 milioane de lei. Din cheltuielile eligibile, aproape 640 de milioane de lei ar urma să provină din finanțare nerambursabilă, iar aproximativ 143 de milioane de lei reprezintă contribuția județului.
„Am finalizat documentația, am obținut toate avizele și aprobările, avem în curs redactarea cererii de finanțare. Suntem pe ultima sută de metri și, totuși, chiar și acum se încearcă în mod agresiv blocarea proiectului”, susține administratorul public.
Părău, singura localitate care nu a aprobat asocierea
În 2022, Consiliul Local Părău și-a exprimat acordul pentru investiție, iar în 2024 a aprobat PUZ-ul centrului de sortare și pregătire a deșeurilor. Pe baza acestor decizii, Consiliul Județean a continuat timp de patru ani proiectarea și avizarea.
În 2026, aleșii locali din Părău au refuzat însă aprobarea contractului de asociere. Celelalte 58 de unități administrativ-teritoriale au acceptat documentul necesar implementării SMID.
„Nu se mai poate schimba acum locația pentru că s-au răzgândit. Nu mai avem încă patru ani pentru a identifica o nouă locație și pentru a elabora din nou întregul proiect”, avertizează Szenner Zoltan.
Contestații și procese la Măieruș și Părău
Potrivit administratorului public, proiectul se confruntă și cu mai multe plângeri administrative și acțiuni în instanță privind amplasamentele de la Măieruș și Părău. Acesta respinge acuzațiile potrivit cărora investițiile ar reprezenta gropi de gunoi și susține că instalațiile vor funcționa în hale închise, dotate cu sisteme de ventilație, biofiltre și senzori pentru monitorizarea poluanților și mirosurilor.
Afirmațiile privind existența unor interese coordonate în spatele contestațiilor îi aparțin lui Szenner Zoltan și nu sunt susținute, în postarea sa, de probe prezentate public. Legalitatea proiectului și temeinicia contestațiilor urmează să fie stabilite de instituțiile competente și de instanțe.
Riscul financiar trebuie clarificat urgent
Szenner Zoltan indică sfârșitul anului 2026 drept termen pentru depunerea cererii de finanțare. În comunicările publice din primăvară, Consiliul Județean anunțase inițial data de 30 iunie 2026. Administrația județeană trebuie să precizeze oficial calendarul actualizat, condițiile impuse de finanțator și efectul concret pe care procesele sau neparticiparea comunei Părău îl pot avea asupra eligibilității proiectului.
Pericolul nu privește doar pierderea unei finanțări europene. Dacă SMID nu este implementat, Brașovul va continua să depoziteze cea mai mare parte a deșeurilor, să rateze țintele de reciclare și să transfere costurile sistemului asupra locuitorilor.
„Am rămas codași și acest lucru ne costă”, concluzionează Szenner Zoltan.