Cetățenii și firmele ar putea scăpa de prezentarea certificatelor fiscale și a dovezilor de plată atunci când instituțiile publice pot verifica singure aceste informații. O propunere legislativă înregistrată la Senat prevede ca autoritățile să consulte direct evidențele și sistemele informatice ale statului, în loc să solicite contribuabililor documente pe care le pot obține electronic.
Inițiativa, depusă pentru dezbatere la 23 septembrie 2026, propune modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Măsurile vizează atât verificarea situației fiscale a persoanelor fizice și juridice, cât și confirmarea plăților efectuate către instituțiile publice.
Situația fiscală, verificată direct de autorități
Proiectul introduce un nou articol, 160¹, prin care instituțiile cu atribuții legale în verificarea situației fiscale ar fi obligate să obțină informațiile direct din sistemele statului.
Dacă datele sunt disponibile și pot fi validate electronic, contribuabilului nu i s-ar mai putea cere certificatul de atestare fiscală sau alte acte care dovedesc existența ori absența datoriilor fiscale.
Astfel, o persoană sau o firmă nu ar mai trebui să obțină un document de la o instituție pentru a-l prezenta alteia, atunci când autoritatea care solicită informația o poate verifica singură.
Chitanțele și ordinele de plată nu ar mai fi cerute automat
O regulă asemănătoare este prevăzută pentru taxele, tarifele, amenzile, contribuțiile și celelalte sume achitate către autorități.
Noul articol 163¹ ar obliga instituțiile să verifice direct efectuarea plății și, după caz, încasarea banilor, atunci când plata reprezintă o condiție pentru soluționarea unei cereri, furnizarea unui serviciu sau emiterea unui act administrativ.
Verificările ar putea fi realizate prin evidențele proprii, sistemele informatice disponibile, Trezoreria Statului, platformele electronice de plată sau mecanismele de schimb de date între instituții.
Dacă tranzacția poate fi identificată și verificată, cetățenilor și firmelor nu li s-ar mai solicita chitanțe, ordine de plată, extrase de cont ori alte documente justificative cu aceeași funcție.
În ce situații ar putea fi solicitate în continuare documentele
Propunerea nu elimină complet certificatele fiscale sau dovezile de plată.
Documentele privind situația fiscală ar putea fi cerute dacă informațiile nu pot fi obținute ori validate din motive tehnice sau dacă prezentarea lor este impusă expres de lege. Instituția ar trebui să consemneze în scris motivul concret pentru care verificarea directă nu a fost posibilă.
În cazul plăților, dovezile ar putea fi solicitate dacă tranzacția nu poate fi identificată sau validată, datele sunt incomplete ori neconcordante sau canalul folosit nu permite verificarea directă. Excepția s-ar aplica și atunci când legea cere expres documentul pentru producerea unui efect juridic distinct.
Și în aceste situații, autoritatea ar trebui să justifice în scris solicitarea.
Dovezile necesare ar putea fi transmise electronic
Proiectul prevede și modificarea articolului 163 din Codul de procedură fiscală. Atunci când dovada plății rămâne obligatorie, instituțiile ar trebui să accepte transmiterea acesteia prin mijloace electronice, în condițiile și formatul stabilite de ele.
Autoritatea ar urma să verifice apoi încasarea efectivă a sumei în conturile sale, inclusiv prin consultarea extraselor emise de Trezoreria Statului.
Termene pentru adaptarea procedurilor și sistemelor
Dacă inițiativa va fi adoptată în forma propusă, Ministerul Finanțelor, ANAF, organele fiscale locale, unitățile Trezoreriei și celelalte instituții vizate ar avea:
• 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial pentru actualizarea procedurilor, formularelor, listelor de documente și fluxurilor de lucru;
• 180 de zile de la publicare pentru punerea în funcțiune a mecanismelor de acces, verificare directă și schimb de date.
Modificările de fond ale Codului de procedură fiscală ar intra în vigoare la 180 de zile de la publicarea legii.
Raport anual și reguli pentru protejarea datelor
Ministerul Finanțelor ar trebui să publice anual, până la 31 mai, un raport privind aplicarea noilor mecanisme. Instituțiile implicate ar transmite informațiile necesare până la 31 martie.
Accesarea datelor ar fi permisă numai în limita atribuțiilor legale ale autorității și cu respectarea secretului fiscal, a protecției datelor personale și a cerințelor de securitate cibernetică. Proiectul prevede, de asemenea, confidențialitatea informațiilor și trasabilitatea accesărilor.
Potrivit inițiatorilor, scopul este reducerea birocrației prin transferarea sarcinii de verificare către instituțiile care dețin sau pot accesa informațiile.
Măsurile sunt, deocamdată, propuneri legislative. Senatul este prima Cameră sesizată, iar aplicarea lor depinde de adoptarea și publicarea legii.