9.6 C
Braşov
Acasă Blog Pagina 91

Prins băut la volan în Făgăraș, cu o alcoolemie de 3,24 g/l. Avea și permisul suspendat

0
Prins băut la volan în Făgăraș, cu o alcoolemie de 3,24 g/l. Avea și permisul suspendat

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Făgăraș continuă cercetările într-un dosar penal, cu persoana bănuită în stare de arest preventiv, după ce a fost identificată la volanul unui autoturism sub influența alcoolului și cu dreptul de a conduce suspendat.

La data de 5 octombrie, în jurul orei 20:30, în timp ce efectuau serviciul de monitorizare și control asupra traficului rutier, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Făgăraș au oprit, pentru control, un autoturism care circula pe strada Gheorghe Doja din municipiul Făgăraș.

În timp ce verificau legalitatea documentelor, polițiștii au constatat că bărbatul de 49 de ani, din localitatea Beclean, nu are dreptul de a conduce vehicule, acesta fiindu-i suspendat pentru alte abateri săvârșite anterior la regimul rutier.

Tot în cadrul controlului, întrucât cel de la volan prezenta indicii specifice consumului de alcool, bărbatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o concentrație de 1,65 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În urma rezultatului afișat de aparat, acesta a fost condus la o unitate medicală, unde i-au fost recoltate mostre biologice, a căror analiză a relevat o concentrație de 3,24 g/l alcool pur în sânge.

Astfel, ca urmare a celor stabilite, au fost continuate cercetările în cadrul dosarului penal întocmit sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și conducere a unui vehicul fără permis de conducere, iar în baza materialului probator administrat, polițiștii au dispus măsura reținerii conducătorului auto pentru o perioadă de 24 de ore și introducerii sale în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Brașov.

Ca urmare a măsurii luate, la data de 6 octombrie, persoana reținută a fost prezentată în fața instanței de judecată, care a emis un mandat de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

În cauză, cercetările sunt continuate sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Făgăraș, urmând ca, la finalizarea acestora, să fie dispuse măsurile legale.

Cresc facturile la energia electrică

0
Avertismentul expertilor: 5 Obiecte din casă care îți umflă factura la curent fără să știi

Consumatorii casnici din România se confruntă cu o majorare substanțială a tarifelor la energia electrică pentru contractele noi pe 12 luni emise în toamna acestui an.
Asociația Energia Inteligentă (AEI) a realizat o reevaluare a costurilor pentru noile contracte de energie destinate populației. Această analiză vine în contextul prelungirii stării de alertă pe piață, al cotațiilor volatile la gaze și al evoluției cursului valutar.
Președintele organizației, Dumitru Chisăliță, explică situația actuală. Noile oferte concurențiale pe 12 luni consemnează o scumpire între 0,25 și 0,50 lei/kWh cu TVA inclus față de toamna anului 2025.
În scenariul central al specialiștilor, creșterea este de aproximativ 0,37 lei/kWh. Această evoluție urcă prețul mediu de la 1,30 lei/kWh până la aproape 1,67 lei/kWh. Din acest motiv, apare o presiune semnificativă asupra bugetului familiilor.

Creșteri record pe bursa de energie și componentele noilor tarife

Principala cauză a acestor scumpiri vine direct din piața angro. Datele oficiale furnizate de operatorul OPCOM arată că media lunară a Pieței pentru Ziua Următoare aproape s-a dublat în ultimele luni.
În august 2025, energia se tranzacționa la o medie de 409,45 lei/MWh. În august 2026, cotația a atins 793,19 lei/MWh. Tendința de scumpire a continuat și în septembrie, când prețul a urcat de la 506,05 la 917,36 lei/MWh.

Defalcarea estimării arată că cea mai consistentă pondere în scumpirea finală, de aproape 43%, o au achizițiile la termen, care acoperă circa 65% din consumul necesar. O altă parte importantă provine din achizițiile de energie de pe piața spot, responsabilă pentru un sfert din creșterea totală.
La aceste sume se adaugă tarifele mai mari de transport și distribuție. De asemenea, contează cheltuielile pentru dezechilibrele de consum din orele de vârf și pierderile operaționale din 2026, care includ nelivrarea cantităților de la Nuclearelectrica.
Totodată, furnizorii integrează în preț prime de risc pentru volatilitatea pieței, devalorizarea leului și capitalul blocat în garanții bancare.

Impactul asupra facturilor este calculat de AEI în trei scenarii distincte, în funcție de strategia fiecărui furnizor. Într-un scenariu favorabil, unde furnizorii au achiziții vechi la prețuri bune și riscuri minime, majorarea este de 0,25 lei/kWh. Astfel, noul preț ajunge la 1,55 lei/kWh. Pentru un consum mediu de 200 kWh pe lună, surplusul de plată este de 50 de lei.
În scenariul central, considerat cel mai probabil pe fondul reînnoirii masive a contractelor de achiziție, majorarea de 0,37 lei/kWh aduce factura totală la 1,67 lei/kWh. O gospodărie cu un consum lunar de 200 kWh va plăti în plus aproximativ 74 de lei în fiecare lună.

În cel mai nefavorabil context, marcat de o expunere mare la piața liberă și costuri ridicate de risc, creșterea atinge 0,50 lei/kWh. În acest caz, prețul final urcă la 1,80 lei/kWh. Această valoare reprezintă o majorare de 27% și o plată suplimentară de 100 de lei la fiecare 200 kWh consumați.

Hochei: Corona Braşov, victorie facilă la Galaţi

0

Corona Braşov se menține pe primul loc în Campionatul Național de Hochei

Corona Brașov, ACSH Gheorgheni și ACSHC Fenestela 68 au obținut victorii, marți, în Campionatul Național de hochei pe gheață.Corona Brașov a trecut de CSM Galați cu 3-0 (1-0, 2-0, 0-0), pe Patinoarul Dunărea, prin golurile marcate de Jared Michael Van Wormer, Hugo Gecse și Nicolae Rareș Vasile. ACSH Gheorgheni a dispus de ACS Sapientia U23 cu 4-1 (0-0, 2-0, 2-1), în Remetea Ice Arena. ACSHC Fenestela 68 s-a impus cu 4-1 (1-0, 2-0, 1-1) în duelul cu CSA Steaua București, pe Patinoarul ”Deme Laszlo” din Târgu Secuiesc.Brașovenii se mențin pe primul loc în clasament cu 13 puncte (5 jocuri). Podiumul este completat de ACSHC Fenestela 11 (5) și ACSH Gheorgheni 8 (4). Pentru Corona urmează trei meciuri în Erste Liga cu Budapest Akademia (joi, 8 octombrie), FEHA19 (vineri, 9 octombrie) şi DEAC ( duminică, 11 octombrie)

Reparații la conducte și relocare de hidrant în Brașov

0
Reparații la conducte și relocare de hidrant în Brașov
Compania Apa Brașov anunță lucrări programate la rețeaua de distribuție pentru miercuri, 7 octombrie 2026.
Intervențiile vizează reparații la conducte și relocarea unui hidrant, iar în zonele respective pot apărea întreruperi în furnizarea apei potabile:
Str. Carierei nr. 51 Reparație spărtură conductă
Str. Brașovului nr. 129 (Lizieră) Reparație spărtură conductă
Str. Bujorului nr. 26 Reparație spărtură conductă
Str. Fântânii>str. Calea Feldioarei Relocare hidrant

USR și PNL au atacat la CCR numirile făcute de PSD-AUR la radioul public și la TVR

0
CCR a amânat pentru a treia oară decizia privind reforma pensiilor magistraților. Au lipsit din nou judecătorii numiți de PSD
CCR a amânat pentru a treia oară decizia privind reforma pensiilor magistraților. Au lipsit din nou judecătorii numiți de PSD

USR și PNL atacă la CCR numirile făcute de PSD-AUR la radioul public și la TVR

Parlamentarii USR și PNL au depus plângere prealabilă cu privire la hotărârile prin care PSD și AUR și-au dat mâna pentru a schimba, cu încălcarea prevederilor legale, conducerile radioului și televiziunii publice.
De asemenea, cele două partide au sesizat Curtea Constituțională.

PSD și AUR au comis un abuz grosolan

„Am demarat procedura în contencios administrativ, am depus plângeri prealabile în care am cerut revocarea actelor adoptate cu nerespectarea legii. Cu aceste numiri interimare, PSD și AUR au comis un abuz grosolan în Birourile Permanente reunite. Așa cum au făcut, de altfel, și când au decis, intempestiv, ilegal și neconstituțional, să modifice structura Birourilor Permanente, doar pentru că știu că nu au majoritatea necesară în plenul reunit. PSD și AUR sunt două partide unite în dorința de a încălca legea pentru a-și satisface nevoile meschine de partid”, a declarat deputatul USR Alexandru Dimitriu, membru în Comisia juridică a Camerei Deputaților.

Este vorba de Hotărârile Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului nr. 3 și nr. 4 din 8 septembrie 2026 prin care au fost numiți directori generali interimari la SRR și SRTv în baza art. 46 alin. (8) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea SRR și SRTv. Or, respectivul alineat spune că Birourile Permanente ale Senatului și Camerei Deputaților numesc un director general interimar, pe o perioadă de 60 de zile, „în situația în care plenul Camerelor reunite ale Parlamentului nu se întrunește din lipsă de cvorum legal”.

Solicită revocarea integrală a hotărârilor

În această situație, USR și PNL au solicitat revocarea integrală a hotărârilor, pe motivul neîndeplinirii condițiilor legale, întrucât nu a existat vreo ședință comună a Camerelor care să nu se fi întrunit din lipsă de cvorum. Practic, senatorii și deputații au fost privați de dreptul de a se pronunța asupra numirii președintelui CA al SRTv, respectiv CA al SRR, care îndeplinește și funcția de director general.

Aceleași argumente au fost invocate și în sesizarea depusă la Curtea Constituțională cu privire la Hotărârea Parlamentului 4/2026, cu precizarea că nu sunt puse în discuție calitățile profesionale ale persoanei numite director general al SRTv, ci doar competența forului care a făcut numirea și respectarea condițiilor legale.

Condițiile legale nu au fost îndeplinite

Într-o decizie anterioară (nr. 428/2021), CCR s-a pronunțat, de altfel, asupra caracterului strict și limitativ în care poate interveni o conducere interimară la radioul și televiziunea publice.
Concret, CCR a stabilit deja că pentru a putea fi aplicate prevederile art. 46 alin. (8) din Legea 41/1994 trebuie să fie îndeplinite cumulativ două condiții:
– demiterea consiliului de administrație ca urmare a respingerii de către Parlament a raportului anual de activitate împreună cu contul de execuție bugetară;
– imposibilitatea întrunirii plenului Camerelor reunite din lipsă de cvorum legal pentru numirea unui nou consiliu de administrație.

Sorina Grozav revine la returul cu Steaua Roșie Belgrad

0
Sorina Grozav revine la returul cu Steaua Roșie Belgrad

Corona Brașov are parte de un meci accesibil în etapa a 5-a a Ligii Florilor. Echipa brașoveană va evolua miercuri, 7 octombrie, de la ora 15.00, în deplasare, cu Știința București.

Sorina Grozav este recuperată după accidentarea suferită în meciul de la Brașov cu Steaua Roșie Belgrad, însă va fi menajată pentru partida de astăzi cu Știința București. Handbalista brașoveană va ajunge astăzi la București și va face deplasarea alături de echipă la Belgrad, pentru returul cu formația sârbă.

Corona Brașov are doar două puncte după primele patru etape ale campionatului și are șansa de a obține primul succes din acest sezon pe terenul celor de la Știința București, echipă care nu a acumulat niciun punct în startul campionatului.

După meciul de la București, delegația brașoveană va pleca cu autocarul spre Drobeta-Turnu Severin, iar joi își va continua deplasarea spre Belgrad. Corona va disputa sâmbătă returul cu Steaua Roșie Belgrad, din turul al doilea preliminar al EHF European League. În manșa tur, Corona s-a impus cu 32-25.

Tezaurul revendicat de peste un secol: Secretul din dulapul de la Brașov – „Dosarul Moscova 2”

0
Tezaurul revendicat de peste un secol: Secretul din dulapul de la Brașov - „Dosarul Moscova 2”

O piesă de mobilier vechi, un compartiment ascuns și un teanc de documente despre una dintre cele mai dureroase pierderi ale României. Povestea „Dosarului Moscova 2” leagă un depozit din zona Brașovului de arhivele Băncii Naționale și de aurul trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial. Actele recuperate au valoare istorică, dar traseul lor păstrează întrebări fără răspuns.

Într-un dulap vechi pot rămâne lucrurile mărunte ale unei vieți: o fotografie, o scrisoare, un document uitat. În piesa de mobilier ajunsă în zona Brașovului se afla însă o parte din povestea unei țări.

Ascunse într-un compartiment al dulapului, documentele priveau Tezaurul României evacuat la Moscova. Aveau să ajungă la Banca Națională în august 2018, iar publicul să afle despre ele în martie 2019, dintr-o investigație Libertatea. Dosarul a devenit cunoscut sub numele „Moscova 2”.

Din acel moment, mobilierul a trecut în plan secund. În centrul poveștii au rămas hârtiile: cine le păstrase, de ce le ascunsese și ce puteau adăuga unei revendicări vechi de peste un secol?

Întâlnirea din care a început recuperarea

Două nume apar în relatările despre documente: Rezaei Kejani Davood, un iranian stabilit în zona Brașovului și implicat în comerțul cu mobilier vechi, și Attila Szocs, brașovean de etnie maghiară, bucătar de profesie și pasionat de artă.

În august 2019, Szocs a oferit publicației Libertatea propria versiune asupra întâmplărilor. Spunea că, pe 30 august 2017, Davood îi vorbise despre un dosar pe a cărui copertă era menționat Tezaurul de la Moscova.

A doua zi, potrivit mărturiei sale, s-au întâlnit într-un depozit din Cristian. Acolo, Szocs a putut răsfoi documentele. În interviu, descria emoția recunoașterii însemnelor Băncii Naționale și a numelor din acte.

Davood i-ar fi spus că găsise hârtiile într-un dulap cu aproximativ trei ani înainte. Szocs susținea că a insistat ca ele să fie predate autorităților și că a fotografiat documentele pentru a le semnala existența.

Este o relatare cu date și gesturi concrete, dar rămâne mărturia unui participant. Iar cronologia nu se potrivește integral cu primele articole, care plasau descoperirea în mai 2018. Găsirea documentelor, momentul în care au fost văzute de alte persoane și recuperarea lor de către autorități trebuie, așadar, tratate ca etape distincte.
Tezaurul revendicat de peste un secol: Secretul din dulapul de la Brașov - „Dosarul Moscova 2”

De la depozitul din Cristian la Banca Națională

Documentele au intrat în posesia BNR în august 2018, după intervenția autorităților. Povestea a devenit publică la 7 martie 2019, când Libertatea a început să prezinte descoperirea.

Ulterior, redacția a publicat reproduceri ale dosarului, anunțând 287 de file. Prezentările privind cercetarea BNR au indicat 284 de pagini. Diferența nu poate fi explicată cu certitudine pe baza surselor consultate; pentru stabilirea ei ar fi necesar inventarul arhivistic complet.

Dintr-o piesă de mobilier, actele reveneau astfel în circuitul cercetării istorice. Dar recuperarea lor deschidea și o altă investigație, cea asupra propriului traseu: cum ieșiseră din instituție și prin câte mâini trecuseră?
Tezaurul revendicat de peste un secol: Secretul din dulapul de la Brașov - „Dosarul Moscova 2”

Două dosare, aceeași revendicare

„Moscova 2” este identificat prin numărul 17416. Dosarul principal al tezaurului, cunoscut drept „Moscova 1”, poartă numărul 17415.

Apropierea numerelor spune ceva despre legătura dintre ele. Primul reprezintă documentația de bază a revendicării, iar al doilea este asociat materialelor pregătite la BNR în 1941 pentru conducerea statului.

Istoricul Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR, a explicat această relație într-un interviu publicat de BURSA în mai 2019. Dosarul recuperat includea un raport destinat lui Ion Antonescu și documente despre bunurile trimise în Rusia.

Nu era doar o listă de valori. Cuprindea și corespondență, evaluări și materiale despre demersurile diplomatice pentru recuperarea lor. În mai 2019, Mugur Isărescu a subliniat că importanța dosarului era predominant arhivistică și istorică: completa informațiile existente, fără să schimbe fundamentul revendicării României.

Distincția contează. O descoperire poate fi spectaculoasă prin împrejurări și valoroasă pentru istorici, fără să reprezinte automat o probă nouă care rezolvă disputa.

Drumul tezaurului a început într-o Românie amenințată de război

Pentru a înțelege hârtiile găsite la Brașov, povestea trebuie întoarsă în anii 1916 și 1917.

În timpul Primului Război Mondial, România a trimis în Rusia aliată rezerva de aur a Băncii Naționale și numeroase bunuri de patrimoniu, pentru a le pune la adăpost. Transporturile au fost însoțite de documente și garanții de restituire.

Dincolo de aur, au plecat bijuterii, arhive, manuscrise, cărți rare și obiecte culturale și religioase. Erau bunuri cu valori diferite: unele puteau fi cântărite și evaluate financiar, altele păstrau o parte din memoria țării.

De aceea, „Tezaurul României” nu înseamnă numai rezerva monetară a BNR. Înseamnă și patrimoniul unor instituții, documente și obiecte a căror importanță depășește prețul materialului din care sunt făcute.

Foto Fibula Sailko, sub licență CC BY-SA 3.0

Nicolae Roșca și întrebarea fără răspuns complet

În încercarea de a reconstrui traseul dosarului apare numele funcționarului BNR Nicolae Roșca.

În prezentarea din 2019, Mugur Isărescu a avansat posibilitatea ca Roșca să fi scos documentele din bancă pentru a le proteja. Guvernatorul a precizat însă că împrejurările dispariției și ale ascunderii în mobilier nu erau cunoscute integral.

Aici povestea întâlnește limita documentării. Ipoteza salvării actelor este plauzibilă în reconstrucția prezentată, dar nu permite descrierea unei scene certe: nu știm exact când, cum și în ce condiții au fost ascunse.

Între arhiva BNR și dulapul ajuns în zona Brașovului există încă un traseu care trebuie lămurit.

Dosarul și armata: unde se termină faptul și începe presupunerea

Primele relatări au asociat documentele cu perspectiva recuperării tezaurului în contextul războiului împotriva URSS. Unele titluri au mers mai departe, sugerând că dosarul fusese trimis cu armata spre Moscova.

Sursele consultate nu demonstrează însă că actele au însoțit efectiv armata română. Ceea ce poate fi spus prudent este că materialul a fost pregătit în 1941 pentru documentarea revendicărilor României. Scopul întocmirii lui nu dovedește un anumit traseu militar.

Este o diferență esențială pentru orice relatare despre dosar. Forța editorială a poveștii vine din documentele recuperate și din întrebările reale pe care le ridică.

Restituiri parțiale și aurul rămas nerecuperat

O parte dintre bunurile culturale, religioase și arhivistice au fost returnate României în 1935 și 1956. Aceste restituiri nu trebuie confundate cu recuperarea rezervei de aur a BNR.

La 14 martie 2024, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a cerut Rusiei restituirea bunurilor rămase. Documentul consemna că cele 91,5 tone de aur fin ale Băncii Naționale nu fuseseră returnate.

Rezoluția este o poziție politică europeană, fără caracter obligatoriu, și nu o hotărâre judecătorească prin care se dispune restituirea. Ea readuce revendicarea în atenția internațională, dar nu echivalează cu recuperarea efectivă.

Foto: Laci3 / Wikimedia Commons, CC0

Ce a recuperat, de fapt, România la Brașov

La Brașov au fost recuperate documente. Nu aurul, nu bunurile culturale rămase în Rusia și nici dovada locului în care acestea se află astăzi.

Valoarea descoperirii rămâne însă importantă: dosarul permite cercetarea modului în care autoritățile române au inventariat tezaurul și au pregătit revendicarea sa.

Pentru completarea poveștii sunt necesare confirmări directe de la BNR și de la autoritățile judiciare privind inventarul integral, traseul predării și soluția anchetei. Acuzațiile apărute în presă despre tentative de vânzare nu pot fi prezentate drept fapte stabilite în lipsa unei soluții judiciare verificate.

Piesa de mobilier a păstrat documentele. Cercetarea lor poate recupera alte fragmente din istorie. Întrebarea mare, cea care a traversat generațiile de după Primul Război Mondial, rămâne deschisă: când și în ce condiții se vor întoarce bunurile pentru care aceste hârtii au fost păstrate?

Ce conținea Tezaurul României trimis la Moscova

În trenurile plecate spre Rusia în 1916 și 1917 se aflau atât rezerva de aur a Băncii Naționale, cât și bunuri de patrimoniu: bijuterii, tablouri, obiecte arheologice, manuscrise și arhive.

Primul transport, din decembrie 1916, cuprindea 1.738 de casete cu aurul BNR — 1.735 cu monede și trei cu lingouri — și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Printre monede se găseau lire sterline, coroane austriece, mărci germane, napoleoni francezi și monede românești de aur. Valoarea declarată era de aproximativ 314,58 milioane de lei aur pentru rezerva BNR și 7 milioane de lei aur pentru bijuterii, potrivit evaluărilor epocii.

Al doilea transport, din iulie 1917, includea alte 188 de casete ale BNR, cu aproximativ 0,16 tone de aur, titluri, efecte, valori, depozite, cărți și documente ale băncii. Au fost expediate și bunuri ale Academiei Române, Casei de Depuneri și Consemnațiuni, altor bănci, Arhivelor Statului, Muzeului Național de Antichități, Pinacotecii Statului, ministerelor și mănăstirilor.

Din patrimoniul evacuat făceau parte:
• Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut drept „Cloșca cu puii de aur”;
• tablouri de Nicolae Grigorescu și lucrări din colecțiile Pinacotecii Statului și Muzeului Kalinderu;
• manuscrise, cărți rare și pergamente cu peceți domnești;
• colecții de monede și medalii, inclusiv cea asociată lui Dimitrie Sturdza;
• icoane, odoare, obiecte liturgice și veșminte bisericești;
• numerar, bijuterii, titluri și alte bunuri depuse de particulari și instituții.

Legătura cu Brașovul

Volumul Tezaurul României la Moscova. Documente 1916–1917 menționează și acte orășenești ale Brașovului, aduse la București pentru protejare. Identificarea exactă a documentelor și a situației restituirii lor necesită verificarea inventarelor arhivistice.

Ce s-a întors și ce a rămas nerecuperat?

O parte dintre bunurile culturale și documentare au fost restituite în 1935 și 1956. „Cloșca cu puii de aur” a revenit în România în 1956.

Aurul BNR trimis în cele două transporturi însuma aproximativ 91,48 tone de aur fin, rotunjite frecvent la 91,5 tone. Cifra privește aurul pur al băncii, nu întregul patrimoniu evacuat. Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2024 consemnează că această rezervă nu fusese restituită.

Ionescu Daniela-Informare publică

0

Subsemnata Ionescu Daniela, anunț începerea lucrărilor de construcție pentru obiectivul Casă și împrejmuire, din localitatea Cristian, str. Diaconu Coresi, nr. 2D2, jud. Brașov. Lucrările se vor executa în baza Autorizației de Construire nr. 122 din 14.09.2026, eliberată de Primăria Comunei Cristian.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

Somație

0

Prin prezenta se aduce la cunoștința UAT COMUNA BUNEȘTI, precum și tuturor persoanelor interesate, că pe rolul Judecătoriei Rupea se află dosarul civil nr. 4150/293/2025, având ca obiect uzucapiune și rectificare carte funciară, formulat de reclamanții Șomu Cornelia, Heveș Mircea, Heveș Ioan și Heveș Vasile. Reclamanții solicită constatarea dobândirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în sat Viscri nr. 231, comuna Bunești, județul Brașov, identificat în CF nr. 100248 Bunești, nr. top. 817/2/3, compus din casă, șopron/anexă gospodărească și teren în suprafață reală de 1.344 mp, precum și rectificarea cărții funciare sub aspectul suprafeței terenului, de la 918 mp la 1.344 mp. UAT Comuna Bunești și orice alte persoane interesate sunt somate ca, în cazul în care pretind vreun drept asupra imobilului menționat, să formuleze opoziție și să o depună la Judecătoria Rupea, în dosarul nr. 4150/293/2025. Termenul de judecată este stabilit pentru data de 8 decembrie 2026, la Judecătoria Rupea. În lipsa formulării unei opoziții, cererea va fi soluționată potrivit dispozițiilor legale.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

Pierdere

0

Pierdut legitimație și carnet de student pe numele Tolan Ioan Daniel. Se declară nule.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.