Acasă Blog Pagina 899

Viitoarea „școală buffer” ar putea fi amenajată pe strada Panselelor din Brașov, în atelierele Colegiului Tehnic Transilvania 

0

Municipalitatea brașoveană intenționează să amenajeze o „școală buffer” – o unitate de învățământ de rezervă unde vor fi mutați temporar elevii din școlile aflate în reabilitare sau modernizare. Noul spațiu ar urma să fie amenajat în clădirile fostelor ateliere de pe strada Panselelor, care fostului Liceu Astra, folosite în prezent de elevii Colegiului Tehnic Transilvania.

Spre deosebire de varianta propusă în 2022 de fosta administrație, care prevedea închirierea unui spațiu privat pentru o perioadă de șapte ani, cu o chirie de aproape 36.000 de euro pe lună, actuala conducere a Primăriei a decis să reorienteze proiectul către o soluție proprie, cu costuri mai reduse și durabilitate mai mare.

„Am lansat procedura de achiziție pentru expertiza tehnică și elaborarea documentației DALI pentru clădirea de pe strada Panselelor. Acolo au funcționat, pe timpuri, atelierele fostului colegiu Astra. Ne propunem să amenajăm mai multe săli de clasă care să fie utilizate de elevii de la școlile unde Primăria realizează investiții, astfel încât aceștia să nu mai fie nevoiți să aibă program prelungit. Totodată, vor fi amenajate și șase săli pentru copii antepreșcolari”, a declarat pentru Radio România Brașov FM purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov, Sorin Toarcea.

Proiectul ar urma să ofere o soluție practică pentru o problemă recurentă a sistemului de educație local: lipsa spațiilor temporare în perioadele de renovare a școlilor. Noua „școală buffer” va permite derularea lucrărilor fără a afecta programul elevilor și profesorilor, evitând scenariile de funcționare în schimburi extinse sau în spații improprii.

Un deținut  a spart baza de date a Administrației Naționale a Penitenciarelor și și-a redus pedeapsa singur

0
Mandate de executare a pedepselor pentru infracțiuni rutiere aplicate de polițiști

Breșă gravă de securitate în sistemul informatic al penitenciarelor din România. Un deținut de la Târgu Jiu, condamnat chiar pentru fraude informatice, a reușit să preia controlul asupra conturilor interne ale instituției și să-și reducă singur pedeapsa, modificând datele privind zilele executate.

Cum a reușit deținutul să „hackuiască” sistemul

Incidentul, dezvăluit de Sindicatul Polițiștilor de Penitenciare, s-a produs în urmă cu aproximativ trei săptămâni, după ce deținutul fusese transferat temporar la Spitalul Penitenciar Dej. Acolo, acesta ar fi reușit să vadă credențialele unui polițist de penitenciare cu drepturi de administrator — adică numele de utilizator și parola contului care permitea accesul total la sistemul informatic al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).

După revenirea la Penitenciarul Târgu Jiu, bărbatul ar fi folosit aceste date de la unul dintre infokioscurile unde deținuții își pot consulta datele personale, profitând de faptul că dispozitivul avea o tastatură fixă conectată la rețea.

Odată logat în sistem, el ar fi efectuat mai multe modificări: și-ar fi adăugat zile „câștig”, reducându-și artificial pedeapsa, ar fi restituit sume de bani cheltuite de alți deținuți pe cumpărături și chiar ar fi trimis linkuri indecente de pe conturi compromise.

Cum a fost prins „hackerul din penitenciar”

Neregulile au fost observate de o angajată a compartimentului economic, care a remarcat că, deși mai mulți deținuți efectuaseră cumpărături, sumele disponibile din conturile acestora nu scădeau. Verificările interne au confirmat rapid fraudele.

Mai mulți colegi de celulă ai deținutului au fost audiați și au recunoscut că, într-adevăr, conturile lor au fost „ajustate” fără știrea lor. De teamă să nu fie sancționați, au cooperat cu anchetatorii.

Deținutul a recunoscut totul și a explicat pas cu pas cum a realizat atacul informatic. Paradoxal, acesta se afla aproape de eliberarea condiționată, însă acum riscă o nouă condamnare.

Anchetă de amploare în sistemul penitenciar

Administrația Națională a Penitenciarelor a sesizat autoritățile competente. Direcția Națională pentru Securitate Cibernetică (DNSC) verifică în prezent programul informatic al sistemului penitenciar, iar Corpul de Control al ANP desfășoară o anchetă internă pentru a identifica breșa de securitate care a făcut posibil incidentul.

Este prima dată când un deținut din România reușește să penetreze sistemul informatic al penitenciarelor, expunând vulnerabilități grave de securitate și control intern.

Dacă Bucureștiul pune taxă de intrare, Brașovul vrea să taxeze aerul curat?

0
Dacă Bucureștiul pune taxă de intrare, Brașovul vrea să taxeze aerul curat?

Dacă Bucureștiul pune taxă de intrare, Brașovul vrea să taxeze aerul curat? Val de ironii după anunțul proiectului din Capitală. Primăria Municipiului București analizează un proiect care prevede introducerea unei taxe de acces pentru mașinile neînmatriculate în Capitală sau în județul Ilfov – o „rovignetă urbană” cu scopul de a reduce traficul și poluarea, dar și de a aduce venituri suplimentare la bugetul local.

Propunerea, inițiată de consilierul general PSD Dan Cristian Popescu, prevede tarife cuprinse între 3,5 euro pe zi și 50 de euro pe an, în funcție de frecvența cu care vehiculul intră în oraș. Plata s-ar putea face online sau prin SMS, iar vehiculele electrice, ambulanțele și mașinile de intervenție ar urma să fie exceptate.

Potrivit estimărilor, peste 1,4 milioane de autoturisme tranzitează zilnic Capitala, iar 35% dintre ele provin din alte județe. Proiectul urmează să fie dezbătut în Consiliul General al Municipiului București.

Brașovul răspunde cu umor: “Taxăm respirația de munte!”

Ideea a stârnit imediat reacții pe rețelele sociale, inclusiv din partea brașovenilor, care au ironizat proiectul. Una dintre cele mai distribuite postări vine de la Marius Maican, autorul unui mesaj devenit viral, intitulat „Brașov – orașul care merită protejat”:
„Dragi bucureșteni,
Am auzit că vreți să introduceți o taxă de intrare în oraș. Este o idee interesantă, pe care o susținem. Personal, sunt de acord să o plătesc cu drag – 20 de lei, 50, cât considerați potrivit.
Totuși, pentru echilibru, ne-am gândit și noi, la Brașov, să propunem o taxă simbolică pentru mașinile care vin din alte județe. Nimic exagerat – poate 50 de lei, cât o cafea pe Republicii sau o plimbare prin centrul vechi.
Așa că, dacă Bucureștiul taxează intrarea, Brașovul poate taxa respirația de munte.
E o chestiune de echitate: voi cu aglomerația, noi cu aerul curat – fiecare cu partea sa.”
Postarea a fost urmată de sute de comentarii ironice:
„Să plătească bucureștenii 50 de lei la intrare în Brașov și 100 la urcare în Poiană!”
„Dacă se pune taxă și în Capitală și în restul orașelor, o să plătim curând și ca să trecem strada.”

Umorul – reacție la frustrările din trafic

Deși glumele s-au viralizat rapid, ele reflectă o realitate: traficul din București este tot mai greu de suportat, iar tensiunile dintre bucureșteni și cei veniți din alte județe se amplifică. În același timp, brașovenii își apără orașul de „invazia” turiștilor de weekend, care aglomerează centrul și Poiana Brașov.

În timp ce Capitala caută soluții pentru reducerea poluării, alte orașe par să-și păstreze umorul – măcar până când ideea „taxei de aer curat” devine, cine știe, tot un proiect oficial.

Studenții din Brașov, campioni internaționali: monopostul lor atinge 130 km/h și a cucerit podiumurile Europei

0
Studenții din Brașov, campioni internaționali: monopostul lor atinge 130 km/h și a cucerit podiumurile Europei

Studenții din Brașov, campioni internaționali: monopostul lor atinge 130 km/h și a cucerit podiumurile Europei. Echipa de studenți din Brașov a reușit o performanță remarcabilă pe scena competițiilor universitare internaționale de inginerie. Monopostul lor, construit integral de la zero, poate atinge viteze de până la 130 km/h și a urcat pe podium la toate cele patru competiții europene la care a participat în acest sezon.

Prezentarea a avut loc în cadrul Smart Urban Mobility, eveniment organizat de Antena 3 CNN în cadrul Salonului Auto București, dedicat inovației și soluțiilor sustenabile de transport urban.

Campioni ai Europei, din inima Brașovului

Echipa, coordonată de Mihai Comșiț, a obținut rezultate istorice: campioni în Spania pentru al treilea an consecutiv, campioni în România, vicecampioni în Italia și medaliați cu bronz în Croația.

„Suntem prima echipă de Formula Student din România, fondată în 2009. În cei 17 ani de existență am crescut generații de studenți care nu doar că au câștigat competiții, dar s-au afirmat ulterior în industria auto europeană, inclusiv în Formula 1 și World Endurance Championship. Este o mândrie și o dovadă că educația tehnică din România poate concura la cel mai înalt nivel”, a declarat coordonatorul echipei.

Monopostul brașovean este rezultatul unei munci intense de nouă luni, implicând concepție, proiectare, manufactură, testare și competiție directă cu universități de top din Europa.

Educația și pasiunea, motoare ale inovației

Unul dintre studenții implicați în proiect a explicat că experiența este una formativă pe termen lung:
„A fost dificil, dar fiecare etapă a construcției ne-a oferit cunoștințe practice imposibil de obținut doar în teorie. Rezultatele sunt o confirmare că munca și perseverența dau roade.”

Performanțele echipei demonstrează că inovația și ingineria românească pot concura cu succes la nivel mondial, transformând Brașovul într-un veritabil centru al excelenței tehnice studențești.

Un nou site de știri naște controverse: Primăria Brașov „clonează” numele publicației Brașovenii

0
Un nou site de știri naște controverse: Primăria Brașov „clonează” numele publicației Brașovenii

Un nou site de știri naște controverse: Primăria Brașov „clonează” numele publicației Brașovenii. Primăria Brașov a anunțat cu surle și trâmbițe lansarea unui nou site de știri – brasovenii.info, o platformă care, potrivit administrației locale, ar trebui să asigure „un acces facil la informațiile privind activitatea primăriei, investițiile și proiectele realizate sau în curs de implementare” și să „crească transparența în administrația publică”. Aceasta ar urma să inlocuiască brasovcity.ro/ro/ultimele_noutati. Deși putea să reserve un alt domeniu care este liber Brasov.info primăria a decis să meargă pe varianta brasovenii.info.

Pe hârtie, inițiativa pare lăudabilă. În realitate însă, alegerea numelui de domeniu ridică serioase semne de întrebare. Noul site al primăriei poartă aproape același nume cu publicația brasovenii.ro, lansată recent de jurnaliști locali și cunoscută pentru tonul său critic la adresa administrației conduse de primarul George Scripcaru. Diferența? Doar terminația domeniului – .info în loc de .ro – o alegere care pare mai degrabă menită să creeze confuzie în rândul cititorilor.

Și ca lucrurile să fie și mai evidente, reprezentanții primăriei au anunțat deja intenția de a lansa și un site brasovenii.tv, ceea ce ridică suspiciuni privind o strategie de imagine menită să deturneze atenția de la vocile incomode din presa locală.

„Transparență” sau manipulare de imagine?

Oficial, scopul platformei este de a reuni într-un singur loc informațiile despre primărie și serviciile publice, fără ca cetățenii să mai caute pe brasovcity.ro. Neoficial însă, momentul și modul în care apare noul domeniu ridică întrebarea dacă nu cumva Primăria Brașov încearcă să își neutralizeze criticii și să controleze fluxul informațional din spațiul online local.

Publicația Brașovenii.ro a deranjat recent administrația prin articole incisive privind gestionarea banilor publici – inclusiv scandalul legat de sumele uriașe destinate renovării troițelor. Subiectul a ajuns ulterior în presa națională, stârnind dezbateri aprinse despre prioritățile reale ale primăriei.

O clonă digitală și o luptă pentru credibilitate

Faptul că noul site al primăriei poartă un nume identic cu o marcă aflată în curs de înregistrare la OSIM, cererea fiind depusă de fostul primar și actual deputat Allen Coliban, deschide și o posibilă dispută legală.

Istoria presei brașovene arată că astfel de „confuzii” nu sunt noi – au existat cândva două publicații „Bună ziua, Brașov” și două versiuni ale „Monitorului”. Însă, aproape fără excepție, publicul a ales autenticitatea: echipa originală a fost mereu cea care a rezistat.

Lansarea brasovenii.info pare, așadar, mai puțin un gest de transparență și mai mult o manevră de imagine. Iar în lupta dintre original și copie, istoria presei locale a dovedit deja de prea multe ori cine rămâne în picioare.

Baschet: Corona Brașov debutează în grupele FIBA Europe Cup

0
Baschet: Corona Brașov debutează în grupele FIBA Europe Cup
Foto: Maxim's Sports

Echipa de baschet masculin Corona Brașov va debuta în competițiile europene miercuri, 15 octombrie, de la ora 18.00, în deplasare, cu Petkim Spor (Turcia). Corona Braşov s-a califcat în faza grupelor FIBA Europe Cup, după ce a eliminat în turul preliminar formaţia ucraineană BC Dnipro.

Brașovenii au fost repartizați în grupa C a FIBA Europe Cup, cu vicecampioana CSM Oradea, AEK Larnaca (Cipru) şi Aliaga Petkimspor (Turcia).

Baschet: Corona Brașov debutează în grupele FIBA Europe Cup
Foto: Maxim’s Sports

Meciul Petkim Spor – Corona Brașov va putea fi urmărit pe canalul oficial de YouTube al FIBA. După meciul din Turcia, pentru elevii lui Florin Nini urmează o dublă confruntare cu CSM Oradea, în FIBA Eurocup, miercuri, 22 octombrie, la Brașov, și în Liga Națională, sâmbătă, 25 octombrie, la Oradea.

URBAN JANOS pentru SERVICIUL PUBLIC DE TERMOFICARE BRAȘOV (S.P.L.T) – acord de mediu

0

URBAN JANOS pentru SERVICIUL PUBLIC DE TERMOFICARE BRAȘOV (S.P.L.T), anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul ,,ECHIPAMENT, INSTALAȚIE DE DEGAZARE APĂ REȚEA TRANSPORT NORD, INCLUSIV UN ECHIPAMENT/ ANSAMBLU REZERVOR APĂ DE ADAOS DEGAZATA,, propus a fi amplasat în str. Timiș Triaj nr.6 , CF 159322 mun. Brașov, jud. Brașov. Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul autorității competente pentru Protecția Mediului Brașov, str. Politehnicii nr. 3, în zilele de luni – joi între orele 8:00-16:30 și vineri între orele 8:00-14:00. Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul autorității competente pentru Protecția Mediului Brașov.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

Noroc bun! Valea Jiului ,,s-a născut“ la Braşov

0
Noroc bun! Valea Jiului ,,s-a născut“ la Braşov

• Acum 185 de ani, braşoveanul Carol Maderspach a făcut primele prospecţiuni miniere în Vale
• Vreme de 37 de ani, cărbunele din Valea Jiului a fost proprietatea unei societăţi din Braşov

Acum aproape două secole, nu se ştia de minerit în Valea Jiului, regiunea care zeci și zeci de ani a însemnat sursa principală de cărbune a României. Era o depresiune liniştită, cu ţărani şi păstori. Până când a venit un braşovean să se intereseze de bogăţiile subterane. A descoperit cărbune şi a început să-l exploateze. Întreaga Vale a devenit apoi, pentru o bună vreme, proprietatea unei societăţi anonime braşovene.

Cine mai spune „Noroc bun!“

De la primul târnăcop care a lovit peretele şi până azi s-au scurs 167 de ani. Pe gura minei deasupra căreia străjuieşte încă salutul „Noroc bun!“, milioane de vagoane de cărbune au ieşit la lumină. Până în anii 1990, Valea Jiului a fost cel mai mare bazin carbonifer al României. Aici, fiecare al treilea locuitor era miner.

La începutul anilor 2000, declinul industriei cărbunelui a dus la închiderea exploatărilor miniere și a marilor uzine. Unul după altul, mii de localnici au plecat, fie în alte zone din România, fie pe unde au putut prin Europa. În 23 de ani, Valea Jiului a pierdut peste 40.000 de locuitori. Aproape un oraș întreg a dispărut, conform raportărilor. Valea Jiului se depopulează masiv, reiese din raportul întocmit de consultanții europeni.

Noroc bun! Valea Jiului ,,s-a născut“ la Braşov
Intrare în mina Petroșani, imagine din anul 1930

Pionierul cărbunelui

Povestea mineritului în Valea Jiului începe în jurul anului 1840. Până atunci, deşi se ştia că există cărbune din belşug în zonă, nimeni nu se gândise să facă nişte lucrări de prospecţiune serioase. Pionierii mineritului în această zonă aveau să fie fraţii Hoffman şi Carol Maderspach. Primii erau din Rusca Banatului, iar boierul Maderspach, care moştenise pământuri în Valea Jiului, era braşovean. Ceea ce a aflat la Vulcan, Petroşani şi Petrila a transmis şi la „Societatea Anonimă de Mine şi Furnale din Braşov“. Intrigat de descoperirile făcute, statul muntean a trimis specialişti să facă la rândul lor cercetări. Însă mult mai târziu, braşoveanul deja scotea cărbune. Văzând că subsolul e atât de promiţător, a mai achiziţionat cu 14.300 de florini alte proprietăţi pe teritoriul a 14 comune din pământurile familiilor Kenderessy şi Iordan, şi de la ţărani liberi. Practic, toată Valea Jiului era a lui.

Statul şi societatea braşoveană şi-au împărţit minele

Odată cu legea austriacă a minelor din 1854, se prevedea ca micii întreprinzători să se unească. Pentru a respecta legea, Hoffman şi Maderspach au fuzionat cu „Uniunea Minieră din Vestul Ardealului“, obţinând primele perimetre miniere înscrise în Cartea funduară minieră a Tribunalului Alba. Documentele existente în Cartea de concesiuni a Căpitănatului Minier pentru Transilvania atestă că încă din luna decembrie 1858 pe teritoriul localităţii Petrila au fost acordate mai multe concesiuni de terenuri miniere.

Mai târziu, acestea au fost cumpărate de Societatea Anonimă de Mine şi Furnale din Braşov (Societatea Braşoveană), cea care avea să mânuiască destinele cărbunelui românesc pentru mulţi ani.

În 1857, statul muntean a stabilit 16 puncte în care să înceapă mineritul, rezervându-şi Petrila pentru exploatare în regie proprie. Societatea braşoveană ocupa până la 1865 un număr de 77 loturi, fiind finanţată de consorţiul Wiener Bankverein din Viena. Dar nici societatea braşoveană, nici statul nu au început exploatarea.

Noi galerii, noi oraşe

În lipsa căii ferate, activitatea nu era rentabilă. Tot inginerul Maderspach avea să se implice în construirea primului drum de fier în zonă, la 1865. Imediat ce aceasta a fost terminată, societatea braşoveană a început exploatarea de proporţii în 1867-1868, iar la 24 decembrie 1868 a intrat în horă şi statul. Achiziţionând aceste mine, Societatea Anonimă de Mine şi Furnale din Braşov a devenit a patra mare producătoare de fontă a monarhiei austro-ungare. Ea deţinea şi minele de lignit de la Baraolt şi Holbav, cele de minereu de fier de la Bălan şi din Bucovina şi preluase uzinele metalice de la Călan. Ce a făcut concernul braşovean cât a deţinut aceste mine? În 1859, a început lucrările la mina Deak, care se va numi mai târziu Petrila, prin săparea şanţului Ferencz, prilej cu care s-au descoperit 21 de straturi de cărbune. Toate minele pe care le cunoaştem azi au fost deschise de către specialiştii braşoveni. Căile ferate, funiculare, primele instalaţii de exploatare (fierăstrău cu aburi, gatere, instalaţii moderne la vremea aceea) din Valea Jiului au fost construite tot de ei. Chiar şi fabricile de prelucrare a cărbunelui. Zona a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă.

Patronat braşovean peste toată Valea

În anul 1879, profitând de faptul că transportul pe calea ferată se afla în proprietatea sa, Societatea Anonimă de Mine şi Furnale din Braşov a tăiat statului român dreptul de a se mai folosi de vagoane. Ba chiar a recurs la sabotarea minelor concurente. Şi, astfel, societatea a forţat mâna statului pe care l-a obligat să-i arendeze pe încă 17 ani tot ce însemna industrie minieră în Valea Jiului: mine, muncitori, instalaţii de exploatare, cale ferată şi coloniile Lonea şi Petroşani.

Schimbând proprietarul, mineritul a luat un nou avânt, deschizându-se zeci de mine noi. Vagonetele ieşeau încărcate de cărbune ca pe bandă rulantă. Pentru suma de 3.500.000 florini, Societatea Anonimă de Cărbuni din Salgótarján, a cumpărat în anul 1894 toate minele şi drepturilede arendă ale „Societăţii Anonime de Mine şi Furnale Braşov“. Aşadar, bazinul carbonifer a fost sub patronaj braşovean vreme de 37 ani. În anii următori, societatea maghiară a intrat în conflict cu capitalul francez. Voia să acapareze toate minele din Valea Jiului. În 1908, minele au intrat în proprietatea statului. Şi aşa au rămas până azi. Când tot statul a închis majoritatea minelor.

Noroc bun! Valea Jiului ,,s-a născut“ la Braşov
Mina Vulcan, în 1910

De la lopată, la aer comprimat

Cum se făcea mineritul pe vremea conducerii braşovene? Cu unelte vechi: fistău, târnacop, tufar (pentru însemnarea lucrărilor miniere), amnare (brichete de aprins capsele), ventilator manual, aparat de salvare cu burduf, lopeţi, sape, securi, opaiţe, lămpi de mină. În perioada interbelică, s-au folosit utilaje acţionate la început cu abur, aer comprimat, iar apoi cu energie electrică: ciocane de abataj, perforatoare, sondeze, haveze, fierăstraie, pompe submersibile.

Azi, se folosesc utilaje moderne, cu aer comprimat. Dar oricât ar fi tehnica de avansată, oricine ar patrona minele româneşti, accidente există, şi ortacii intră în fiecare zi în şut conştienţi că pot să nu mai vadă lumina zilei. Aşa s-a întâmplat şi pe 15 noiembrie anul acesta, la Petrila. Doisprezece oameni s-au dus în adâncul pământului şi n-au mai ieşit vii.

“În anul 1840, baronul Victor Maderspach, moștenitorul unor mari proprietăți în Valea Jiului, descoperă pe fundul văilor din proprietățile sale aflorimentele unor strate de cărbune. Îndemnat de valorificarea economică a descoperirilor sale, apelează la serviciile fraților Karol şi Rafael Hoffman, proprietari de mine la Rusca Montană şi specialiști în minerit, care vin în Valea Jiului pentru a studia din punct de vedere geologic existența şi posibilitatea exploatării zăcămintelor carbonifere descoperite. 1840 – pe fondul protecționist creat de statul austro-ungar, în anul 1840, frații Hoffmann si Karol Maderspach au început exploatarea la suprafață a zăcământului de carbune de la Vulcan, Petroșani și Petrila. În anul 1854 inițiatorii exploatării miniere din Valea Jiului s-au unit în „Societatea de mine din Transilvania-Vest”. 1857 – 58 – minele acestei societăți au fost cumpărate de «Societatea anonimă de mine și furnale din Brașov», care fiind sprijinită financiar de Wiener Bankverein, Banca Comercială din Pesta, Deutsche Bank si Banque de Paris et Pays-Bas, a devenit a patra producătoare de fontă a imperiului”, – istoricul postat pe site-ul Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului.

Noroc bun! Valea Jiului ,,s-a născut“ la Braşov
Mina Lupeni, așa cum arăta în 1908

Cum a crescut numărul ortacilor la începutul secolului trecut

Mineritul iniţiat de înaintaşii braşoveni a ajutat la dezvoltarea zonei. Înainte de 1840, întreaga depresiune a Jiului n-avea mai mult de 2.200 de locuitori, din care 581 erau în Petroşani. În 1920, Petrila avea 3.300 de locuitori, iar Petroşaniul peste 5.000, care produceau 9.637.400 m3 de cărbune. În anul 1977 în Petrila locuiau 25.207 oameni. Producţia de cărbune din Valea Jiului a cunoscut o creştere continuă, de la 853 de tone în 1868 la 1.939.363 de tone în 1914 (cu un maxim de 2.229.855 de tone în 1913). Şi numărul de ortaci a crescut de la 65 în 1868, la 12.014 în 1914.

Noroc bun! Valea Jiului ,,s-a născut“ la Braşov
Mina Petrila, la începutul secolului XX

Mineritul la Braşov

Şi judeţul Braşov a avut cândva industrie minieră. În 1839 a început exploatarea lignitului în bazinul carbonifer de la Holbav, iniţial rudimentar, de către un grup de câţiva fierari. Dar după 1848, extracţiile se vor face organizat, sub conducerea societăţii Kronstader Schurverin. În 1879 s-a deschis mina de cărbuni de la Cristian. Pe teritoriul Holbavului, mai existau şi mine de plumb şi argint. Mina de lignit de la Colonia 1 Mai a funcţionat din 1929 până în 1964.

Noroc bun! Valea Jiului ,,s-a născut“ la Braşov
Mineritul, destinul dramatic al Văii Jiului a început la Brașov

Valea Plângerii şi a grevelor

Anina este mina cu cele mai multe tragedii. În 1858, o acumulare de metan a provocat o explozie care a ucis cinci mineri. În 1884, 47 de oameni au murit într-un incendiu subteran. Zece ani mai târziu, o explozie a omorât 43 de muncitori. În 7 iunie 1920, o deflagraţie a cartuşelor de dinamită a ucis 270 de oameni. La Petrila, explozia din 10 decembrie 1872 a ars sala maşinii de extracţie. În 1982, 14 mineri au murit, iar alţi 15 au fost răniţi din cauza prafului de cărbune care s-a aprins. Din cauza condiţiilor de muncă periculoase, minerii s-au revoltat de nenumărate ori. În 1885, la Petroşani a avut loc o grevă în care manifestanţii au fost reprimaţi de jandarmi. În perioada 17-30 iulie 1892, acţiunea celor 1.500 de mineri de la Petroşani a avut un larg răsunet în Transilvania, fiind considerată prima grevă generală din Valea Jiului. Peste cinci ani, Societatea Salgótarján a întocmit primul regulament de serviciu pentru ingineri şi personalul de control şi supraveghere. La 1 august 1977, minerii din Valea Jiului au organizat prima mişcare muncitorească de protest împotriva regimului comunist din România, la care au participat peste 40.000 de mineri hotărâţi să nu mai accepte sărăcia şi condiţiile grele de muncă.

Hamburger de 11.000 de dolari: Se servește doar pe bază de invitație, în Spania

0
Hamburger de 11.000 de dolari: Se servește doar pe bază de invitație, în Spania

Hamburger de 11.000 de dolari: Se servește doar pe bază de invitație, în Spania. Într-o lume culinară în care luxul nu mai înseamnă doar aur comestibil și farfurii spectaculoase, restaurantul Asador Aupa din Cabrera del Mar, Catalonia, a ridicat ștacheta la un nou nivel. Localul a lansat cel mai scump și exclusivist hamburger din lume — un preparat care costă 9.450 de euro (aproximativ 11.000 de dolari) și care poate fi degustat doar de cei invitați personal de către restaurant.

Burgerul de 11.000 de dolari: o experiență culinară secretă și inaccesibilă

Conceput de bucătarii de la Asador Aupa, renumit pentru reinterpretarea bucătăriei basce, acest burger a fost perfecționat timp de opt ani de cercetare și testare. Ingredientele exacte rămân secrete, iar meniul nu poate fi comandat nici măcar de clienții fideli ai localului.

Potrivit fondatorului și chef-ului Bosco Jiménez (cunoscut ca BdeVikingo), ideea din spatele preparatului este una clară: „Luxul nu ar trebui să fie zgomotos. Luxul adevărat este acela pe care puțini îl pot atinge.”

De ce costă atât de mult?

Burgerul este realizat dintr-o combinație de:
– Cele mai bune trei tipuri de carne din lume
– Cea mai rară brânză europeană
– Un sos exclusiv, preparat cu o băutură spirtoasă de colecție

Totul este gătit și servit într-o cameră privată, într-o atmosferă discretă, rezervată doar celor invitați.

Invitație, nu rezervare: cum poți ajunge să-l guști

Experiența nu poate fi cumpărată. Restaurantul precizează clar: „Nu este în meniu. Nu poți face rezervare. Doar cei selectați pot participa.”

Totuși, pentru cei care visează să guste burgerul de lux, există o mică șansă: pe site-ul restaurantului se poate trimite o cerere, care va fi analizată individual.

Ștergi praful sau aspiri mai întâi? Răspunsul experților la dilema curățeniei

0
Ștergi praful sau aspiri mai întâi? Răspunsul experților la dilema curățeniei

Ștergi praful sau aspiri mai întâi? Răspunsul experților la dilema curățeniei. De-a lungul timpului, ordinea corectă a curățeniei a stârnit numeroase discuții între gospodari. Unii preferă să aspire mai întâi, alții să șteargă praful înainte. Potrivit specialiștilor în igienă și întreținerea locuinței, răspunsul corect este clar: întotdeauna se șterge praful înainte de a aspira.

Această ordine respectă un principiu simplu al fizicii – gravitația. În timp ce ștergi praful, particulele se ridică și apoi cad pe podea. Astfel, dacă aspiri înainte, efortul tău devine inutil: praful va ajunge din nou pe covor sau gresie, iar curățenia va trebui reluată.

De ce trebuie să ștergi praful înainte de aspirare

Atunci când cureți mobilierul, rafturile și decorațiunile, praful și impuritățile se ridică în aer și se depun ulterior pe podele. Aspirarea la final îndepărtează aceste particule și oferă un rezultat curat și igienic.

Aceasta este metoda folosită și de echipele profesionale de curățenie, care aplică regula „de sus în jos” – se începe cu obiectele aflate la înălțime (rafturi, corpuri de iluminat) și se termină cu podelele.

Cum se șterge praful corect, în funcție de suprafață

• Suprafețe dure (lemn, metal, sticlă): Folosește lavete din microfibră umezite ușor, care captează eficient praful fără a-l răspândi.
• Echipamente electronice: Oprește-le înainte de curățare și utilizează lavete antistatice special concepute pentru a evita acumularea electricității statice.
• Textile și tapițerii: Se curăță prin periere ușoară sau aspirare cu un accesoriu moale, pentru a elimina praful încorporat.

Cum să aspiri eficient după ce ai șters praful

• Zonele cu trafic intens (hol, living) necesită mai multe treceri în direcții diferite, pentru a prinde toate particulele de murdărie.
• Podelele din lemn se aspiră cu perii moi pentru a evita zgârierea, iar covoarele groase au nevoie de o aspirație puternică și de mișcări lente.
• Începe cu camerele mai curate și termină cu cele mai frecvent utilizate, pentru a preveni transportarea murdăriei.

Sfaturi pentru o casă mereu curată

• Șterge praful regulat, măcar o dată pe săptămână, pentru a preveni acumularea excesivă.
• Verifică și schimbă periodic filtrele de aer ale aspiratorului și sistemului de ventilație.
• Folosește cutii și dulapuri închise pentru a limita depunerea prafului pe obiecte.

Ordinea corectă a curățeniei nu doar că economisește timp, ci menține și un aer mai curat în locuință. Așadar, regula de aur rămâne valabilă: șterge praful mai întâi, apoi aspiră.