Acasă Blog Pagina 852

Traseul actualizat al Autostrăzii A13 Brașov–Bacău, prezentat autorităților locale

0
Traseul actualizat al Autostrăzii A13 Brașov–Bacău, prezentat autorităților locale

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a prezentat autorităților locale din județul Brașov varianta actualizată a traseului Autostrăzii A13 Brașov–Bacău, proiect de infrastructură major menit să lege direct Transilvania de Moldova.

Traseul revizuit și principalele modificări

Noua propunere a fost rezultatul analizelor tehnice efectuate pe teren și al consultărilor derulate de-a lungul acestui an. Detaliile au fost discutate într-o ședință de lucru la Consiliul Județean Brașov, la care au participat reprezentanți ai administrației județene, ai Primăriei Brașov și ai localităților traversate de viitoarea autostradă.

Potrivit CNIR, traseul A13 va trece prin localitățile Codlea, Hălchiu, Brașov, Bod, Sânpetru, Hărman și Prejmer, însumând circa 37 de kilometri pe teritoriul județului Brașov. Proiectul include mai multe noduri rutiere la intersecțiile cu drumuri naționale și județene, supratraversări ale căii ferate, dar și un tunel sub Dealul Lempeș, pentru protejarea ariei naturale.

Kilometrul zero al autostrăzii va fi amplasat la intersecția cu Autostrada A3 București–Brașov, la nord de Codlea. De aici, traseul va urma configurația existentă până la DN 13, unde va fi construit un nod rutier major, conectat la proiectul de lărgire la patru benzi a sectorului Bod–Hălchiu.

Tunel sub Dealul Lempeș și conexiuni locale

De la kilometrul 8, traseul va fi deviat ușor pentru a respecta restricțiile impuse de Carfil SA și pentru a evita impactul asupra ariei protejate Dealul Lempeș, zonă care va fi subtraversată printr-un tunel.

În Sânpetru este prevăzut un nod rutier cu DJ 103, iar în zona Hărman autostrada va supratraversa DN 11 și linia ferată. De asemenea, va fi realizat un drum de legătură între DN 10 și Stupinii Prejmerului, pentru fluidizarea traficului.

Următoarele etape administrative

CNIR a confirmat că, în luna octombrie, au fost depuse documentațiile pentru obținerea certificatelor de urbanism la consiliile județene Brașov, Covasna și Bacău — un pas important în avansarea proiectului.

Autostrada A13 Brașov–Bacău face parte din rețeaua principală TEN-T și reprezintă una dintre cele mai importante investiții de infrastructură rutieră din România, menită să ofere o legătură rapidă și sigură între Regiunea Centru și Moldova.

Un „OZN” va fi construit în Brașov, pe strada Stejerișului

0
Un „OZN” va fi construit în Brașov, pe strada Stejerișului

În ședința Consiliului Local Brașov de vineri a fost aprobat un proiect de construcție neobișnuit pe strada Stejerișului. Este vorba despre o locuință unifamilială cu un design futurist, descrisă de unii consilieri ca „un OZN”, care va fi amplasată în vârful dealului și va domina vizual întreaga zonă.

Casa viitorului deasupra Brașovului

Documentația de urbanism P.U.D. „Construire locuință unifamilială S+P+2-3E, desființare locuință de lemn existentă, împrejmuire” pentru adresa Str. Stejerișului nr. 12 a fost inițiată de Buna Jeno-Ignacz, în numele firmei S.C. RD Amalco S.R.L. În timpul ședinței, arhitectul proiectului, Răzvan Dracea, a prezentat un clip de simulare care ilustra cum va arăta construcția în peisajul zonei.

Casa, cu un aspect modern și forme curajoase, va avea trei etaje și va fi amplasată pe un teren de peste 9.000 de metri pătrați. În jurul amplasamentului se află deja nouă blocuri cu câte șapte etaje, însă designul construcției a fost considerat de unii consilieri prea avangardist pentru peisajul brașovean.

Controverse în Consiliul Local

Consilierul USR George Boroda a criticat proiectul, susținând că astfel de construcții moderne schimbă identitatea vizuală a orașului:
„Este o problemă comună a brașovenilor și a turiștilor care vor putea admira acest obiect de arhitectură din mai multe zone istorice. Am observat tendința de a amplasa arhitectură de tip Bauhaus între casele săsești tradiționale.”

În replică, arhitectul Răzvan Dracea a precizat că nu este prima construcție cu un design aparte ridicată pe dealurile Brașovului și că zona în cauză nu conține clădiri istorice.

Proiectul a fost aprobat în final cu 16 voturi pentru(PSd-PNL-AUR) și 9 abțineri (USR), deschizând drumul pentru construirea uneia dintre cele mai inedite case din oraș.

Restricții de circulație pe DN1 între Comarnic și Poiana Poasada până în 6 noiembrie

0
Restricții de circulație pe DN1 între Comarnic și Poiana Poasada până în 6 noiembrie

Începând de luni, 3 noiembrie, și până joi, 6 noiembrie, traficul rutier este restricționat pe DN1 (E60), între kilometrii 113 și 118, în zona orașului Comarnic, cartierul Poiana Poasada. Lucrările fac parte dintr-un program de întreținere curentă a părții carosabile și a acostamentelor, derulat pentru îmbunătățirea siguranței rutiere într-un sector cunoscut pentru aglomerația frecventă.

Circulație alternativă pe o singură bandă

Pe durata lucrărilor, circulația se va desfășura alternativ, pe câte o bandă pentru fiecare sens de mers. Inspectoratul de Poliție Județean Prahova a transmis că restricțiile sunt necesare pentru buna desfășurare a lucrărilor, fără a bloca complet traficul.

„Lucrările se vor realiza prin închiderea alternantă a câte unei benzi de circulaţie a fiecărui sens. Semnalizarea şi măsurile de dirijare a traficului vor fi asigurate de administratorul drumului, iar polițiștii rutieri vor monitoriza zona pentru menținerea fluenței traficului”, au precizat reprezentanții IPJ Prahova.

Șoferii sunt sfătuiți să circule cu prudență, să respecte semnalizarea temporară și să urmeze indicațiile agenților prezenți în teren. Polițiștii le recomandă conducătorilor auto să evite depășirile riscante, să păstreze distanța de siguranță și să adapteze viteza la condițiile de drum.

Recomandări pentru șoferi

Pentru cei care circulă pe ruta București–Brașov, poliția recomandă planificarea din timp a deplasării și consultarea aplicațiilor de trafic pentru a evita blocajele în zona Comarnic.

Traficul revine la normal vineri, 7 noiembrie

Dacă lucrările vor fi finalizate conform graficului, traficul va reveni la normal vineri, 7 noiembrie. Până atunci, șoferii trebuie să se aștepte la posibile întârzieri, mai ales în orele de vârf.

Zona Comarnic rămâne unul dintre cele mai aglomerate segmente ale DN1, mai ales în weekend și în perioadele de sărbători, însă lucrările de întreținere sunt esențiale pentru siguranța rutieră și prevenirea accidentelor.

Charlie Ottley devine oficial cetățean român – documentaristul britanic locuiește în satul Șirnea, județul Brașov

0
Charlie Ottley devine oficial cetățean român – documentaristul britanic locuiește în satul Șirnea, județul Brașov

Cunoscutul realizator britanic Charlie Ottley, promotor al României prin documentarele sale despre frumusețile țării, va deveni joi, 6 noiembrie, cetățean român cu acte în regulă. Ceremonia de depunere a jurământului de credință va avea loc la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC).

De la cetățean de onoare al Brașovului, la român cu acte

Charlie Ottley, care locuiește în satul Șirnea, comuna Fundata, județul Brașov, a fost declarat cetățean de onoare al Brașovului în urmă cu cinci ani. Acum, după un proces birocratic îndelungat, el obține și cetățenia română.

Președintele interimar al ANC, Claudia Țapardel, a precizat că „Charlie Ottley a avut o contribuţie remarcabilă la promovarea turismului, culturii şi patrimoniului natural al României la nivel mondial. Prin documentarele sale de excepţie – Wild Carpathia şi Flavours of Romania – a reuşit să surprindă cu măiestrie spiritul și frumusețea autentică a țării”.

Un drum lung până la cetățenie

Procesul de acordare a cetățeniei a fost unul anevoios. În septembrie 2025, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, anunța că dosarul lui Ottley „s-a împotmolit în hățișul birocratic”, deși acesta depusese documentele de mai bine de cinci ani.

Ulterior, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a clarificat că dosarul a fost primit abia în primăvara anului 2025, în urma unei nominalizări făcute de Ambasada României la Londra în toamna lui 2023, „pentru servicii culturale aduse României”.

Charlie Ottley a devenit cunoscut la nivel mondial pentru serialele sale Wild Carpathia și Flavours of Romania, care au promovat peisajele, tradițiile și ospitalitatea românească pe canale internaționale precum Travel Channel și Netflix.

Prin obținerea cetățeniei române, Ottley devine simbolul unei legături culturale și emoționale profunde cu România, pe care a numit-o „a doua sa casă”.

Aeroportul Brașov trece la orarul de iarnă 2025–2026

0
Aeroportul Brașov trece la orarul de iarnă 2025–2026

Aeroportul Internațional Brașov–Ghimbav (GHV) a anunțat oficial intrarea în vigoare a orarului de iarnă 2025–2026, care aduce un total de 8 destinații internaționale operate de compania Wizz Air și 24 de frecvențe săptămânale.

Destinațiile disponibile din Brașov în sezonul de iarnă

Compania Wizz Air va continua să asigure legături regulate între Brașov și mai multe orașe importante din Europa.
Orarul complet al zborurilor pentru sezonul de iarnă 2025–2026 este următorul:
• Londra (Luton) – LTN: luni, miercuri, vineri, sâmbătă, duminică
• Budapesta – BUD: luni, miercuri, vineri, duminică
• Dortmund – DTM: marți, miercuri, vineri, duminică
• Napoli – NAP: marți, joi, vineri, sâmbătă, duminică
• Nürnberg – NUE: luni, miercuri, vineri
• Memmingen – FMM: duminică
• Milano (Malpensa) – MXP: marți, sâmbătă
• Roma (Fiumicino) – FCO: luni, miercuri, vineri (din 28 ianuarie 2026)

Biletele pot fi achiziționate deja de pe site-ul oficial al companiei, www.wizzair.com.

Conectivitate crescută pentru Brașov

Prin acest orar extins, Aeroportul Brașov își consolidează poziția pe harta aviației europene, oferind locuitorilor din regiune conexiuni directe către orașe importante din vestul și sudul continentului.

Noua rută spre Roma (Fiumicino), programată să debuteze la sfârșitul lunii ianuarie 2026, marchează o premieră și extinde rețeaua de zboruri regulate operate de la Brașov.

Încă un pas înapoi l Adio piste de biciclete la Brașov: administrația Scripcaru anulează contractele de finanțare

0
Încă un pas înapoi l Adio piste de biciclete la Brașov: administrația Scripcaru anulează contractele de finanțare

Brașovul pierde două dintre cele mai avansate proiecte de piste de biciclete finanțate din fonduri nerambursabile, deși documentațiile tehnice erau complet finalizate și avizate. Este vorba despre traseul 1 – Astra–Gara Brașov și traseul 2 – Răcădău.

Proiecte anulate printr-o decizie controversată

Actuala administrație, susținută de majoritatea PNL–PSD–AUR din Consiliul Local, a decis încetarea contractelor de finanțare, invocând concluziile unei așa-numite „Comisii Tehnico-Economice” din Primărie – o structură fără bază legală și fără atribuții oficiale.

Această comisie ar fi contrazis toate avizele tehnice, inclusiv pe cel emis de Poliția Rutieră, fără a prezenta o fundamentare reală. Printre motivele invocate se numără:
– desființarea a 243 de locuri de parcare, deși relocarea acestora era deja prevăzută în planul aprobat;
– „soluția tehnică neacceptabilă”, deși fusese validată de proiectant, executant și autoritățile competente;
– „costuri prea mari”, deși firmele participante la licitație considerau, dimpotrivă, valoarea estimată ca fiind prea mică pentru un proiect viabil.

Brașovul pierde finanțare și timp

Masterplanul velo elaborat în 2022 prevedea o rețea de 150 km de piste de biciclete până în 2035, conectând toate cartierele orașului și fiind finanțat în mare parte din fonduri nerambursabile.

Anularea celor două proiecte anunță, însă, un pas înapoi semnificativ. În loc să continue investițiile în mobilitate verde, administrația locală a ales să renunțe la proiecte validate tehnic și eligibile pentru finanțare europeană.

Consecința: Brașovul pierde piste moderne și sigure, fonduri europene și credibilitate în fața partenerilor de dezvoltare.

Aceasta nu este doar o decizie administrativă – ci una cu impact direct asupra viitorului verde și sustenabil al orașului.

Onoare și curaj: Vânătorii de munte, de 109 ani la datorie

0
Onoare și curaj: Vânătorii de munte, de 109 ani la datorie
Vânătorii de munte, soldați de elită ai Armatei Române

l Arma Vânătorilor de munte este istoric legată de Familia Regală, fiind creată în timpul domniei Regelui Ferdinand

l Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa“ – Brașov este prima înființată și rămâne un etalon militar

Pe 3 noiembrie 1916, lua ființă o nouă armă în cadrul Armatei Române: Vânătorii de Munte. Era o necesitate operațională, având în vedere că, la acea dată, granița țării era pe arcul carpatin. Specialitate de elită a Infanteriei româneşti, vânătorii de munte au fost, dintotdeauna, o forţă foarte bine pregătită, dovedindu-se foarte eficienţi şi capabili în a-şi îndeplini misiunea de apărare a ţării atât în timpul Primului, cât şi în cel de-Al Doilea Război Mondial. Regele Mihai I și-a făcut pregătirea militară în armă vânătorilor de munte.

La fel ca și predecesorii săi, Regele Ferdinand I și Regele Carol al II-lea. Pe 25 octombrie 1937, a avut loc la Sinaia înălţarea la gradul de sublocotenent de Vânători de munte a M.S. Regele Mihai I, Mare Voievod de Alba Iulia. De altfel, Arma Vânătorilor de munte este istoric legată de Familia Regală, fiind creată în timpul domniei Regelui Ferdinand I. Și astăzi, în NATO, Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa – Brașov este un etalon militar.

Actul de naștere al Vânătorilor de Munte

Documentul care consfințea înființarea Vânătorilor de Munte a fost Ordinul Marelui Cartier General (MCG) nr. 294. Astfel, Şcoala de Schiori din Bucureşti (prima formă organizatorică apropiată de Vânătorii de Munte, înfiinţată la 30 septembrie 1916) a fost transformată în Corpul Vânătorilor de Munte. Unitatea era organizată în trei batalioane, fiecare a câte trei companii, iar la comanda sa a fost numit căpitanul Virgil Bădulescu. Organizarea acestei structuri s-a făcut în cazarma Regimentului 4 Roșiori ”Regina Maria”.

Pe 29 decembrie 1916, era înființat Batalionul de Vânători de Munte. Noul batalion avea forțe sporite și era structurat în cinci companii de pușcași, două companii de mitraliere și o secție de telegrafie fără fir. Vânătorii de munte au participat la luptele anului 1917. În perioada interbelică existau deja, în total, 24 de batalioane. În acest context, o brigadă de vânători de munte era organizată pe următoarele elemente principale: 6 batalioane de vânători de munte, un Grup de Artilerie de Munte (1 la 2 divizioane de tunuri de munte calibru 75 mm sau 76 mm şi un divizion de obuziere de munte calibru 100 mm), precum şi un batalion de pionieri de munte.

Onoare și curaj: Vânătorii de munte, de 109 ani la datorie
Neînfricați pe stâncile înzepezite

Lupte grele în Campania de Est

La începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, Corpul de Munte era compus din Brigăzile 1, 2 şi 4 Mixte Munte, iar Brigada 3 Mixtă Munte era staţionată pe frontiera cu Ungaria. Începând cu 3 iulie 1941, Corpul de Munte şi-a început acţiunile, participând la eliberarea Bucovinei şi Basarabiei, teritoriile româneşti răpite de Uniunea Sovietică drept urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov din anul 1940. Împreună cu trupele germane- aliate atunci, brigăzile de vânători de munte au dus lupte grele şi sângeroase pe teritoriul actual al Moldovei, ajungând, la un moment dat, până pe ţărmul nordic al Mării de Azov. La finele Campaniei de Est a anului 1941, Brigada 2 Vânători de Munte a fost redislocată în ţară pentru refacere, în timp ce Brigăzile 1 şi 4 au rămas să lupte în Crimeea.

Onoare și curaj: Vânătorii de munte, de 109 ani la datorie
O patrulă a Batalionului 12 Vânători de Munte în 1941

„Diavolii verzi” au luat parte la cele mai grele bătălii

Din 15 martie 1942, brigăzile de vânători de munte şi cele de cavalerie au fost transformate în divizii. În iulie 1942, Diviziile 2 şi 3 Munte au fost redislocate pe noile linii ale frontului în campaniile din zona Caucazului şi Kubanului, ajungând, prin lupte, până la sudul Munţilor Caucaz, la Elbrus, Groznîi şi Vladikavcaz.

Supranumiți „diavolii verzi”, vânătorii de munte au luat parte, pe Frontul de Est, la cele mai grele bătălii, inclusiv la cele pentru Sevastopol şi Stalingrad. Reputația le este confirmată când toţi comandanţii de la brigadă în sus au fost medaliaţi cu cele mai înalte decoraţii româneşti şi germane.

După multe alte grele bătălii de pe Frontul de Est, pe timpul campaniilor din anii 1943 şi 1944, în august 1944, România a rupt alianţa cu Germania şi s-a alăturat Coaliţiei Naţiunilor Unite, cu toate forţele sale. Iar Vânătorii de munte au plătit greu victoriile împotriva rușilor.

74.208 de militari, morți în patru ani

Începea campania de eliberare a Transilvaniei de Nord, teritoriu românesc pierdut prin Diktatul de la Viena, din 1940. La 30 august 1944, Diviziile de Munte luptau împotriva trupelor germano-ungare, eliberând teritoriul românesc şi continuând confruntările pe teritoriul Ungariei, iar ulterior, pe teritoriul Cehoslovaciei, în masivii muntoşi Javorina şi Tatra. Diviziile de Munte au încheiat participarea la cel de-al Doilea Război Mondial lângă Praga, la data de 12 mai 1945. Arhivele vremii notează că, din 22 iunie 1941 şi până în 12 mai 1945, pierderile vânătorilor de munte au însemnat 74.208 de militari.

Sovieticii s-au răzbunat pe vitejii Vânători de munte

După război, încep vremuri dificile pentru vânătorii de munte, care fuseseră foarte eficienţi în luptele purtate împotriva sovieticilor. Noua conducere comunistă a Republicii Populare Române este determinată de sovietici să desfiinţeze, pas cu pas, trupele de vânători de munte. Aşa s-a ajuns ca, la 14 aprilie 1961, să fie desfiinţată ultima mare unitate din forţele armate române, Brigada 2 Vânători de Munte. Tot la ordinal conducerii bolșevice, între anii 1945-1968, au văzut întunericul închisorilor comuniste floarea Vânătorilor de munte din România, generalii Ion Dumitrache, C-tin Iordăchescu, Gh. Manoliu, Leonard Mociulschi sau Gh. Avramescu.

Armată în bordeie, după doctrina sovietică

În unităţile militare au fost infiltraţi consilierii sovietici, locţiitorii politici, celulele PCR., ofiţerii şi organele de contrainformaţii. Au apărut ca ciupercile după ploaie primii „ofiţeri de tip nou“, cu trei luni de şcoală militară, recrutaţi din rândurile muncitorilor şi ţăranilor, a căror pregătire se rezuma doar la patru clase primare. În 1947, Divizia 2 Munte a fost transformată în trupă pentru campania agricolă de vară şi munci pentru reparaţia căii ferate Sărăţel-Deta.

La 14 iulie 1948 Marele Stat Major raporta „Armata Republicii Populare Române a trecut la însuşirea unei noi doctrine militare, doctrina sovietică, aşa cum ea rezultă din regulamentele acestei armate, puse în aplicare în unităţi şi comandamente“. În 1952, pe locul actualei cabane Cheia, se găseau barăcile comandamentului diviziei şi peste 500 de bordeie semiîngropate, pentru soldaţi, cai, armament şi tehnică de luptă. Tabăra de tip sovietic, pentru 10.000-12.000 de oameni, a fost dezafectată în 1958. Din 1956, Şcoala de Gradaţi a funcţionat în cazarma Bartolomeu din Braşov. Odată cu anul 1955, serviciul militar obligatoriu a fost redus la doi ani, din care efectiv instrucţie se făceau 18 luni, la care se adăugau patru luni de munci agricole vara.

Onoare și curaj: Vânătorii de munte, de 109 ani la datorie
Emblema militarilor ramurii de brad și a florii de colt

Ordin de desfiinţare

Pe 14 aprilie 1961, s-a adus la cunoştinţa armatei şi a naţiunii române desfiinţarea din structurile armatei a ultimei mari unităţi de Vânători de munte, Brigada 2 VM. Prin acest ordin toată experienţa căpătată în aproape 45 de ani de existenţă a trupelor de Vânători de munte din România a fost desființată. Au fost arse toate schiurile, samarele, harnaşamentul, atelajele hipo şi o parte din renumiţii bocanci de Vânători de munte. Caii au fost predaţi la C.A.P.-uri şi I.A.S.-uri, iar materialele de alpinism au fost transformate în deşeuri şi valorificate prin D.C.A. Cazărmile au fost transferate fără plată primăriilor din zonele Braşov, Sf. Gheorghe şi Făgăraş, iar poligoanele de tragere au devenit păşuni.

Renașterea Brigăzii 2 Vânători de Munte

În 1964, comuniştii şi-au dat seama că au făcut o greşeală, Rușii nu mai erau „prieteni” iar Carpaţii nu dispăruseră. Era nevoie de Vânători de munte.

Pe fundalul schimbărilor de ordin politic, Marea Adunare Naţională, organul legislativ al României de la acea vreme, a decis ca, începând cu 14 octombrie 1964, să reînfiinţeze trupele de Vânători de munte. Prima mare unitate reînfiinţată a fost Brigada 2 VM, la Brașov, iar prima unitate repusă în drepturi a fost Batalionul 21 VM, la 1 ianuarie 1965, la Predeal.

Așa a renăscut Brigada 2 Vânători de Munte, brigadă care este azi una dintre unităţile reprezentative ale Forţelor Terestre ale Armatei României. Astăzi, Brigada 2 Vânători de Munte este destinată să participe la misiuni NATO şi în afara teritoriului naţional, în timp ce Brigada 61 Vânători de Munte are misiuni specifice, în principal, pentru apărarea teritoriului național. Primul comandant al Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” a fost generalul de brigadă Mihail Perju.
Onoare și curaj: Vânătorii de munte, de 109 ani la datorie

Brașov, Kilometrul Zero al Vânătorilor de munte

Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa“-Brașov- a împlinit în această vară 101 ani de existență. Este prima brigadă de Vânători de munte din România. Iar soldaţii care poartă însemnele acestei arme sunt moştenitorii unei legende. Trecută prin două războaie mondiale, trei regimuri politice, dezastre naturale şi nenumărate procese de restructurări, plus desfiinţarea dictată de bolșevici, Brigada 2VM are o istorie faimoasă.

Onoare și curaj: Vânătorii de munte, de 109 ani la datorie
30 iunie 2023, Piața Sfatului din Brașov: la împlinirea a o sută de ani de la înființarea Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”, Drapelul de Luptă al brigăzii a fost decorat cu „Ordinul Virtutea Militară în grad de comandor cu însemn de pace pentru militari”

Militarii ramurii de brad

Vânătorii de munte sunt acei bravi soldaţi pregătiţi să intervină în zonele montane. Sunt cei mai experimentaţi alpinişti, cei mai abili schiori, cei mai buni specialişti în cercetare montană. Intervin în operaţiuni de salvare, în catastrofe naturale produse în cele mai inaccesibile locuri.

Construiesc şosele şi edificii. Sunt implicaţi în tot ce ţine de ecologia montană, de supravieţuirea în abrupt. Sunt experţi în sporturi de iarnă. În caz de război, apără trecătorile, crestele, resping şi atacă inamicul, închizându-i orice cale de acces. Misiunile lor trec dincolo de graniţele ţării, în teatre de operaţiuni de pe toate continentele. Cândva, erau uşor de recunoscut după bereta verde şi ciorapii albi, răsfrânţi peste bocanci. Bereta a rămas un semn distinctiv şi astăzi, la fel ca ramura de brad, însemnul Vânătorilor de munte încă din secolul trecut. De fapt, unităţile de azi continuă tradiţia celor înfiinţate cu 109 de ani în urmă. Iar militarii Brigăzii 2 VM „Sarmizegetusa“ au continuat să fie nişte profesionişti imbatabili.

Onoare și curaj: Vânătorii de munte, de 109 ani la datorie
Evoluția echipamentului vânătorului de munte: anul 90, anii 2000 și prezent

Directiva comandamentului Trupelor de Munte – 1937

„Toţi militarii trupelor de munte trebuie să fie trăgători de elită cu puşca, grenada, mitraliera şi celălalt armament de însoţire, mărşăluitori neobosiţi pe toate terenurile, în toate anotimpurile, atât ziua cât şi noaptea, excelenţi pândari, cercetaşi, agenţi de transmisiuni şi oameni de legătură, fanatici apărători şi atacatori temuţi, suflete educate în spiritul sacrificiului de sine pentru ţară, neam şi Rege“.

Imbatabili în sporturi montane

Primii campioni naţionali la schi au fost vânători de munte. Ei erau baza loturilor naţionale la olimpiade şi concursuri internaţionale între anii 1924-1938. În perioada 1948-1961, Divizia (Brigada) 2 (14) VM a ajuns imbatabilă la toate concursurile de tragere cu armamentul de infanterie şi de artilerie, iar iarna, la cele de schi. Între anii 1948 şi 2003 s-au desfăşurat peste 30 concursuri finale pe armată, din care 20 au fost câştigate de militarii acestei mari unităţi. Au câştigat şi jumătate din Alpiniadele Vânătorilor de Munte. Cea mai bună unitate din armată la schi şi alpinism rămâne Batalionul 21 Vânători de Munte.

Liga 4 Brașov: Dinu Todoran a plecat de la Măgura Codlea. Mesaj pentru jucători: „Să ajungă la barajul de promovare”

0
Liga 4 Brașov: Dinu Todoran a plecat de la Măgura Codlea. Mesaj pentru jucători: "Să ajungă la barajul de promovare"

Dinu Todoran a lăsat Măgura Codlea (locul 2 în Liga 4 Brașov) pentru a prelua echipa CSM Tunari (Liga 2). Mutarea s-au făcut pe repede înainte, astfel că tehnicianul nu a apucat să discute cu jucătorii echipei clasate pe locul 2 în Liga 4 Brașov.

„Voi reveni săptămâna viitoare la Codlea, pentru că va fi pauză în Liga 2, și voi avea ocazia să-mi iau la revedere de la jucători. Îi mulțumesc primarului Mihai Câmpeanu care a fost alături de proiectul Măgura Codlea și a oferit condiții bune pentru echipă. Am discutat cu dânsul înainte de a pleca la Tunari și a înțeles situația. La Codlea am lucrat cu un lot de jucători tineri, de valoare și le doresc din tot sufletul să ajungă la barajul de promovare”, a spus Dinu Todoran. Poate fi detronată Corona din fotoliul de lider? „Sigur că se poate! Obiectivul meu la Codlea era să ajungem la baraj. Diferența este mică, mai este un meci direct…”, a spus Todoran.

În sezonul de toamnă, Măgura Codlea mai are de disputat dor două jocuri în campionat, dar și un meci cu Corona Brașov în faza județeană a Cupei României.

În runda a 11-a din Liga 4 Brașov, Măgura va sta pentru că echipa Carpați Berivoi s-a retras din campionat. În ultimele două etape din 2025, Măgura Codlea va juca cu ACS Hălchiu (acasă) și cu Colțea Brașov (deplasare).

BREM COMPANY SA – aviz de gospodărire a apelor

0

Această informare este efectuată de societatea BREM COMPANY SA, din Zărnești, str. Aleea Uzinei 1A, ce intenționează să solicite de la SGA Brașov, Mun. Brașov, str. Maior Cranța nr. 32, tel: 0268/413.306, aviz de gospodărire a apelor pentru lucrarea ,,CONSTRUIRE STAȚIE EPURARE APE UZATE,, localizată în Zărnești, str. Aleea Uzinei 1A. Această invetiție este nouă. Ca rezultat al procesului producție vor rezultate permanent ape uzate menajere ce se vor evacua în pârâul Tohănița după ce au fost epurate într-o stație de epurare. Această solicitare de aviz este conformă cu prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Persoanele care doresc să obțină informații suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menționată.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

BUREȚI-DUMITRAȘCU LUCIAN – aviz de gospodărire a apelor

0

Această informare este efectuată de: BUREȚI-DUMITRAȘCU LUCIAN, PREJMER, 0745019590, ce intentionează să solicite de la S.G.A. Brașov, aviz de gospodărire a apelor pentru investiția ÎNTOCMIRE PUZ – CONSTRUIRE LOCUINȚE, ce se va realiza în localitatea PREJMER, BRAȘOV. Această investiție este nouă. Ca rezultat al realizării investiției nu vor rezulta ape uzate. Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Persoanele care doresc să obțina informații suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menționată. Persoanele care doresc să transmita observații, sugestii și recomandări se pot adresa solicitantului sau la sediul S.G.A. Brașov, str. Maior Cranța nr. 32.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.