Acasă Blog Pagina 939

Alegeri parlamentare în Republica Moldova: Două secții de votare la Brașov

0
Alegeri parlamentare în Republica Moldova: Două secții de votare la Brașov

Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor avea loc duminică, 28 septembrie 2025. Potrivit Radio România Brașov FM, la Brașov, vor fi pentru prima dată două secții de votare, chiar dacă studenții încă nu au început cursurile și mulți dintre ei sunt acasă.

“Pe lângă faptul că alegerile parlamentare sunt cele mai importante din toate alegerile, suntem într-un moment de cotitură, în care trebuie să ne decidem viitorul țării. Este un moment în care oamenii trebuie să iasă la vot pentru a fi mai auziți, indiferent de opțiunea pe care o aleg”, a spus președintele uneia dintre secțiile de votare, Constantin Didenco.

Una dintre secțiile de votare va fi în complexul Memorandului, cu care cetățenii moldoveni sunt obișnuiți de la rundele precedente de alegeri, iar cea de-a doua, la Colegiul Național Unirea.

Trafic auto închis pe str. Crișan din cauza unor lucrări la rețeaua de distribuție a apei potabile

0
Trafic auto închis pe str. Crișan din cauza unor lucrări la rețeaua de distribuție a apei potabile

Trafic auto închis pe str. Crișan din cauza unor lucrări la rețeaua de distribuție a apei potabile. Potrivit Companiei Apa Brașov, în perioada 24 septembrie – 10 octombrie 2025, circulația auto va fi afectată pe tronsonul cuprins între strada Crișan nr. 1 (Cimitirul Evreiesc) și intersecția străzii Crișan cu strada Cloșca, de execuția lucrărilor de reabilitare a rețelei de distribuție a apei potabile.

Începând de miercuri, 24 septembrie, în intervalul 08:00-18:00, traficul este închis pe sensul de circulație către strada Cloșca, conform Planului de Management Trafic, aprobat. Circulația auto va fi deviată pe strada Crișan, de la nr.14, spre strada Lungă sau strada Horia.

Lucrările vor fi semnalizate corespunzător pe toată perioada desfășurării lor, iar traficul pietonal nu va fi afectat.

Lucrările fac parte din Contractul de lucrări BV-CL-R01 „Extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în cartierul Stupini, extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă în zona Centrală și extindere conductă de aducțiune SP Rulmentul – SP Zizin”, cofinanțat prin Programul de Dezvoltare Durabilă.

Târg de obiecte cu poveste, la Râșnov

0
Târg de obiecte cu poveste, la Râșnov

Târg de obiecte cu poveste, la Râșnov, în Piața Unirii, sâmbătă, 27 septembrie, între orele 11:00 – 17:00, informează Europe Direct Râșnov.

La Târgul de obiecte cu poveste se adună oameni, amintiri și idei, oferind obiectelor o nouă șansă să circule în comunitate: haine, jucării, cărți, electronice, bijuterii sau orice lucru mic și drag care încă are valoare.

Fiecare expozant decide cum dorește să ofere mai departe obiectele: prin vânzare, schimb sau pur și simplu gratuit sau pentru un zâmbet. Vizitatorii descoperă comori, se bucură de povești și se conectează cu oameni din oraș. Participarea ca expozant este gratuită.

Program

Data: sâmbătă, 27 septembrie 2025
Ora: 11:00 – 17:00
Locul: Piața Unirii, Râșnov

Ateliere în cadrul târgului:
11:00 – 13:00 Culori de poveste – atelier creativ de desen, pictură și colaje, cu Alina Dragu.
12:00 – 14:00 Microplasticul la microscop – activitate propusă de Centrul SCHUBZ, din proiectul „Cu fața la râu – Împreună pentru Ghimbășel”- prin programul Cu Apele Curate
16:00 – 17:00 REgândește: Schimb de idei pe teme de sustenabilitate și tranziție verde – cu Ioana Vașoti, coordonator EUROPE DIRECT Râșnov

Participarea este gratuită.

Organizatori: EUROPE DIRECT Râșnov, Asociația Mioritics, Râșnov Unplugged, în parteneriat cu Primăria Orașului Râșnov. Potrivit organizatorilor, sustenabilitatea nu este doar un concept, ci un mod de viață. Uniunea Europeană pune protejarea mediului și tranziția către o economie verde și circulară în centrul politicilor sale. Gesturi simple, precum reutilizarea și refolosirea obiectelor, pot contribui la reducerea deșeurilor și la un consum mai responsabil.

Evenimentul este și o continuare a proiectului Harta Verde Râșnov, prin care se promovează inițiative locale de protecție a mediului și dezvoltare comunitară.

Liga 4 Brașov: Teutonii Ghimbav, victorie la scor și cu ACS Hălchiu, într-un meci din etapa a 5-a disputat în devans

0
Liga 4 Brașov: Teutonii Ghimbav, victorie la scor și cu ACS Hălchiu, într-un meci din etapa a 5-a disputat în devans

Teutonii Ghimbav are cel mai bun atac din Liga 4 Brașov. După ce la finalul săptămânii trecute, elevii lui Florin Dîrvăreanu au câștigat cu 13- 0, la Berivoi, miercuri seara au făcut instrucție și cu ACS Hălchiu, scor 10-0 (8-0) într-un meci disputat în devans pentru etapa a 5-a!

Liga 4 Brașov, etapa 5

Miercuri, 24 septembrie:
Teutonii Ghimbav – ACS Hălchiu 10-0 (Alex Naste 4, Apa Maximilian 2, Dragoș Naste, Mihai Pușcașu, Bogdan Racz 2)

Sâmbătă, 27 septembrie, ora 11.00:
Chimia Victoria – ACS Prejmer
Unirea Hărman – Corona Brașov
ACS Hoghiz – Măgura Codlea
Aripile Brașov – Colțea Brașov
CSM Făgăraș – Carpați Berivoi
AS SR Brașov – Inter Cristian

Clasament: 1. Inter Cristian 12p, 2. Corona Brașov 10p, 3. Măgura Codlea 10p, 4. Teutonii Ghimbav 9p, 5. Unirea Hărman 9p, 6. Aripile Brașov 6p, 7. ACS Hoghiz 6p, 8. CSM Făgăraș 6p, 9. Colțea Brașov 6p, 10. AS SR Brașov 3p, 11. ACS Hălchiu 3p, 12. Chimia Victoria 3p, 13. ACS Prejmer 0p, 14. Carpați Berivoi 0p.

Au decapitat Armata: Decimarea generalilor

0
Au decapitat Armata: Decimarea generalilor
Istoricii estimează că la penitenciarul din Cetatea Făgăraş au fost închişi între 600 şi 1.000 de persoane, iar numărul celor decedaţi a rămas necunoscut

l În Cetatea Făgărașului, transformată în anii 50 în lagăr de exterminare, și-au găsit sfârșitul 5 generali
l Regimul comunist impus de Rusia a ucis în pușcării peste 80 de generali care au luptat pentru România Mare în cele două războaie, declarându-i ,,dușmani de clasă” sau „dușmani ai poporului”

Laolaltă cu sinistrele lagăre și închisori din anii instaurării comunismului, Cetatea Făgăraşului a fost martoră peste 10 ani la sute de crime ale regimului comunist. Între zidurile care au purtat cu mândrie secole de istorie, Securitatea aniilor 50 a instalat odioase laboratoare ale ,,reeducării”. Totul pentru a șterge valorile ,,trecutului” și a impune dictatura comunistă adusă din Rusia. Închisoarea a fost înfiinţată în anul 1948 și a funcționat până în 1962.

Printre localnici se dusese vestea, încă de la începutul anilor 50, că în cetatea falnică medievală de la Făgăraş, unde a trăit Domna Stanca sau unde a funcţionat Dieta Transilvaniei, se instalase una dintre cele mai diabolice pușcării comuniste. Turnul Tomory sau Sala Dietei ajunseseră locuri ale suferinţei, iar subsolurile cetății, celule de tortură şi de moarte. Nici un civil nu avea însă voie să se mai apropie de vechile ziduri din centrul orașului.

„Auzeam cum urlau deţinuţii”

Ludovic Orban, un făgărășean care a locuit pe strada Pălărierilor, în apropierea Cetății Făgăraș, a vorbit cu ani în urmă, pentru Monitorul de Făgăraș, despre chinurile pe care deţinuţii le-au suportat în Cetatea devenită închisoare comunistă.,,Când a devenit închisoare, nu ne lăsau nici să ne apropiem. Am locuit pe strada Pălărierilor şi auzeam cum urlau deţinuţii, erau bătuţi şi chinuiţi, ieşea căruţa trasă de un cal cu morţii. Erau duşi în cimitirul românesc, undeva în fund, acolo unde era gunoiul. Acolo s-a făcut o groapă şi s-au băgat morţii, şi nu ştia nimeni de ei. Erau doi puşcăriaşi de drept comun care-i duceau la groapă”, își amintea făgărășanul.

Regim de exterminare

Şeful penitenciarului de la Făgăraş era în acele sinistre vremuri Lazăr Tibor, reprezentantul „omului nou”, o brută care a impus un regim de exterminare. A fost secondat de Refic Fizula, ofiţerul politic, un tip care adora violenţa. Călăii din penitenciarul Făgăraş se fac responsabili de aplicarea unui regim dur de detenţie ce a dus la moartea a aproape 200 de deţinuţi politic. De fapt, numărul exact al morților nu-l știe nimeni. Cauzele deceselor indicate în actele oficiale dovedesc că regimul de detenţie, alimentaţia şi îngrijirea medicală au fost concepute în scopul eliminării fizice a deţinuţilor considerați ,,dușmani ai poporului”. Majoritatea diagnosticelor erau TBC osos, TBC renal, hipertrofie cardiacă, hemiplegia membrelor inferioare, ulcer stomacal, ciroză.

Au decapitat Armata: Decimarea generalilor
Fostul penitenciar de la Cetatea Făgăraş a fost inclus pe lista monumentelor aflate în patrimoniul mondial UNESCO

166 de decese înregistrate oficial

Penitenciarul din Cetatea Făgărașului a funcționat până în 1960. A fost încadrat alături de alte închisori comuniste, ca Târgşor, Mislea, Piteşti, Mărgineni, la un grad sporit de periculozitate. Conform registrelor actelor de deces cercetate de istoricul Ioan Ciupea, în închisoarea Făgăraş au fost înregistrate, official, 166 de decese, care au survenit, pe ani, astfel: 1950 – 1, 1951 – 12, 1952 – 27, 1953 – 16, 1954 – 12, 1955 – 2, 1956 – 1, 1957 – 15, 1958 – 14, 1959 – 58, 1960 – 7. Printre morții din Cetatea Făgăraşului sunt și 5 generali. Lucrările de restaurare din anii 70 au încercat să șteargă orice urmă a vechii închisori.

Au decapitat Armata: Decimarea generalilor
În Cetatea Făgăraş existau camere de tortură, anchetă şi celule mici de detenţie, cu aproximativ 16 paturi fiecare

5 generali uciși la Penitenciarul Făgăraș

Cei 5 generali care și-au găsit sfârșitul în Penitenciarul Făgăraș sunt:
Emanoil Leoveanu – 1959
Gheorghe Ștefan Liţeanu – 1959
Gheorghe Linteş – 1955
Ion Popescu – 1954
Vasile Zorzor – 1952

Generalul Vasile Zorzor, unul dintre creatorii României Mari, ucis de comunişti

Generalul Vasile Zorzor rămâne în istorie ca o figură marcantă a unui ofiţer român de carieră în prima jumătate a secolului al XX-lea. Este unul dintre fondatorii interbelici ai Jandarmeriei şi un profesor strălucit. Fusese unul dintre eroii de război şi creatorii României Mari în 1918, pe câmpul de luptă. În mai 1948, a fost dat în judecată în „Grupul Martorilor” în cadrul procesului liderilor Partidului Naţional Țărănesc la Tribunalul Militar Bucureşti şi condamnat la cinci ani de închisoare riguroasă pentru „conspiraţie pentru rebeliune”. S-a stins din viaţă în august 1952, în Penitenciarul Făgăraş. Generalul Zorzor provenea din Olteniţa.

Au decapitat Armata: Decimarea generalilor
Generalul Vasile Zorzor, unul dintre fondatorii interbelici ai Jandarmeriei

Erou, „cu lanţuri de picioare şi la mâini”

Obadă M. Mihai, fost sergent major al Jandarmeriei din Oraviţa, militar la Făgăraş, la UM 04724 în 1952, l-a cunoscut pe generalul Zorzor şi a vorbit despre sfârșitul acestuia, aşa cum a publicat radiotvolteniţa.ro. ,,Generalul Zorzor a fost arestat, condamnat şi a murit în închisoare de deţinuţi politici de la Făgăraş. La 15 septembrie 1952 am fost încorporat militar în unitatea militară 04724 Făgăraş – în fapt şcoala militară de ofiţeri chimici, unde am stat până la 1 februarie 1953 – adică 138 de zile, când s-a constatat că nu am origine social sănătoasă, după care am fost vărsat la trupă de Brigada 73 Cavaleri de la Târgovişte. U. M. 04163, în perioada în care m-am aflat la Făgăraş, am auzit şi eu de această închisoare celebră de deţinuţi politici consideraţi periculoşi, vestită prin paza strictă, cruzimea şi sălbăticia comportamentului organelor de pază. Închisoarea de la Făgărăş auzisem că este a cincea pe ţară, după cele de la Sighet, Gherla, Piteşti şi Râmnicu Sărat (…) Nu ştiu de ce se exagera cu asemenea măsuri de pază pentru că înăuntru, cred că din aşa zişi deţinuţi politici, nu mai rămăsese probabil decât nişte umbre, în care sufletul mai pâlpâie ca lumina unei lămpi cu petrol care se stinge din lipsă de combustibil. Aceşti oameni care în ultimile clipe ale vieţii lor îmi îmaginez că semănau poate mai mult cu nişte stafii, prin caracterul de nezdruncinar şi demnitatea credinţei lor, atât timp cât au avut suflete nişte schelete umane, aşa simple umbre de viaţă, fără contur precis, au prezentat un pericol pentru regimul comunist. Pe nişte oameni muribunzi, epuizaţi, să-i mai ţii cu lanţuri de picioare şi la mâini, mi se pare curată nebunie“ descria fostul sergent de la Olteniţa.

Generalul Emanoil Leoveanu a luptat la Carei

Emanoil Leoveanu s-a născut la Craiova la 16 aprilie 1887 şi a decedat în penitenciarul din Cetatea Făgăraş, la 26 mai 1959. A urmat Şcoala de ofiţeri de artilerie, geniu şi marină (1906-1908), Şcoala Superioară de Război (1919-1921), Facultatea Juridică din Iași (1920-1923) şi Academia de Înalte Studii Comerciale din Cluj (1926). A avut gradele militare: sublocotenent – 1908, locotenent – 1911, căpitan – 1916, maior -1917, locotenent-colonel-1923, colonel – 1929, general de brigadă – 1937, general de divizie – 1940, general de corp de armată – 1943. A fost trecut în rezervă la 27 martie 1945.

A deţinut funcţiile militare: şeful Secţiei operaţii din Marele Stat Major (1933-1934), şeful statului major al Inspectoratului General Sanitar (1934-1936), comandantul Brigăzii 6 Artilerie (1936-1939), comandantul Diviziei 35 Infanterie (1939-1940), director general al Poliţiei şi Siguranţei Statului (1941), directorul Direcţiei Artilerie din Ministerul de război (1942), comandantul Corpului 2 Armată Teritorial (1942-1943), comandantul Corpului 7 Armată (1943), comandantul Corpului 6 Armată (1943-1944), comandantul Corpului 3 Armată (1944), comandantul Corpului 4 Armată (1944), comandantul Corpului 6 Armată (1944). În cel de Al Doilea Război Mondial s-a distins la comanda Corpului 6 Armată în luptele de eliberare a Transilvaniei, îndeosebi a oraşului Carei.

Au decapitat Armata: Decimarea generalilor
Generalul Emanoil Leoveanu a luptat în ambele războaie pentru România Mare

Închis pentru activitate intensă contra clasei muncitoare

A fost arestat la 17 mai 1951, fiind acuzat de crimă contra umanităţii (pentru activitatea de director al Poliţiei). A fost condamnat la 15 ani detenţiune riguroasă pentru activitate intensă contra clasei muncitoare (10 ani prin sentinţa din 9 noiembrie 1956, pedeapsă majorată la 15 ani în 13 octombrie 1957). A decedat la 26 mai 1959 în penitenciarul din Cetatea Făgăraş. La 30 Ianuarie 1955, la patru ani după ce fusese arestat, generalul Emanoil Leoveanu se adresa, din închisoare, procurorului general al României: ,,Prefer să fiu condamnat la moarte, să scap de chinurile acestea îngrozitoare, ce nu mai au sfârşit. Cu ce v-am greşit? Ce fapte criminale am comis? De ce mă ţineţi în această situaţie ce cred că depăşeşte orice pedeapsă ce se aplică unui puşcăriaş vinovat? Interveniţi, domnule procuror general pentru sancţionarea mea cu pedeapsa capitală, socotind-o a fi o favoare pentru mine..(…) De ce în patru ani nu s-a putut stabili vina ce mi se impută, să fiu judecat şi condamnat, sau eliberat din puşcărie, să trăiesc o viaţă de om, nu de animal condamnat să fiu dus la abator pentru consumul animalelor feroce încă înainte de judecată”.

„Nu cred să se fi întors omenirea pe dos”, spera deținutul Leoveanu

Emanoil Leoveanu îi cerea procurorului general să stea de vorbă cu el ,,cel mult un sfert de oră” pentru a se convinge că are faţa un om cinstit… „Nu cred să se fi întors omenirea pe dos, şi anume ca oamenii răi, hoţi, trădători de ţară şi partid şi criminali să fie apreciaţi ca utili şi astfel comunitatea omenească să fie condusă de bestii şi alte arătări ale vicleniei şi minciuni, care, să se acopere, aruncă fapte inventate, de circumstanţă, asupra mea pentru a vă face să greşiţi în luarea deciziei”. Cei 15 ani detenţie riguroasă s-au dovedit a fi însă prea mulţi pentru un om de peste 70 de ani, cu sănătatea puternic zdruncinată. Grav bolnav, încă din anii precedenţi, Emanoil Leoveanu avea să moară la 26 mai 1959, la orele 23.20, în penitenciarul Făgăraş, decesul fiind cauzat de miocardo-scleroză.

Generalul Ioan I. Popescu a luptat la Mărăşeşti

Ioan I. Popescu, numit în dosar şi „Sanitarul” pentru a fi diferenţiat de alţi ofiţeri cu acelaşi nume s-a născut la 27 aprilie 1866. A fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcţia de comandant de divizie în campaniile anilor 1916, 1917 şi 1918. A fost decorat cu Ordinul ,,Mihai Viteazu“, clasa III, pentru modul cum a condus Divizia 13 Infanterie în Bătălia de la Mărășești. „Pentru vitejia, destoinicia şi îndârjirea cu care a condus operaţiile Diviziei sale în ziua de 6 august 1917, pe frontul căii ferate sud-Mărăşeşti, pădurea la Răzoare, unde fiind atacată de Diviziile 12 bavareză, 115 germană şi o brigadă din Divizia 13 austriacă, după 6 ore de luptă inamicul s-a retras în dezordine, cu imense pierderi, capturând 160 prizonieri, 19 mitraliere şi un bogat material de răsboiu, lăsându-i şi un imens număr de morţi.”

Au decapitat Armata: Decimarea generalilor
Generarul Ion Popescu a luptat eroic la Mărășești, dar comuniștii l-au aruncat în închisoarea de la Făgăraș

Decorat în Primul Război Mondial, închis de comuniști

După absolvirea şcolii militare de ofiţeri cu gradul de sublocotenent, Ioan Popescu a ocupat diferite poziţii în cadrul unităţilor de infanterie sau în eşaloanele superioare ale armatei, cea mai importantă fiind cea de şef de stat major a Direcţei 6 Sanitare din Ministerul de Război, de unde a provenit şi numele de „Sanitarul”. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcţiile de comandant al Diviziei 13 Infanterie, în perioada 24 decembrie 1916-30 august 1917, distingându-se în mod special în cursul Bătăliei de la Mărășești din anul 1917, când a condus divizia în cea mai grea luptă de pe frontul românesc din campania anului 1917.

După război, generalul Ioan Popescu a fost ministru de finanţe în anul 1919 în guvernul condus de generalul Artur Vârtoianu. Decoraţii: Ordinul ,,Steaua României“, în grad de ofiţer (1912), Ordinul ,,Coroana României“ , în grad de ofiţer (1907), Medalia ,,Avântul Țării“, (1914), Ordinul ,,Mihai Viteazu“, clasa III, 30 februarie 1917. A decedat în penitenciarul din Cetatea Făgăraş în anul 1954. Fusese declarat de comuniști ,,dușman al poporului”.

La Penitenciarul Aiud au sfârșit 21 de generali

La Penitenciarul Aiud au murit în chinuri groaznice, bătrâni, orbi, bolnavi de plămâni, anchilozaţi, bătuţi crunt, scuipaţi şi batjocoriţi, 21 de generali:
Aurel Aldea – 1949
Constantin Anton – 1950
Constantin Antonie – 1952
Emanoil Bârzotescu – 1951
Ioan Carlaonţ – 1952
Dumitru Carlaonţ – mort 1952
Constantin Eftimiu – 1950
Nicolae Gheneraru – 1950
Iosif Iacobici – 1952
Gheorghe Koslinski – 1950
Nicolae Macici – 1950
Gheorghe Macici – mort 1952
Socrate Mardari – 1954
Gabriel Negrei – 1951
Constantin Petrovicescu – 1949
Olimpiu Stavrat – 1951
Gheorghe Stavrescu – 1951
Ion Sichitiu – 1952
Nicolae Stoenescu – 1951
Ioan Topor – 1950
Alexandru Vatamanu – 1951

La Sighet au fost omorâți 17 generali

La Penitenciarul Sighet au fost închiși, umiliți, torturați și uciși 17 generali:
Henri Cihoski – 1950
Grigore Georgescu – 1952
Alexandru Glatz – 1953
Gheorghe Marinescu – 1952
Nicolae Marinescu – 1953
Nicolae Păiş – 1952
Alexandru Popovici – 1953
Epure Popovici – 1953
Cehan Racovită – 1954
Mihail Racoviţă – 1954
Radu Rosculeţ – 1952
Nicolae Samsonovici – 1950
Nicolae Tătăranu – 1952
Alexandru Tătărescu – 1951
Gheorghe Vasiliu – 1954
Aurel Vlad – 1953
Eugeniu Zwiedinek – 1953

La Penitenciarul Văcăreşti au murit 9 generali

9 generali condamnați în tribunalele „poporului” și-au găsit sfârșitul în Penitenciarul Văcăreşti:
Ioan Arbore – 1954
Nicolae Ciupercă – 1950
Constantin Constantinescu Claps – 1948
Grigore Cornicioiu – 1952
Constantin Ilasievici – 1955
Radu Korne – 1949
Vasile Măinescu – 1953
Ioan Mihăilescu – 1957
Gheorghe Rozin – 1961

La Jilava au murit 11 generali

Alți 11 generali care au luptat pentru patrie înainte de venirea comuniștilor au murit în Penitenciarul Jilava:
Radu Băldescu – 1953
Sergiu Enulescu – 1949
Constantin Iordăchescu – 1950
Gheorghe Iliescu – 1957
Ion Mihăilescu – 1949
Ion Negulescu – 1949
Radu Rosetti – 1949
Constantin Teodorescu – 1950
Dumitru Teodorescu – 1957
Constantin Piky Vasiliu – 1946
Mihail Voicu – 1958

În lagărul de la Midia au murit 5 generali

La colonia de muncă silnică Capul Midia au decedat 5 generali:
Gheorghe Giosan – 1953
Alexandru Nicolici – 1953
Emil Pălăngeanu – 1953
Nicolae Stoenescu – 1959
Constantin Voiculescu – 1953

La Penitenciarul Rîmnicul-Sărat au decedat 3 generali

Gheorghe Dobre – 1959
Gheorghe Jienescu – 1953
Constantin Pantazi – 1958

La Penitenciarul Piteşti au decedat 2 generali:

Mihai Marius Kiriacescu – 1960
Constantin Trestioreanu – 1957

Penitenciare în care au decedat câte un singur general:

Penitenciarul Botoşani – Ion Petrovan – 1963
Penitenciarul Galaţi – Petre Vasilescu – 1959
Penitenciarul Gherla – Vasile Pascu – 1960
Penitenciarul Târgu Ocna – Constantin Tobescu – 1951
Penitenciarul Ocnele Mari – Arthur Popescu – 1952
Penitenciarul Dej – Traian Teodorescu – 1951.

Generali decedaţi în detenţie, pe timpul anchetei:

Generalul Alexandru Orăşanu a murit în detenţie, la două zile după arestare, în 1950. Familia presupune că s-a sinucis cu cianură.
Generalul Balosin Gheorghe, mort în timpul anchetei la Securitate
Viceamiral Eugeniu Roşca a murit în 1950, în închisoare, care nu a putut fi identificat pe timpul documentării.

Executaţi la Jilava:

Generalul Constantin Piky Vasiliu – 1 iunie 1946
Generalul Romanescu Mihai – 8 februarie 1952

Concurs inedit în Ungaria: Săpători de morminte se întrec la Campionatul Internațional de Săpat Morminte

0
Concurs inedit în Ungaria: Săpători de morminte se întrec la Campionatul Internațional de Săpat Morminte

Concurs inedit în Ungaria: Săpători de morminte se întrec la Campionatul Internațional de Săpat Morminte. În fiecare an, săpători de morminte din toată lumea se adună în Ungaria pentru a se întrece la Campionatul Internațional de Săpat Morminte, organizat de Asociația Operatorilor și Întreținătorilor de Cimitire din Ungaria (MTFE).

Criterii și premii

Echipele, formate din câte două persoane, trebuie să-și demonstreze abilitățile săpând morminte cu o lungime de 2 metri, o lățime de 80 de centimetri și o adâncime de 1,6 metri, într-un timp limitat de două ore. După ce au terminat, trebuie să pună înapoi pământul, aproximativ 2,5 tone, pentru a crea un tumul ordonat.

Concurenții sunt evaluați după trei criterii: viteză, acuratețe și precizie, pe o scară de la 1 la 10.

Câștigătorii din acest an

Campionatul Internațional de Săpat Morminte, aflat la a opta ediție, a avut loc pe 6 septembrie. Echipa maghiară Parakletosz Nonprofit Kft a câștigat pentru al doilea an consecutiv, cu un timp de doar o oră și jumătate.

„László Kiss și Robert Nagy au câștigat cu un timp de 1 oră, 33 de minute și 20 de secunde, apărându-și primul loc de anul trecut. Câștigătorii și-au atribuit succesul rutinei pe care au dezvoltat-o în munca lor zilnică, fără niciun antrenament special”, se arată într-un comunicat de presă MTFE.

Echipa Rusiei, formată din angajați ai Crematoriului din Novosibirsk, s-a clasat pe ultimul loc, punând eșecul pe seama vremii călduroase.

Ce poți face? 10 obiceiuri zilnice care îți distrug inima

0
Ce poți face? 10 obiceiuri zilnice care îți distrug inima
Foto: pixabay.com

Bolile de inimă nu sunt o problemă exclusivă a persoanelor în vârstă sau a celor supraponderale. Cardiologii avertizează că obiceiuri zilnice precum consumul excesiv de sare, lipsa de somn și sedentarismul pot crește în mod silențios riscul cardiovascular, indiferent de vârstă sau condiția fizică.

Bolile cardiovasculare se pot acumula de-a lungul anilor, chiar și la persoane tinere sau care par sănătoase. Factorii de risc includ moștenirea genetică, stresul și stilul de viață, iar prevenția este esențială.

Numărul pacienților tineri, inclusiv femei, cu simptome de boli de inimă a crescut în ultimii ani. Aceasta distruge mitul că bolile de inimă apar doar la persoanele în vârstă. Mai mult, el atrage atenția că medicamentele nu pot înlocui un stil de viață sănătos.

Obiceiuri zilnice care afectează sănătatea inimii
1. Privarea cronică de somn:

Lipsa de odihnă crește nivelul hormonilor de stres și tensiunea arterială, suprasolicitând inima. Studiile arată că un somn de 5 ore sau mai puțin pe noapte crește riscul de afecțiuni cardiace.

2. Timp excesiv petrecut în fața ecranelor:

Statul prelungit pe telefon sau la televizor promovează un stil de viață sedentar, afectând circulația și crescând riscul de obezitate.

3. Gustările târzii în noapte:

Acest obicei perturbă metabolismul și nivelul de insulină, contribuind la creșterea în greutate și la probleme cu colesterolul.

4. Săritul peste mese sau mesele neregulate:

Acest lucru crește nivelul de insulină și perturbă echilibrul metabolic, afectând indirect sănătatea cardiovasculară.

5. Consumul excesiv de sare:

Sarea este una dintre cele mai mari amenințări. Consumată în exces, crește tensiunea arterială, forțând inima să lucreze mai mult. Pe termen lung, duce la hipertensiune și la întărirea arterelor.

6. Consumul ridicat de zahăr și grăsimi trans:

Băuturile dulci, gustările ambalate și alimentele prăjite favorizează inflamația și creșterea colesterolului „rău”.

7. Lipsa de fibre, fructe și legume:

O dietă săracă în nutrienți esențiali, antioxidanți și fibre crește riscul cardiovascular.

8. Inactivitatea fizică:

Chiar și persoanele cu o greutate normală sunt expuse riscului de hipertensiune și rezistență la insulină dacă sunt sedentare. Mișcarea zilnică, chiar și mersul pe jos, poate reduce drastic acest risc.

9. Stresul cronic necontrolat:

Stresul pe termen lung poate crește tensiunea arterială și poate duce la dezechilibre hormonale.

10. Ignorarea controalelor medicale de rutină:

Lipsa analizelor preventive poate întârzia diagnosticarea hipertensiunii, a colesterolului ridicat sau a bolilor de inimă în stadiu incipient.

Cum să-ți îmbunătățești sănătatea inimii

Prevenția este cel mai bun tratament. Fă schimbări simple și sustenabile:
• Consumă mai multe fibre și evită băuturile dulci.
• Dormi suficient.
• Gestionează stresul.
• Fă mișcare zilnic, chiar și 30 de minute de mers pe jos.
• Fă-ți controale medicale regulate, mai ales după vârsta de 30 de ani.

Murături vs. Măsline: care gustare este mai bogată în probiotice?

0
Murături vs. Măsline: care gustare este mai bogată în probiotice?

Murăturile și măslinele sunt gustări sărate, dar diferă semnificativ prin aroma și conținutul lor nutrițional. Chiar dacă ambele pot conține probiotice, potențialul lor depinde de modul în care sunt preparate.

Bazele probioticelor

Probioticele sunt microorganisme vii care, atunci când sunt ingerate în anumite cantități, aduc beneficii pentru sănătate. Ele se formează natural în timpul procesului de lacto-fermentare, când bacteriile transformă zaharurile în acid lactic. Acest proces creează un mediu ideal pentru ca probioticele să se dezvolte.

Murăturile și măslinele pot fi o sursă bogată de probiotice, doar dacă sunt fermentate, nu pasteurizate. Majoritatea murăturilor și măslinelor vândute pe rafturile magazinelor nu sunt fermentate și sunt conservate în oțet. Pasteurizarea distruge toate bacteriile, inclusiv cele benefice.

Dacă vrei să te bucuri de beneficiile probioticelor, alege produsele din secțiunea de refrigerare a magazinului și verifică pe etichetă să scrie „fermentat natural” sau „conține culturi vii și active”.

Profilul nutrițional al murăturilor

În mod tradițional, murăturile sunt făcute prin fermentarea castraveților. Murăturile fermentate sunt o sursă bună de probiotice, precum Lacticaseibacillus paracasei, care ajută sănătatea intestinală. Pe lângă probiotice, murăturile conțin și o cantitate mică de fibre, însă au un conținut foarte ridicat de sodiu. O singură murătură mare poate conține peste 1.500 mg de sodiu.

Profilul nutrițional al măslinelor

La fel ca murăturile, măslinele pot fi o sursă bună de probiotice, dacă sunt fermentate. Măslinele oferă însă mai multe beneficii nutriționale decât murăturile, datorită conținutului ridicat de grăsimi sănătoase, antioxidanți și vitamine.
• Vitamina E și polifenoli: Măslinele sunt bogate în antioxidanți care ajută la prevenirea bolilor. O cană de măsline acoperă peste 34% din necesarul zilnic de vitamina E.
• Grăsimi sănătoase: Măslinele sunt bogate în grăsimi mononesaturate, care susțin sănătatea inimii.
• Fibre: O porție de 135 de grame de măsline conține 4,46 grame de fibre.
• Sodiu: Măslinele sunt, de asemenea, bogate în sodiu, cu o porție similară conținând peste 2.100 mg de sodiu.

Concluzie: murături vs. măsline

Atât murăturile, cât și măslinele fermentate, sunt opțiuni bune pentru sănătatea intestinului. Cu toate acestea, măslinele fermentate au un mic avantaj datorită grăsimilor sănătoase, fibrelor și polifenolilor pe care le conțin.

Deoarece ambele alimente au un conținut ridicat de sodiu, este important să le consumi în cantități mici, ca parte a unei diete echilibrate. Pentru a-ți îmbunătăți sănătatea intestinală, este mai bine să te concentrezi pe alimente bogate în fibre și pe alte surse de probiotice cu conținut scăzut de sodiu, cum ar fi kefirul și iaurtul.

Copil de 11 ani spitalizat după 14 ore de teme fără pauză

0
Copil de 11 ani spitalizat după 14 ore de teme fără pauză

Copil de 11 ani spitalizat după 14 ore de teme fără pauză. Un băiețel de 11 ani din Changsha, China, a avut nevoie de îngrijiri medicale după ce a făcut teme și a studiat 14 ore încontinuu, sub supravegherea părinților.

Obsesia Chinei pentru excelența academică nu mai este un secret, dar, în cazuri extreme, poate pune în pericol viețile copiilor. Un băiețel de 11 ani, Liangliang, a fost recent spitalizat după ce a lucrat la teme de la 8 dimineața la 10 seara, fără nicio pauză. Până la ora 11, băiatul a devenit agitat, cu respirație rapidă, amețeli, dureri de cap și amorțeală în membre. Părinții săi, care l-au supravegheat toată ziua, l-au dus la spital, unde a fost diagnosticat cu probleme respiratorii cauzate de hiperventilație.

Presiune academică și riscuri pentru sănătate

Starea respiratorie a băiatului a fost cauzată de o respirație prea rapidă și profundă, declanșată de stresul emoțional de a fi presat de părinți să facă teme timp de 14 ore. Simptomele asociate cu această afecțiune includ dificultăți de respirație, amețeli și amorțeală în brațe, picioare și buze. În cazuri severe, poate duce la rigiditate musculară generalizată și poate pune viața pacientului în pericol.

Cazul lui Liangliang nu este singular. Spitalul Central din Changsha a raportat că, în luna august, peste 30 de minori cu simptome similare au fost internați, o creștere de 10 ori față de lunile anterioare. Printre cauzele principale se numără presiunea academică, anxietatea cauzată de examene și utilizarea prelungită a telefoanelor mobile.

Această întâmplare șocantă a readus în atenția publică obsesia Chinei pentru performanța academică. Examenele extrem de dificile, precum temutul gaokao, pot decide viitorul studenților și pun o presiune enormă asupra lor.

De reținut: 15 alimente pe care nu ar trebui să le reîncălzești niciodată la microunde

0
De reținut: 15 alimente pe care nu ar trebui să le reîncălzești niciodată la microunde

De reținut: 15 alimente pe care nu ar trebui să le reîncălzești niciodată la microunde. Cuptorul cu microunde este o invenție convenabilă, dar nu toate alimentele se pretează la a fi reîncălzite în el. Multe dintre ele își pierd textura, gustul și chiar proprietățile benefice. Iată o listă cu 15 alimente pe care ar trebui să le eviți și sfaturi despre cum să le reîncălzești corect.

1. Ouăle

Indiferent dacă sunt ochiuri, omletă sau fierte, ouăle reîncălzite la microunde devin cauciucate și tari. Reîncălzește-le mai bine într-o tigaie, la foc mic.

2. Friptura de vită

Dacă pui o friptură de vită la microunde, carnea devine uscată și își pierde suculența. Reîncălzește-o mai bine în cuptor sau într-o tigaie, la foc mic.

3. Orezul

Orezul devine uscat și neapetisant după ce este reîncălzit la microunde. Încearcă să-l pui la aburi într-o oală cu puțină apă. Dacă trebuie neapărat să-l pui la microunde, adaugă un cub de gheață deasupra.

4. Pizza

Dacă reîncălzești o felie de pizza la microunde, blatul devine moale și cleios. Pentru a păstra blatul crocant, pune pizza în cuptor pentru cel puțin 15 minute, la foc mic.

5. Puiul

Carnea de pui, în special pieptul, devine tare, uscată și cauciucată când este reîncălzită la microunde. Reîncălzește-o mai bine în cuptor sau într-o tigaie, la foc mic, pentru a-și păstra suculența.

6. Nachos

Chipsurile devin moi, iar brânza cauciucată. Reîncălzește-le în cuptor, pe o tavă de copt, și presară deasupra brânză proaspătă.

7. Pastele

Cuptorul cu microunde încălzește pastele neuniform, lăsând unele zone prea fierbinți, iar altele reci. Cel mai bine este să le pui într-o tigaie cu puțin sos sau apă.

8. Cartofii prăjiți

Cartofii prăjiți devin moi și fleșcăiți la microunde. Pentru a-și păstra textura crocantă, reîncălzește-i în cuptor sau, și mai bine, într-o friteuză cu aer cald (air fryer).

9. Pâinea

Pâinea reîncălzită la microunde devine uscată și tare. Încearcă să o învelești în folie de aluminiu și să o pui în cuptor, la foc mic.

10. Fructele de mare

Fructele de mare devin uscate și lasă un miros neplăcut. Reîncălzește-le în cuptor sau pe aragaz, la foc mic.

11. Foietajele

Produsele de patiserie își pierd din prospețime și devin umede și moi. Pentru a păstra exteriorul crocant, încălzește-le în cuptor la foc mic timp de aproximativ 10 minute.

12. Laptele matern

Reîncălzirea laptelui matern în cuptorul cu microunde poate crea zone fierbinți, care pot arde gura bebelușului. În plus, procesul poate distruge substanțele nutritive, enzimele și anticorpii din lapte. Pentru a-l încălzi, cel mai bine este să pui biberonul într-un bol cu apă caldă sau sub un jet de apă caldă de la robinet.

13. Legumele cu frunze verzi

Reîncălzite la microunde, legumele cu frunze verzi, precum spanacul sau varza kale, pot converti nitrații în nitrozamine, care pot fi dăunătoare în cantități mari.

14. Ardeii iuți

Capsaicina, substanța responsabilă de iuțeala ardeilor, se poate vaporiza la căldura mare, iar ardeii devin prea iuți pentru a mai fi mâncați. Cel mai bine este să reîncălzești preparatele cu ardei iute pe aragaz, la foc mic.

15. Ciupercile

Ciupercile își pot schimba textura și gustul, iar conținutul lor ridicat de apă face ca acestea să devină moi și cauciucate. Reîncălzește-le într-o tigaie sau în cuptor, la foc mic.