Acasă Blog Pagina 884

Cutremur cu magnitudinea de 4.2, la 89 km de Brașov

0
Cutremur cu magnitudinea de 4.2, la 89 km de Brașov
Cutremur cu magnitudinea de 4.2, la 89 km de Brașov

Cutremur cu magnitudinea de 4.2, la 89 km de Brașov

Un cutremur cu magnitudinea de 4.2 s-a produs miercuri dimineața, în zona seismică Vrancea.

Potrivit Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) în ziua de 22 octombrie 2025, la ora 10:23:27 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea din județul Vrancea un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.2, la adâncimea de 90 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe:

41 km NV de Focșani,
72 km E de Sfântu-Gheorghe,
78 km S de Bacău,
80 km N de Buzău,
83 km SV de Bârlad,
89 km E de Brașov.

Trageri cu diferite categorii de armament în Poligonul Cincu

0

Trageri cu diferite categorii de armament în Poligonul Cincu, informează Monitorul de Făgăraș. Primăria Cincu a anunțat că în perioada 27-31 octombrie 2025 se vor executa trageri cu diferite categorii de armament în Poligonul Cincu.

,,Este STRICT INTERZIS accesul oamenilor, animalelor, căruțelor, atelajelor sau a altor categorii de utilaje în zona poligonului. Orice accident, în eventualitatea producerii lui, va fi pus pe propria răspundere a celor care încalcă aceste prevederi“, a transmis Gheorghe Mirca, primarul comunei Cincu.

Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor, sărbătorită la Grădina Zoologică Brașov

0
Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor, sărbătorită la Grădina Zoologică Brașov
Foto: Zoo Brasov / Facebook

Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor va fi sărbătorită joi, 23 octombrie, la Grădina Zoologică Brașov.

„Joi, 23 octombrie, de Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor, vă așteptăm să îi cunoașteți pe sărbătoriții zilei: Amalia și Aslan, cei doi leoparzi ai noștri.
Aflați povești din culise, descoperiți curiozități fascinante și vedeți de ce aceștia sunt supranumiți «fantomele munților»!
Programul zilei:
10:00 – 12:00 ➤ La mulți ani, leoparzii zăpezilor!
12:00 – 13:00 ➤ Povești din culise – în dialog cu îngrijitorii
12:00 – 16:00 ➤ Jocuri și activități pentru toată familia!
Vreți să vă implicați în conservarea acestei specii? La Zoo Brașov îi puteți adopta simbolic pe Amalia sau Aslan prin programul «Adoptă la zoo, conservă în natură» https://zoobrasov.ro/adoptie-leopardul-zapezilor/”, a transmis Zoo Brașov.

Activitățile se vor desfășura în zona adăpostului leoparzilor zăpezilor. Grădina Zoologică Brașov a mai transmis că programul poate suferi modificări în funcție de condițiile meteo.

Wizz Air lansează o nouă rută de la Brașov. Programul complet al zborurilor AIBG

0

Wizz Air lansează o nouă rută de la Brașov. Programul complet al zborurilor AIBG. Programul Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav (AIBG – GHV) se modifică din nou în această săptămână, odată cu introducerea unei noi rute Wizz Air și cu creșterea frecvenței pe o linie existentă. În total, sunt programate 18 curse (36 de zboruri) operate de diferite companii aeriene.

Potrivit noilor date, compania Wizz Air va efectua 17 curse regulate (34 de zboruri) pe șase rute: Budapesta, Londra, Nürnberg, Dortmund, Napoli și Memmingen.

Crește frecvența pe ruta Budapesta

Începând din această săptămână, numărul zborurilor pe ruta Brașov – Budapesta crește de la trei la patru curse dus-întors, oferind pasagerilor mai multe opțiuni de călătorie.

Nouă rută: Memmingen (Germania)

Începând de duminică, 26 octombrie, Wizz Air deschide oficial ruta Brașov – Memmingen, conectând astfel orașul de sub Tâmpa cu sudul Germaniei.

Alte modificări

• Compania Nile Air reia zborurile charter către Hurghada (Egipt), operate din două în două săptămâni.
• Fly Lili a încheiat sezonul zborurilor charter către Tel Aviv (Israel).
• Una dintre cele trei curse Wizz Air către Nürnberg, cea programată miercuri, nu mai apare în programul actual.

Cele mai aglomerate zile

Lunea și vinerea sunt cele mai active zile pe aeroportul brașovean, cu opt zboruri (patru curse) fiecare, în timp ce marțea și sâmbăta figurează cu o singură cursă.

Zboruri Wizz Air de luni:

• Nürnberg – Brașov – Nürnberg
• Budapesta – Brașov – Budapesta
• Dortmund – Brașov – Dortmund
• Londra – Brașov – Londra

Creșterea numărului de zboruri și lansarea noii rute spre Germania marchează un pas important în consolidarea activității Aeroportului Internațional Brașov, care devine o opțiune tot mai atractivă pentru pasagerii din centrul țării.

Trei trenuri personale nu mai circulă din Brașov

0
Trei trenuri personale nu mai circulă din Brașov

Trei trenuri personale nu mai circulă din Brașov. Începând de marți, 21 octombrie 2025, CFR Infrastructură a anunțat suspendarea temporară a peste 30 de trenuri operate de CFR Călători în întreaga țară, din cauza datoriilor neachitate de operatorul feroviar către administratorul infrastructurii.

Potrivit companiei, CFR Călători nu a achitat la termen suma de 100.203.237,65 lei, reprezentând restanțe la plata Tarifului de Utilizare a Infrastructurii (TUI).

Suspendările vor rămâne în vigoare până la achitarea integrală a datoriilor, iar CFR recomandă pasagerilor să verifice mersul trenurilor înainte de efectuarea călătoriilor.

Trenuri Regio suspendate din Brașov, începând cu 21 octombrie 2025, ora 00:01:

• R 3030: Brașov – București Nord
• R 3029: București Nord Gr. B – Brașov
• R 4502: Siculeni – Brașov

De asemenea, începând din 7 noiembrie 2025, vor fi suspendate și trenurile IR 1634 și IR 1633 pe relația Brașov – București Nord și retur.

Aceasta este una dintre cele mai ample măsuri de limitare a traficului feroviar din ultimii ani, afectând mii de pasageri zilnic, inclusiv pe rutele dintre marile orașe.

Festivalul Plăcintelor 2025: trei zile de savoare, tradiții și distracție la Lacul Noua din Brașov

0
Festivalul Plăcintelor 2025: trei zile de savoare, tradiții și distracție la Lacul Noua din Brașov

Festivalul Plăcintelor 2025: trei zile de savoare, tradiții și distracție la Lacul Noua din Brașov. La finalul lunii octombrie, Brașovul se transformă într-un tărâm al aromelor autentice și al tradițiilor românești, odată cu Festivalul Plăcintelor 2025, ce va avea loc în perioada 24–26 octombrie, între orele 10:00 și 21:00, la Lacul Noua.

Ediția a doua a festivalului promite un weekend plin de gusturi de poveste, ateliere creative, muzică și voie bună. Vizitatorii vor putea degusta o gamă variată de preparate tradiționale, de la plăcinte moldovenești, poale-n brâu, alivenci aurii și clătite rumenite, până la langoși ardelenești, kürtőskalács, plăcinte cu dovleac și dovleac copt.

Trei zile de festival pentru toate gusturile

Pe lângă bunătățile culinare, evenimentul include numeroase activități pentru toate vârstele:
– ateliere creative pentru copii și adulți,
– maraton de sculptat dovleci,
– pictură pe față,
– teatru de păpuși,
– spectacole cu magicieni, jongleri și fachiri,
– muzică live și zonă de shopping urban.

Atmosfera de toamnă va fi completată de zone foto tematice, arome îmbietoare și de deliciile de sezon: supă cremă de dovleac, preparate la ceaun, BBQ suculent și chiar bubble tea pentru cei care preferă o notă modernă.

Detalii eveniment:

– Perioada: 24–26 octombrie 2025
– Locație: Lacul Noua, Brașov
– Program: 10:00 – 21:00
– Acces: Gratuit

Povara timpului: Poarta scheiană se năruie

0
Povara timpului: Poarta scheiană se năruie
Una din porțile care dau farmec și valoare caselor din vechiul Schei

• Zeci de porţi ale caselor din Şchei, monumente unice ale meşterilor braşoveni, unele vechi și de două secole, sunt condamnate la dispariție

Trecătorul care merge la pas pe străzile Şcheiului este impresionat de arhitectura deosebită a celui mai vechi cartier din Braşov. Care încă reușește să supraviețuiască prin casele tradiționale. Care își păstrează demnitatea printre casele „modernizate” și noile vile ale unor nou-veniți cu mare stare. Ochiului atent nu-i va scăpa nici porţile care încă mai străjuiesc intrarea în casele şcheienilor.

Adevărate bariere între „înăuntru“ şi „afară“, între casă şi stradă, tot mai puține, porţile de lemn vorbesc şi ele despre istoria oraşului. Lemnul lor are o sută sau chiar două sute de ani. Unele porţi s-au încovoiat sub povara timpului, puține au fost restaurate, altele au fost pur şi simplu înlocuite cu unele metalice, moderne, mai rezistente, dar goale de simboluri şi amintiri. Dacă maramureşenii se pot lăuda cu faimoasele lor porţi tradiţionale, şi braşovenii ar trebui să preţuiască mai mult aceste monumente de arhitectură.

Mai sunt încă în Schei câteva zeci de porţi vechi, frumoase, adevărate opere de artă meşteşugărească. Un patrimoniu incredibil de valoros şi original, care a tot sperat să fie redescoperit, restaurat şi salvat.

Poartă renovată care păstrează specificul unic al porților din Scheii Brașovului
Ce apără poarta scheianului

Poarta românului a reprezentat dintotdeauna o delimitare între cele două universuri, familia şi restul lumii. Trecând peste pragul ei, se simţea acasă, în siguranţă, ferit de toate relele. În secolele trecute, şcheienii au ţinut să-şi facă porţi care de care mai frumoase, fiindcă după cum era poarta se judeca şi starea socială a proprietarului şi gustul lui pentru frumos. Aşa se face că astăzi putem vedea pe străzile vechiului cartier brașovean porţi de lemn sculptat cum puţine oraşe transilvănene mai au. Cincisprezece dintre ele sunt declarate monumente istorice şi se află, teoretic, în grija Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional. Există şi o fundaţie care a redat câtorva porţi o a doua viaţă. Însă, mai sunt porţi, nu numai în Schei ci în tot Brașovul istoric, care aşteaptă o schimbare. Sau salvarea de la distrugere. Uneori, distrugerea vine chiar de la proprietarii care aleg să înlocuiască porțile degradate cu altele de fier. Şi totuşi, cei mai mulţi şcheieni le păstrează, fiindcă aceste porţi moştenite din generație în generație au un farmec unic. Regretatul meșter popular Nicolae Purcărea, fiu al Şcheiului, și-a făcut singur poarta. O creaţie unică, pe care trecătorii o admiră și acum îndelung.

„O poartă durează vieţi“

Nicolae Purcărea, unul dintre „Tezaurele Umane Vii” ale Braşovului, s-a stins în 25 septembrie 2015, la vârsta de 91 de ani. Cu un an înainte spunea povestea porții pe care a meșterit-o cu mâna lui. „Am pus poarta aceasta în 1985, ca să mă separ de fratele meu. Cumnata mea era informatoare la Securitate“. Aşa începea povestea porţii lui Nicolae Purcărea, sfântul închisorilor, braşoveanul care a făcut ani grei de temniţă comunistă. Poarta este concepţie proprie şi a terminat-o într-un an. A lucrat 10 ani ca tâmplar, timp în care a învăţat să facă ornamente pe sicrie. Însă făuritorii de porţi trebuie să ştie mai mult decât tâmplărie.

„O poartă se lucrează în stil dulgheresc, nu tâmplăresc. Cu îmbinări în coadă de rândunică. Poarta se face din trei straturi de lemn, ca să nu se încovoaie. Şipcile care formează trapezele trebuie îmbinate în nut şi feder. Balamalele le face fierarul, din ciocan. Înainte vreme nu era lac, lemnul de brad se dădea cu ulei de in fiert sau seu de oaie. Azi se curăţă cu sare de ţipirig. În orice caz, o poartă durează vieţi“, explica meşterul în anul în care împlinea 90 de ani.

Povara timpului: Poarta scheiană se năruie
Regretatul artist popular Nicolae Purcărea și-a terminat de sculptat poarta într-un an
Veghea soarelui

Cât despre ornamentaţie, poarta lui Purcărea este decorată cu rozete, „simbolul soarelui în mai multe ipostaze, dimineaţa, la prânz şi seara, sau al punctelor cardinale, la care se adaugă Nadirul şi Zenitul“. Rozetele le-a sculptat în mijlocul rombului, „simbolul oului, care înseamnă fertilitate, fecunditate, naştere, viaţă“. Artistul lemnului crede că poarta maramureşeană e frumoasă, dar „frânghia, simbolul şarpelui, e cam disproporţionată“. Însă poarta şcheiană are ceva aparte în arhitectura românească, iar cea ieşită din mâinile lui este cu atât mai minunată. „Nu am putut să redau nimic altceva decât esenţialul, am scos frumosul din lemn“, mărturisea meșterul.

Povara timpului: Poarta scheiană se năruie
Casa, monument istoric, în care a locuit Nicolae Purcărea este acum scoasă la vânzare
Două feluri de intrări în curte

Arhitectul brașovean Marina Iliescu explica, în urmă cu peste 10 ani, de ce porţile din Şchei au atât de multe elemente comune şi totuşi nu sunt două la fel. „Porţile vechi din Şchei sunt de două tipuri: ţărăneşti şi de inspiraţie rurală săsească. Cele cu arhitectură împrumutată din cea a saşilor le găsim mai spre Prund. Au cadru de zidărie (cu arcadă în arc de cerc) şi uşa pietonală inclusă în foile porţii mari. Porţile ţărăneşti, cu cadru din lemn, în care uşa mică este separată de poarta pentru care, aveau acoperiş din şindrilă“.

Nicolae Purcărea le numeşte porţi cu boltă şi porţi cu capac. Sunt uşor de diferenţiat. Dacă veţi face o plimbare pe Strada Pe Tocile, veţi găsi cele mai multe porţi vechi din cartier. Veţi avea surpriza să descoperiţi pe o singură stradă şi porţi deteriorate, şi porţi restaurate, dar şi locuri din care pur şi simplu au dispărut.

„Porţile şcheiene sunt foarte interesante pentru istoria zonei. Reflectă identitatea şi ştiinţa localnicilor de a prelucra lemnul. Nu pot fi separate de case, iar dacă o construcţie e monument istoric, şi poarta are acest statut, în consecinţă trebuie restaurată. Porţile şcheiene sunt un exemplu de artă populară de mare valoare, ne definesc ca braşoveni“, explica arhitecta Marina Iliescu. Ea atrăgea atenţia că soarta porţilor vechi nu poate fi lăsată la voia întâmplării. Iar noile construcţii cu rol de poartă nu ţin loc de istorie, sunt „făcături contemporane“ care satisfac doar gustul proprietarului.

Povara timpului: Poarta scheiană se năruie
O altă poartă scheiană care bucură privirea trecătorului
Secretul celor trei stâlpi de susţinere

Porţile ţărăneşti din Şchei au fost iniţial acoperite cu şindrilă, înlocuită azi cu lemn sau tablă. Poarta propriu-zisă, formată din mai multe foi (cadru, scândură de fixare şi partea modelată), are panouri decorative, oglinzi cu rame, decoraţiuni geometrice, traforuri cu dantelării în lemn. Există porţi închise în poarta mare, prin care intrau şi ieşeau oamenii, şi poarta mare, pentru accesul carelor. Sau le putem găsi alăturate, despărţite de zid. Găsim şi porţi ale căror scânduri, aşezate transversal sau vertical, sunt prinse cu ţinte de fier. Unele păstrează întreaga feronerie iniţială: şilduri, clanţa, balamalele şi chiar butonul de apucat. Adevărate bijuterii în fier. „Nu exista fantă pentru scrisori, acestea au fost făcute ulterior de proprietari. Existau însă nişte inele, nişte şerpi din fier cu care poştaşul ciocănea la poartă“, explica Marina Iliescu. Și ne sugera să ne îndreptăm atenția asupra celor trei stâlpi de susţinere, puternici, ca nişte trunchiuri de copac. Conform tradiţiei, la instalarea porţii, sub aceşti stâlpi se puneau bani pentru prosperitate, tămâie şi agheazmă pentru ca gospodarii să fie feriţi de duhuri rele şi ciumă sau alte boli.

De-a lungul timpului, strada s-a tot asfaltat şi s-a înălţat. Astfel, găsim şi porţi scufundate în asfalt, aşa încât, ca să intri, trebuie un pic să te apleci. Chiar şi aşa, lăsate şi hârbuite, porţile şcheiene rămân frumoase. Și ar merita restaurate cât încă se mai ţin în picioare.

Poarta, indicator al statutului social

Porţile din Şchei, predominant specifice tradiţiei ţărăneşti, erau cândva indicatoare ale statutului social. Încă de la stradă se ştia care familie e mai înstărită şi care e mai modestă. Pentru că în Şcheiul de acum două secole, conta cine eşti. „Un om de vază avea întotdeauna o poartă mai înaltă şi mai bogat ornamentată“, spune arhitectul braşovean Marina Iliescu. Mare sau mică, poarta şcheiană e valoroasă pentru vechimea ei (secolele XVII-XIX) şi lucrătura tradiţională.

Viață nouă pentru porți vechi

În anul 2009, un braşovean, care nu a putut să rămână indiferent la starea de degradare în care ajunsese poarta pe care o moştenise odată cu casa din Şchei, a cerut ajutorul unei fundaţii specializată în salvarea, conservarea şi restaurarea moştenirii arhitecturale şi culturale. Fundaţia Pro Patrimonio şi-a îndeplinit cu succes misiunea. Meşteri specializaţi în conservarea lemnului şi metalului, lucrând cu materiale şi tehnici tradiţionale, au reuşit să redea porţii aspectul de odinioară. Au urmat alte nouă porţi din Braşovul istoric, restaurate de echipa condusă de arhitecta Silvia Demeter-Lowe. În proiect s-au implicat atunci şi români cu sânge albastru, Marina Sturdza şi Şerban Cantacuzino, iar Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Braşov şi Biserica Evanghelică CA Braşov s-au alăturat fundaţiei în acea migăloasă şi nobilă muncă de salvare a porţilor.

Povara timpului: Poarta scheiană se năruie
Arhitectul Silvia Demeter Lowe și una din porțile Brasovului istoric pe care le-a salvat în urmă cu mai bine de 10 ani
Zestrea braşovenilor

Care sunt caracteristicile care fac din porțile din Scheii Brașovului un exemplu autentic de meșteșug și tradiție românească, reflectând cultura și istoria zonei.

Materialul de construcție: Majoritatea porților sunt realizate din lemn masiv, adesea de esență tare, precum stejar sau brad, pentru durabilitate și rezistență în timp.

Designul și ornamentațiile: Porțile tradiționale au un aspect rustic, adesea decorate cu sculpturi sau motive geometrice și florale, inspirate din cultura populară românească. Unele pot avea și elemente din fier forjat, precum zăvoare sau balustri decorative.

Forma și structură: De obicei, porțile sunt dintr-un singur sau două panouri, cu un aspect robust și solid, reflectând funcționalitatea și protecția casei.

Coloritul: Vopsirea în culori tradiționale, precum maro, verde sau negru, sau lăsarea lemnului la culoarea sa naturală, cu un aspect ușor îmbătrânit, conferă autenticitate.

Simbolismul: Unele porți pot avea inscripții sau simboluri care aduc noroc, protecție sau reflectă statutul social al familiei.

Funcționalitatea tradițională: În cazul porților din Scheii Brașovului, se păstrează un echilibru între funcționalitate și estetică, cu elemente care permit ușor accesul și protecție, dar și decorativitate.

Povara timpului: Poarta scheiană se năruie
Porți valoroase din Schei, ostenite sub povara timpului
Nicolae Purcărea, artistul lemnului din Schei

Nicolae Purcărea s-a născut pe 13 decembrie 1923 la Brașov, unde a urmat și studiile. A fost arestat în perioada 1941-1944, 1945, iar în 1950 a fost condamnat la 7 ani de închisoare. A trecut prin închisorile groazei din Piteşti și Gherla, lagărele de muncă din Deltă, iar în 1956 a fost trimis în domiciliu obligatoriu în Bărăgan, la Lăţeşti; în 1958 este reîncarcerat la Culmea, din 1960, la Aiud. Eliberat în 1964, s-a întors în Braşov şi s-a aplecat cu mult talent asupra sculpturii în lemn de tradiție românească.

A devenit unul dintre cei mai apreciați sculptori de inspirație populară din România. Nicolae Purcărea a avut tăria să depășească traumele îndurate în închisorile comuniste, iar după ce a fost eliberat s-a dedicat sculpturii. Pasiunea pentru sculptura în lemn a descoperit-o în închisoarea de la Alba de la nişte elevi de-ai părintelui Arsenie Papacioc. Ei i-au pus dalta în mână.

Așa a devenit, după eliberare, unul dintre cei mai cunoscuți şi apreciați sculptori din România. Lucrările sale sunt reprezentări ale tuturor tipurilor morfologice. A meșterit cu migală obiecte de uz gospodăresc (linguri, lingurare, blidare, sărărițe, cauce, ale căror arhietipuri aparţin funcţional bucătăriei tradiţionale şcheiene) sau furci de tors fus cu prâsnel, aşa cum le-a văzut în copilărie la femeile din Schei. A creat obiecte de cult, cum ar fi troiţe în miniatură şi mărime naturală. A realizat arhitectură monumentală, de pildă poarta șcheiană, sau scări interioare și pridvoare inspirate din arhitectura populară. A făurit mobilier inspirat din cel dulgheresc, cioplit şi crestat din interioarele locuinţelor șcheiene (blidare, lingurar, colţar, armoar, scaune, paturi, mese sau lăzi de zestre).

În casa lui de pe strada Tocile din Șcheii Braşovului au învăţat să dea viață lemnului mulți copii şi tineri din Braşov. În perioada 1995-2010 a fost profesor instructor la Colegiul Naţional „Andrei Șaguna” din Braşov, unde, alături de regretatul profesor Sorin Apan, le-a cultivat elevilor dragostea pentru cultura populară, în cadrul Cercului Cultural „Minisatul Sfântul Andrei”.

Decizia Tribunalului Brașov: Municipiul Brașov a ieșit din Asociaţia Clubul Sportiv Fotbal Club Braşov – Steagul Renaşte

0
Decizia Tribunalului Brașov: Municipiul Brașov a ieșit din Asociaţia Clubul Sportiv Fotbal Club Braşov – Steagul Renaşte

Municipiul Brașov a ieșit din Asociația Club Sportiv Fotbal Club Brașov – Steagul Renaște, societate aflată în insolvență din 2024. La începutul acestui an, în luna februarie, Consiliul Local al municipiului Brașov a votat retragerea din Asociația ”Clubul Sportiv Fotbal Club Brașov – Steagul Renaște”, club căruia îi ceda brandul FC Brașov și activa cu echipa de seniori în Liga 2 între 2021 și 2023, iar apoi se desființa lăsând în urmă datorii uriașe. Prin decizia Tribunalului Brașov, Primăria Brașov nu va mai răspunde în solidar cu ceilalți membri asociați în acțiunile formulate de administratorul judiciar pentru recuperarea datoriilor.

„Tip solutie: Admite cerereaSolutia pe scurt: Admite cererea formulată de petentul MUNICIPIUL BRAŞOV, reprezentat legal prin primar Scripcaru George, în calitate de membru asociat al Asociaţiei Clubul Sportiv Fotbal Club Braşov – Steagul Renaşte şi, în consecinţă: Dispune înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor ţinut la Judecătoria Braşov, la poziţia 9/2019, a modificărilor aduse actelor constitutive ale Asociaţiei Clubul Sportiv Fotbal Club Braşov – Steagul Renaşte prin Hotărârea Adunării Generale din 30.05.2025 vizând retragerea din cadrul asociaţiei a membrului asociat Municipiul Braşov prin primar. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare cu partea petentă şi cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov. Declaraţia de apel se va depune la Judecătoria Braşov. Pronunţată prin punerea la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 20.10.2025”, este decizia Tribunalului Brașov.
Raportul oficial publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI), întocmit de Arion Alexandrina Felicia,  administratorul judiciar, se menționează că ”apariția insolvenței  se datorează membrilor organelor de conducere, la cererea acestuia, judecătorul sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului sa fie suportată de membrii organelor de conducere și sau supraveghere din cadrul asociației, precum și orice persoane care au contribuit la starea de insolventa a debitorului.
Considerăm că necesitatea efectuării acestui demers judiciar este susținută și de împrejurarea că în prezent se fac cercetări penale cu privire la săvârșirea unor infracțiuni legate de nerespectarea obligațiilor fiscale.Clubul brașovean are datorii totale recunoscute oficial în insolvență în valoare de peste 16 milioane de lei (3,2 milioane euro). 

SOCIETATEA PREMS T.P. SA – Informare publică

0

SOCIETATEA PREMS T.P. SA, cu sediul în Brașov, Str.13 Decembrie nr. 94, în baza autorizației de desființare nr: 471/14.10.2025, emisă de Primăria Brașov, obiectiv: DEMOLARE/ DESFIINȚARE CONSTRUCȚII, anunță că la data de 23.10.2025 ora 8:00 vor începe lucrările de demolare autorizate pentru imobilele situate în: Brașov, str. 13 Decembrie nr. 94, carte funciară 148176, 148176-C1, 148176-C2, 148176-C3.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

Regia Publică Locală a Pădurilor Săcele R.A. angajează

0

Regia Publică Locală a Pădurilor Săcele R.A., având sediul în Mun. Săcele, P-ța Libertății, nr. 17, organizează concurs/ examen pentru ocuparea, pe durată nedeterminată, a două posturi de pădurar vacante, în cadrul R.P.L.P. Săcele R.A, și a unui post de pădurar vacant pe perioadă determinată. Concursul/ examenul va avea loc la punctul de lucru din Mun. Săcele, str. Fagului, nr. 46, județul Brașov, în data de 11.11.2025, ora 10,oo – proba scrisă și ora 13,oo – interviu (proba orală). CONDIȚII DE PARTICIPARE: 1. Studii obligatorii: Liceul silvic sau Postliceala de specialitate; 2. Documentele care vor fi solicitate pentru înscriere sunt: a) – cerere prin care se solicită aprobarea conducătorului unității de a participa la concursul organizat pentru ocuparea posturilor vacante anunțate; b) – curriculum vitae; c) – diplomă ce atestă studiile prevăzute la condițiile de participare (original și copie); d) – adeverință privind vechimea în muncă (dacă este cazul); e) – certificat de cazier judiciar; f) – carte (buletin) de identitate (original și copie); g) – adeverință medicală eliberată de medicul de familie care să ateste starea de sănătate, respectiv că este apt pentru angajare; Dosarul de înscriere în vederea participării la concurs/ examen se depune în termen de 7 (șapte) zile calendaristice de la data apariției anunțului, la punctul de lucru al R.P.L.P. Săcele R.A. din Săcele, str. Fagului nr. 46, județul Brașov. Detalii referitoare la modul de desfășurare al concursului/ examenului, condiții de participare, termenul de depunere al dosarelor de înscriere precum și bibliografia aferentă vor fi afișate la avizierul R.P.L.P. Săcele R.A. de la punctul său de lucru mai sus menționat. Persoana de contact care vă poate furniza informații în acest scop, este d-na Ghiurea Marinela, telefon 0268- 274056.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.