Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov anunță lansarea celei de-a patra ediții a concursului de creativitate „Bibliobradul de Crăciun”, un eveniment devenit deja tradiție în comunitate. Proiectul își propune să aducă mai aproape atmosfera sărbătorilor și să stimuleze imaginația publicului brașovean.
Tema de anul acesta este dedicată bradului de Crăciun realizat din ațe sau fire textile, o tehnică ce pune accent pe creativitate, răbdare și bucuria lucrului manual. Organizatorii încurajează participanții să își lase imaginația liberă și să creeze brazi simpli sau complexi, veseli, artistici sau neobișnuiți.
Potrivit bibliotecarului Alina Nicula, coordonatorul proiectului, aceste creații reprezintă mai mult decât decorațiuni: sunt un exercițiu de expresie artistică și o invitație de a transforma materiale obișnuite în obiecte memorabile.
Cum se poate participa
Concursul este deschis atât publicului larg din Brașov, cât și bibliotecarilor din județ. Participanții trebuie să trimită o fotografie cu bradul realizat până la data de 12 decembrie 2025, alături de numele autorului și numărul de telefon.
Fotografiile pot fi trimise prin e-mail, la adresa concurs@bjbv.ro, sau prin mesaj privat pe pagina de Facebook a Bibliotecii Județene Brașov.
Toate imaginile înscrise vor fi publicate într-un album special pe Facebook în data de 16 decembrie. Votarea prin like-uri se va desfășura între 16 și 18 decembrie, iar câștigătorii vor fi anunțați pe 19 decembrie.
Premii și categorii
Primele șapte fotografii cu cele mai multe aprecieri vor fi premiate, după cum urmează:
• 3 premii principale
• 3 mențiuni
• 1 premiu special dedicat bibliotecarilor
Prin organizarea Bibliobradului de Crăciun, Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov își reafirmă misiunea de a susține creativitatea locală, implicarea comunității și atmosfera caldă a sărbătorilor de iarnă.
132 de consumatori au rămas fără gaze în Brașov. Un bloc de pe strada Cocorului nr. 15 din Brașov a rămas fără alimentare cu gaze naturale, după ce Distrigaz Sud Rețele a constatat un incident la instalația de utilizare comună. Pentru a elimina riscul unui posibil accident, furnizorul a decis sistarea imediată a gazului pentru toți cei 132 de clienți casnici și non-casnici conectați la instalație.
Potrivit companiei, instalația comună aparține proprietarilor și nu se află în responsabilitatea furnizorului. Reluarea furnizării gazelor va fi posibilă doar după efectuarea unor verificări și reparații de către o firmă autorizată ANRE, urmate de transmiterea documentelor necesare către Distrigaz Sud Rețele.
Condiții pentru reluarea alimentării
Compania precizează că reluarea gazului este posibilă doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
-contractarea unei firme autorizate ANRE pentru remedierea defecțiunilor și efectuarea reviziei tehnice;
-transmiterea documentelor justificative către Distrigaz Sud Rețele.
Până la finalizarea intervențiilor, locatarii rămân fără căldură și apă caldă, situația afectând întregul imobil.
Recomandări de siguranță
Furnizorul reamintește că, după reluarea alimentării, dacă locatarii simt miros de gaz, trebuie să contacteze de urgență Centrul de Apeluri și Depanaj Urgențe Gaze la numerele: 021 9281, 031 9031 sau 0800 877 778. De asemenea, aceștia sunt sfătuiți să aerisească încăperile, să evite acționarea întrerupătoarelor și a aparatelor electrice, să nu producă scântei și, dacă este posibil, să închidă robinetul de alimentare cu gaze.
Pe 1 Decembrie 1918, brașovenii au sărbătorit cu mare bucurie Marea Unire
• O parte din locuitorii de frunte ai oraşului au plătit cu libertatea curajul de a se fi arătat de partea Marii Uniri
• În 1916, braşovenii au contribuit la refacerea armatei române, cumpărând cărţi poştale și timbre cu România Mare
România Mare nu s-a înfăptuit într-o singură zi. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost rezultatul multor ani de lupte şi acţiuni care au pregătit împlinirea idealului de unitate naţională. Începând cu 1916, pe fiecare felie de pământ românesc, se desfăşurau acţiuni în sprijinul armatei române, slăbită după invazia germană. Braşovenii au contribuit şi ei la susţinerea soldaţilor noştri, prin donaţii. Au răspândit dorinţa de unire a românilor în Franţa, Italia, SUA, Anglia, Belgia şi Siberia. Au participat la actul istoric de la Alba Iulia, prin 17 oameni de vază şi meşteşugari, care au reprezentat Ţara Bârsei în Marele Sfat Naţional. Braşovul a fost scena pregătirii şi desfăşurării Unirii, unde, aşa cum proclamau actele vremii, „s-a hotărât soarta neamului nostru poate pentru vecie“.
Sprijin pentru refacerea armatei române
În 1916, braşovenii au contribuit la refacerea armatei române, cumpărând cărţi poştale cu România Mare. În timp ce Bucureştiul fusese ocupat de germani. De la Iaşi, unde se mutase sediul cartierului general, generalii încercau să refacă forţa armată română. O mână de ajutor a dat şi populaţia civilă, contribuind la strângerea de fonduri în folosul soldaţilor. Printre cei care nu au putut rămâne indiferenţi la criza militară din 1916 au fost şi numeroşi braşoveni.
Arestaţi pentru că „au aplaudat armata română“
În iulie 1916, timp de 40 de zile, braşovenii au sărbătorit bucuria eliberării Transilvaniei, alături de soldaţii armatei române. Documentele păstrate în arhiva Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Şchei descriu atmosfera de sărbătoare. „Pe clădirile Casinei, a Liceului «Andrei Şaguna» şi bisericii «Sfântul Nicolae» fâlfâiau steagurile tricolore cu inscripţia «Dacia Felix Rediviva», iar colonelul Mihai Darvari, conducătorul Regimentului 6 «Mihai Viteazul» a fost primit în fruntea armatei române de autorităţile locale Gheorghe Baiulescu şi Fabricius şi, «în numele poporaţiunii săseşti şi maghiare, care locuieşte cu noi împreună», Baiulescu le-a adresat un bun venit“, explică profesorul părinte dr. Vasile Oltean, care a descoperit facsimile şi fotografii din acea vreme. Retragerea armatei române, ca urmare a ofensivei inamicului, a fost urmată de crude răzbunări împotriva populaţiei civile. Preoţii de la Biserica „Sfântul Nicolae“ au fost arestaţi împreună cu familiile lor. Braşovencele, în frunte cu Elena Mureşianu, au plătit cu închisoare pentru curajul lor: „au aplaudat armata română“, „au lucrat la Crucea Roşie română“ şi „au aruncat cu flori în faţa armatei române“. Autorităţile i-au împuşcat pe cei care ajutaseră în vreun fel soldaţii eliberatori. Compozitorul Gheorghe Dima a fost aruncat în temniţă pentru că a cântat cu corul sub Tâmpa, în momentul când se dărâma statuia lui Arpad.
Ambasadorii braşoveni ai Unirii
„Cei care au reuşit să se refugieze spre Răsărit, la Chişinău, spre Apus, la Londra, în Nord, spre Norvegia şi chiar America au găsit ca formă de luptă calea diplomatică. Profesorii şagunişti Iosif Blaga, Candid Muşlea, Constantin Lacea, Sterie Stinghe, Onisifor Ghibu, Pompiliu Nistor au lansat cunoscutele acte oficiale «Proclamaţia de la Darnăiţa» şi «Manifestul din aprilie 1917», făcând să apară «Gazeta Transilvaniei» şi în Siberia. Peste 20 de voluntari braşoveni se aflau la Praga, alţii se stabiliseră în Italia (Stinghe şi Grădinaru), în Anglia, Belgia, Franţa (Ion Ursu), SUA (Vasile Stoica şi Ion Podea). Preotul Ion Podea a semnat „Declaraţia de Independenţă a popoarelor din Imperiul Austro-Ungar“.
Braşovenii n-au stat cu mâinile în sân, şi-au pus în joc toată priceperea, sufletul şi speranţa pentru pregătirea Unirii cu România. Iar la marea manifestare de la Alba Iulia, delegaţia din Braşov a numărat nu mai puţin de 17 membri ai luptei naţionale, aleşi în Marele Sfat Naţional Român. Aceştia au proclamat România Mare. Juni, membri ai delegaţiei Brașovului la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918
Braşovenii din Marele Sfat Naţional Român de la Alba Iulia
1. Dr. Vasile Saftu – protopop
2. Dr. Tiberiu Brediceanu – director de bancă
3. Petru Popoviciu – proprietar
4. Pompiliu Dan – directorul şcolii din Zărneşti
5. Axente Banciu – profesor
6. Dr. Voicu Niţescu – avocat
7. Dr. Iosif Blaga – directorul gimnaziului „Andrei Şaguna“
8. Mihaiu Popoviciu – proprietar
9. Dr. Valeriu Branişte – publicist
10. Victor Bratfălean – tipograf
11. George Grădinar – tâmplar
12. Nicolae Borzea – protopop din Făgăraş
13. Dr. Nicolae Şerban – avocat din Făgăraş
14. Dr. Ariton Pralea – avocat din Şercaia
15. Dr. Octavian Vasu – avocat din Făgăraş
16. George Repede – judecător din Rupea
17. Ioan Iosif – profesor din Rupea.
Colectă pentru refacerea trupelor române
Braşovenii de rând, animaţi de dorinţa unificării naţionale, au trimis bani şi obiecte soldaţilor români încă din 1916. De o colectă s-a ocupat și Ion Bârsan, dascălul de la Biserica Română. Donaţiile au ajuns la comandamentul general de la Iaşi care coordona acţiunile de refacere a armatei române, înaintea marilor bătălii de la Mărăşti şi Mărăşeşti. În 2005, brașoveanul Gheorghe Conţu, care avea atunci 74 de ani, un pasionat colecţionar de documente istorice, literare şi muzicale, i-a arătat reporterului Monitorul Expres una din aceste cărți poştale care a circulat în 1916 în mii de exemplare şi prin Braşov. „Cărţile poştale s-au vândut în toate provinciile, inclusiv în Ardeal, care era încă sub dominaţie austro-ungară. Pe vedere e desenată harta României Mari, cu Cadrilaterul, Basarabia şi Transilvania, până la Tisa”. Carte postală realizată pentru a susține Unirea Transilvaniei cu Țara Mamă
O listă de donatori
Cartea poștală din colecția brașoveanului Conţu a aparţinut lui Ion Bârsan, dascălul de la Biserica Română care s-a ocupat şi de colectă. El notase pe verso o listă cu braşoveni care au făcut donaţii pentru armata română. „S-au predat la comitet toate ajutoarele, după cum urmează: 19 galbeni, 10 arşini de stofă şi 8 mănşi boabe“. Notiţa e semnată „Eu, Ion Bârsan“. Printre cei mai generoşi braşoveni, au fost: văduva Maria Paraschiva de pe Str. Bisericii nr. 43, care a donat 6 perdele, colonelul rezervist Gheorghe Baiulescu – 5 galbeni, Ion Voinescu – 4 galbeni, Vlădăreanu – stofă şi Ion Bârsan – 5 galbeni. În total, s-au trimis de la Braşov 19 galbeni, 10 arşini de stofă şi 8 mănşi boabe. Cea mai cunoscută carte poștală realizată în 1916 pentru susținerea Unirii și a trupelor române Carte poștală care a circulat în mii de exemplare la Brașov
„Trăiască România Mare!”
Pe 1 decembrie 1918, la Brașov sărbătoarea a început în bisericile ortodoxe din Brașov, cu tragerea clopotelor și slujbe speciale, culminând cu urarea „Trăiască România Mare!” și cântarea imnului „Deșteaptă-te, române!”. La Biserica Sfântul Nicolae din Schei s-a ţinut „marea slujba divină“, încheiată cu o cuvântare a preotului Ioan Prişcu, reprodusă în „Glasul Ardealului“. La toate bisericile braşovene s-au tras clopotele toată ziua. Zeci și zeci de brașoveni au venit la mormântul lui Andrei Mureşianu cu flori.
Armata română a intrat în Brașov pe 7 decembrie 1918, de data asta ca parte a procesului oficial de unire a Transilvaniei cu România. Pe 24 decembrie 1918, Regele Ferdinand I a promulgat decretul prin care se valida apartenența Transilvaniei la Regatul României. Carte postală realizată pentru a susține Unirea Transilvaniei cu Țara Mamă
Brăneni în serviciile secrete
Mulţi braşoveni au lucrat în reţeaua de servicii secrete în timpul războiului, dar şi pentru pregătirea actului Unirii. Ioan Iosif Puşcariu, învăţator, a colaborat cu armata română, dând informaţii privind fortificaţiile şi amplasamentele de tehnică de luptă în zona satelor brănene, privind capacitatea de lupta a trupelor austro-ungare dislocate în zona Bran-Făgăraş. Pentru meritele sale va fi numit primar al Branului, în august 1916, iar autorităţile austro-ungare îl vor condamna apoi la moarte prin împuşcare. Sentinţa nu a fost executată deoarece cel condamnat „plecase în refugiu cu armata română“. Un alt brănean, Simeon Petric, s-a refugiat în România în 1914 şi s-a angajat în serviciul de informaţii al Marelui Stat Major român, ataşat pe lângă generalul Dragalina, la Buşteni. Carte postală realizată pentru a susține Unirea Transilvaniei cu Țara Mamă
Reţeaua „Clubul spânzuraţilor“
Avocatul Spiridon Boita, unul dintre cei mai activi colaboratori ai organelor secrete române, devenise aproape un spion profesionist. El şi-a adunat colaboratori din toate oraşele de frontieră din sud-estul Transilvaniei, ajungând să lucreze cu aproape două sute de oameni şi să-şi constituie o reţea proprie, denumită „Clubul spânzuraţilor“. În principalele zone ale provinciei şi-a constituit centre de culegere a informaţiilor, conduse de către un colaborator direct. Astfel, de zona Bran răspundea Picu Bancilă, pentru Turches-Neculai Telianu, iar pentru Braşov-Gheorghe Stamboiu. Boita realiza coordonarea acestor centre, întocmea rapoartele informative şi le transmitea autorităţilor române prin intermediul Poliţiei din Predeal.
Lungul drum al Unirii
Visul lui Mihai Viteazul
Primul domnitor român care a încercat şi reuşit să-i unească sub un singur steag pe românii din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania a fost Mihai Pătraşcu, cunoscut sub numele de Viteazul, la 1600. Voievodul tuturor românilor, înscăunat în cetatea de la Alba Iulia, a fost ucis un an mai târziu pe Câmpia Turzii.
Şcoala Ardeleană
În secolul XVIII, ideea unirii a început să prindă tot mai mult contur. O primă etapă a constituit-o formarea unei clase de intelectuali care a promovat ideea că românii sunt cu toţii strămoşii daco-romanilor. La 1754, episcopul greco-catolic Petru Pavel Aaron inaugurează şcolile Blajului. Mulţi tineri au fost trimişi să studieze în Viena şi Roma. Aşa s-a format mişcarea naţional culturală cunoscută sub denumirea de Şcoala Ardeleană. Cei mai cunoscuţi reprezentanţi au fost Samuil Micu (nepot al marelui Episcop Inochentie Micu Klein), Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu şi Gheorghe Lazăr, care au dus aceste idei în Ţara Românească.
Supplex Libellus Valachorum
În anul 1791, episcopul greco-catolic Ioan Bob prezintă în faţa Dietei ardelene memoriul intitulat ,,Supplex Libellus Valachorum“ în care se cerea dreptul la naţiune politică pentru toţi românii şi egalitate în drepturi cu aşa-zisele naţiuni privilegiate.
Revoluţia de la 1848
Programele revoluţionarilor din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania scot în evidenţă idei noi care se regăseau în mişcările din Europa. Revoluţia română a constituit o parte integrantă a mişcării care a început la Paris, în februarie 1848 şi a cuprins întreaga Europă. La noi, au fost organizate adunări naţionale în mai multe centre ale ţării. Cel mai mare succes l-a avut, în 15 mai 1848, Marea Adunare de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, prezidată de Mitropolitul ortodox Andrei Şaguna şi Episcopul greco-catolic Ioan Lemeni.
Mişcarea memorandistă
Partidul Naţional Român, prin fruntaşii săi din Ardeal, au denunţat printr-un memorandum politica dualismului austro-ungar în anul 1894. Acest memoriu a avut un larg ecou în Occident. Fruntaşii mişcării memorandiste s-au ales cu repercursiuni din partea autorităţilor austro-ungare.
Unirea Principatelor şi Independenţa
Unirea Principatelor sub Alexandru Ioan Cuza, în 24 ianuarie 1859, precum şi obţinerea Independenţei în urma declaraţiei citite de Mihail Kogălniceanu, în 9 mai 1877, ca şi victoria în războiul de Independenţă le-a dat speranţă românilor ardeleni care se aflau sub ocupaţie străină. Numeroşi voluntari din Ardeal au luptat la Plevna, Vidin, Smârdan, Rahova sau Griviţa.
Primul Război Mondial
În anul 1914 izbucneşte Primul Război Mondial. În urma Consiliului de Coroană din 27 august 1916, România intră în război de partea Triplei Alianţe. Oameni politici şi de cultură văd în asta şansa eliberării Ardealui. „Ostaşi, v-am chemat ca să purtaţi steagurile voastre peste hotarele unde fraţii voştri vă aşteaptă cu nerăbdare şi cu inima plină de nădejde.“, a recunoscut în declaraţia de război regele Ferdinand al României.
1 Decembrie 1918
La 10 noiembrie 1918, ierarhii Bisericii Ortodoxe şi Greco-Catolice au semnat adeziunea la Consiliul Naţional Român Central recunoscându-l ca singura autoritate supremă din Ardeal, Banat şi Ungaria. La chemarea Consiliului Naţional Român publicată în ,,Românul“ şi ,,Unirea“ s-au adunat la Alba Iulia, pe Câmpul lui Horia, 100.000 de români. Cei 1228 de delegaţi au intrat în sala Casinei, iar Adunarea a fost prezidată de Preşedintele Partidului Naţional Român, George Pop de Băseşti, Episcopul Demetriu Radu al Oradei şi Episcopul ortodox al Ardealului Ioan Papp. Adunarea Naţională a ales un Sfat Naţional format din 250 de membri care avea rolul să desemneze un guvern provizoriu al Transilvaniei. Acest Consiliu Dirigent avea să conducă Transilvania Unită cu România până la întrunirea Constituantei României Mari. La sfârşitul şedinţei, delegaţii au ieşit pe Câmpul lui Horia intonând imnul ,,Deşteaptă-te române“. Marele Sfat l-a însărcinat pe Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla Iuliu-Hossu să citească proclamaţia. Rezoluţia Unirii cu România a fost adusă la Bucureşti în Parlamentul României de către o delegaţie formată din Vasile Goldiş, Alexandru Vaida Voievod, Iuliu Hossu şi Miron Cristea. În octombrie 1922, Ferdinand devine suveranul tuturor românilor, fiind încoronat la Alba Iulia.
Olimpic Zărnești are șanse mari să prindă play-off-ul în Seria a 4-a din Liga 3, dar clubul se confruntă cu probleme financiare. „Problemele ar fi pentru luna decembrie. Căutăm soluții în privat pentru a continua activitatea. Trăim vremuri grele“, spun oficialii clubului zărneștean, care au făcut eforturi mari în această toamnă pentru acoperirea cheltuielilor.
Buget de play-out în Liga 3
Olimpic Zărnești a avut mereu un buget de play-out pentru Liga 3 și asta cu sprijinul CL Zărnești, CJ Brașov, dar și a sponsorilor.Oficialii clubului au solicitat suplimentarea bugetului, însă totul este blocat după ce Guvernul României a impus masuri de austeritate din cauza deficitului bugetar.
Olimpic Zărnești are secții de fotbal, ciclism, șah, schi sărituri și box. Doar la secția de fotbal sunt peste 200 de copii legitimați, iar la echipa de seniori sunt 12 fotbaliști din Zărnești.
”Cu siguranță nu sunt bani mulți la Zărnești. Eu cred că într-un clasament la bugetelor suntem undeva de locurile 8-10! Cei din conducere au mers pe ideea că mai bine mai puțini bani, dar siguri. Și a funcționat”, spunea Mihai Stere, antrenor care se află la conducerea echipei de la începutul anului 2020. În vara lui 2022 Olimpic Zărnești a a promovat în Liga 3, iar de atunci echipa este o prezență constantă în al treilea eșalon. În 2025, Olimpic Zărnești (locul 3 în Seria 4 din Liga 3) mai are de jucat trei meciuri, cu CSM Săcele (d), Progresul Mogoșoaia (a) și Urban Titu (d).
Această informare este efectuată de: SC KRAFTPACK SRL prin Coca Sebastian cu adresa Com Hălchiu, str. Bodului FN, jud. Brașov Tel. 0755093110 ce intenționează să solicite de la S.G.A. Brașov, aviz de gospodărire a apelor pentru investiția MODIFICARE PARȚIALĂ PUZ APROBAT HCL 90/2011 CU ZONA PENTRU COMERȚ ȘI SERVICII “ ce se va realiza în județul Brasov, comuna Hălchiu, str. Bodului nr. FN (DJ 112 A). Această investiție este nouă.
Ca rezultat al realizării investiției vor rezulta ape uzate ce se vor evacua în colectorul de canalizare Bc Dn 200 existent în zonă printr-o conductă de canalizare nouă. Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Persoanele care doresc să obțină informații suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menționată. Persoanele care doresc să transmită observații, sugestii și recomandări se pot adresa solicitantului la adresa SC KRAFTPACK SRL cu adresa MUN. BRAȘOV, str. LIVEZILOR NR. 12, jud. Brasov Tel. 0755093110, după data de 10.12.2025.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
Această informare este efectuată de Lia Nicoleta – Floriana domiciliată în Craiova, str. Dambovita nr. 5, bloc C1b, sc. 1, ap. 12 tel. 0756687969, intenționează să solicite de la S.G.A. Brașov aviz de gospodărire a apelor pentru Construire locuință unifamilială și împrejmuire teren în comuna Poiana Mărului, satul Poiana Mărului nr. 460. Această investiție este nouă. Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare. Persoanele care doresc să obțină informații suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menționată. Persoanele care doresc să transmită observații sugestii și recomandări se pot adresa solicitantului sau la adresa S.C.SANITERM S.R.L. Brașov tel. 0740205480 după data de 24.11.2025, data estimată la care se va transmite solicitarea de aviz.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
Un restaurant din orașul Yeosu, Coreea de Sud, a stârnit controverse după ce a interzis clienților să mănânce singuri, afișând un mesaj clar: „Nu vindem singurătate”. Localul specializat în tăiței a afișat un poster în care persoanele care veneau singure erau îndemnate să aleagă una dintre patru opțiuni: să plătească pentru două porții, să mănânce două porții, să sune un prieten sau să revină cu soția data viitoare. Mesajul era însoțit și de o avertizare suplimentară: „Vă rugăm să nu veniți singur(ă)”.
Contextul fenomenului în Coreea de Sud
Refuzul clienților singuri devine tot mai întâlnit în Coreea de Sud, pe fondul costurilor crescute cu alimentele, energia și personalul. Multe restaurante preferă să maximizeze utilizarea meselor de patru locuri și aleg să refuze clienții singuri chiar dacă există locuri disponibile.
Reacții și incidente
Numeroși consumatori au reclamat online că au fost refuzați în restaurante, fie pe motiv că „nu mai sunt ingrediente”, fie din cauza faptului că ocupă o masă singuri. Într-un incident din iulie, o creatoare de conținut a relatat că a fost certată de personal chiar dacă a comandat două porții, fiind grăbită să termine masa.
Statisticile arată că doar aproximativ 10,4% dintre cele 170.000 de restaurante sud-coreene oferă spații dedicate pentru o singură persoană, o cifră foarte mică raportată la cererea tot mai mare.
Argumentele restaurantelor
Proprietarii susțin că acceptarea clienților singuri este dificilă din cauza costurilor ridicate și a spațiului limitat. Legislația sud-coreeană le oferă dreptul de a decide ce tip de clienți acceptă, fără ca acest lucru să fie considerat o încălcare a principiilor comerțului echitabil.
Alegerea unui cuptor cu microunde potrivit poate părea complicată, având în vedere că modelele diferă prin dimensiuni, funcții și putere. Totuși, cel mai important aspect care influențează modul în care aparatul încălzește și gătește alimentele este wattajul. Majoritatea cuptoarelor folosesc între 600 și peste 1.700 de wați, însă pentru uz casnic idealul se situează între 1.000 și 1.100 de wați. Acest interval permite reîncălzirea uniformă și rapidă a majorității preparatelor, de la resturi de mâncare până la porții mari de alimente congelate.
Puterea mai mare înseamnă mai multă energie și căldură, ceea ce duce la timpi de gătire mai scurți și rezultate mai uniforme. Deși setarea maximă este fixă, multe modele permit reducerea puterii, funcție utilă atunci când vrei să topești ciocolată, unt sau alte ingrediente sensibile la temperaturi ridicate.
De ce contează puterea cuptorului cu microunde
Puterea cuptorului influențează direct uniformitatea încălzirii. O putere de 1.000–1.100 W este ideală pentru familii, deoarece poate încălzi sau găti porții mari fără a lăsa zone reci. În plus, o putere mai mare reduce timpul de preparare și ajută la menținerea texturii alimentelor. Cuptoarele cu funcție de gătire cu abur oferă rezultate și mai bune când dispun de wattaj ridicat, păstrând aroma, umiditatea și calitățile nutritive ale preparatelor.
Totuși, utilizarea frecventă a unui cuptor foarte puternic poate crește consumul de energie electrică, un aspect de luat în considerare pentru gospodăriile care urmăresc optimizarea facturilor.
Cum alegi puterea potrivită pentru nevoile tale
Cea mai mare putere nu înseamnă neapărat cele mai bune rezultate. Anumite alimente, precum ciocolata, untul, pastele, quinoa sau orezul, se gătesc mai bine la 700 W sau chiar mai puțin, deoarece încălzirea lentă previne arderea sau fierberea în exces.
Puterea mică este recomandată și pentru dezghețarea alimentelor, deoarece ajută la topirea treptată și uniformă a gheții. Mesele congelate din comerț sunt în general calibrate pentru cuptoare de 1.100 W, așa că este important să ajustezi timpul de preparare dacă ai un model mai slab sau mai puternic.
Pentru majoritatea utilizatorilor, intervalul de 700–900 W este perfect pentru reîncălziri rapide, prepararea floricelelor și gătirea legumelor la abur.
Cei care gătesc cantități mai mari sau folosesc frecvent cuptorul vor beneficia de puteri mai mari. Din acest motiv, wattajul de 1.000–1.100 W rămâne soluția echilibrată pentru majoritatea gospodăriilor, oferind rapiditate, eficiență și rezultate consistente.
Medicii din camerele de gardă atrag atenția asupra unui simptom aparent banal, pe care mulți pacienți îl amână până dimineață, dar care poate indica o urgență medicală severă. Specialiștii spun că amânarea acestui semn poate duce la complicații grave și chiar la deces.
Durerea sau umflarea unui singur picior – un simptom care nu trebuie ignorat
Potrivit medicilor de la urgențe, durerea sau umflarea bruscă a unui singur picior, mai ales dacă este însoțită de roșeață, sensibilitate la atingere sau căldură locală, poate indica tromboză venoasă profundă (TVP), o afecțiune care necesită evaluare imediată.
Tromboza venoasă profundă reprezintă formarea unui cheag de sânge într-o venă profundă, cel mai des la nivelul membrelor inferioare. Aceasta apare adesea în urma imobilizării prelungite, intervențiilor chirurgicale sau unor condiții medicale care favorizează coagularea.
Pericolul major îl reprezintă riscul ca cheagul să migreze către plămâni și să provoace embolie pulmonară, o situație care poate fi fatală.
Dr. Yanina Purim-Shem-Tov, medic de urgență, subliniază că tratamentul rapid face diferența: „Acesta este un simptom tratabil, dar numai dacă pacientul ajunge la timp. Nu trebuie amânată evaluarea.”
Semne care pot indica tromboza venoasă profundă
• umflarea unui singur picior
• durere sau crampe care pornesc din gambă
• decolorarea pielii în roșu sau violet
• căldură localizată
Medicii atrag atenția că TVP poate apărea și fără simptome evidente, motiv pentru care orice umflare inexplicabilă necesită consult medical rapid.
Cum recunoști o embolie pulmonară
Dacă un cheag ajunge la nivelul plămânilor, apare embolia pulmonară, o urgență majoră. Semnele includ:
• dificultate bruscă de respirație
• durere toracică accentuată la inspirație
• amețeală sau leșin
• puls rapid
• tuse cu sânge
Oricare dintre aceste simptome impune apelarea imediată la numărul de urgență 112.
Alte simptome de alarmă care nu trebuie amânate
Medicii de la urgențe evidențiază și alte semne care necesită prezentare rapidă la spital:
• confuzie bruscă sau modificare de comportament
• durere severă în partea superioară a spatelui
• mâncărime intensă și inexplicabilă
• vărsături cu sânge sau cu aspect de zaț de cafea
• senzație copleșitoare de „rău iminent”
• episoade de leșin apărute fără motiv
• scaune foarte deschise la culoare
• retenție urinară severă
• dificultate de respirație la culcare
Medicii subliniază că luarea în serios a acestor simptome poate preveni evoluția unor afecțiuni grave și poate salva vieți.
Impozitul pe locuințe va crește semnificativ din 2026, cu aproape 80%. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că autoritățile locale vor putea aplica majorări „de până la 70%” peste rata inflației, ceea ce, împreună cu creșterea valorii impozabile, ridică substanțial sumele plătite de proprietari.
O simulare prezentată de Euro News arată că, pentru un apartament cu trei camere, impozitul va urca de la 198 de lei la 355 de lei, adică un plus de 157 de lei. Proprietarii își pot calcula singuri suma aplicând o creștere de aproximativ 80% față de impozitul plătit în 2025.
Impozit suplimentar pentru proprietățile de peste 2,5 milioane lei
Pentru locuințele cu valoare declarată mai mare de 2,5 milioane lei, se introduce o taxă suplimentară de 0,9%, aplicată exclusiv asupra diferenței care depășește acest prag.
Exemplu: la un apartament evaluat la 3.000.000 lei, impozitul total ar ajunge la 7.500 lei pe an, format din 3.000 lei impozitul standard și 4.500 lei impozitul suplimentar.
Valori impozabile mai mari pentru locuințe și terenuri
Noile valori impozabile valabile din 2026 sunt:
• Locuințe cu utilități: de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp
• Locuințe fără utilități: de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp
• Pentru clădirile rezidențiale peste 2,5 milioane lei: taxă suplimentară de 0,9%
• Terenurile: valori ajustate în funcție de destinație
Toate evaluările vor fi realizate printr-un sistem informatic național automatizat.
Cum se calculează noul impozit pe locuință
Formula de calcul rămâne aceeași:
Impozit anual = Suprafață × Valoare impozabilă × Cota stabilită de primărie
Cota variază, de regulă, între 0,08% și 0,2%, majoritatea primăriilor menținând 0,1%. Creșterea abruptă provine din valorile impozabile majorate.
Explicațiile premierului Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a justificat majorarea prin reducerea fondurilor pe care statul le poate transfera către autoritățile locale.
Acesta a explicat că, în anii trecuți, guvernul a direcționat miliarde de euro către administrațiile locale pentru drumuri, școli, spitale sau modernizări, însă statul nu mai are capacitatea de a susține astfel de transferuri pe fondul împrumuturilor tot mai mari.
Bolojan a insistat că veniturile din impozitele mărite rămân integral la nivel local, însă primăriile trebuie să crească gradul de colectare și să evite risipirea banilor pe cheltuieli de personal, folosind sumele pentru cofinanțarea investițiilor.
Premierul a respins informațiile potrivit cărora banii ar ajunge la bugetul central, afirmând că guvernul nu va mai putea transfera în anii următori la fel de mult către autorități, iar acestea trebuie să își completeze bugetele din venituri locale.