„Piramida energetică” a apusului, între mister și spectacol natural
Ziua de vineri, 28 noiembrie, este una specială pe Platoul Bucegilor. La peste 2.200 de metri altitudine, în jurul Sfinxului se adună în fiecare an sute de oameni din toată țara și din străinătate, atrași de un fenomen considerat unic: formarea așa-numitei „piramide energetice” în timpul apusului.
Potrivit publicației prahovene Găzarul, în momentul în care soarele coboară spre orizont, razele sale înconjoară forma stâncii și se proiectează spre baza monumentului natural, creând un joc de lumină care dă impresia unei piramide energetice. Mulți dintre cei prezenți sunt convinși că, în seara de 28 noiembrie, pot simți în zona Sfinxului o energie aparte.
Ritualuri, meditație și credințe
Turiștii ajung la Sfinx chiar înainte de apus și petrec momente de reculegere, cânt, dans ori meditație până la lăsarea întunericului. Conform pasionaților de fenomen, în jurul orei 16:45 razele soarelui ar contura „piramida”, vizibilă – spun unii – doar pentru cei „inițiați”.
Poveștile despre energia specială a locului circulă mai intens din 2015, când fenomenul a început să fie tot mai popularizat. Cei care participă vorbesc despre senzații diferite: de la o stare de calm și învăluire energetică, la furnicături sau pur și simplu emoția de a lua parte la un moment aparte.
Teorii despre Sfinx și centrul energetic al Bucegilor
Legenda Sfinxului este una complexă. Potrivit unei teorii formulate de cercetătoarea Cristina Panculescu, care ar fi realizat înainte de 1989 un studiu amplu asupra masivului Bucegi, zona din apropierea Vârfului Omu ar găzdui un „centru energetic” cu manifestări ciclice măsurabile. Studiul ar fi ajuns inclusiv la conducerea de partid de atunci, iar concluzia sa susținea ideea existenței unei „porți energetice” și a rolului spiritual special pe care locul l-ar fi avut încă din perioada dacică.
De altfel, în cultura populară, Sfinxul este considerat de unii drept „polul energetic al planetei” și unul dintre cele mai vechi simboluri sacre de pe teritoriul României.
Date științifice despre Sfinxul din Bucegi
Dincolo de legende, Sfinxul este un megalitantropomorf aflat la 2.216 metri altitudine, având o înălțime de aproximativ 8 metri și o lățime de 12 metri. Forma sa actuală este rezultatul eroziunii eoliene – acțiunea vântului asupra structurii de piatră, proces desfășurat pe mii de ani. Numele provine din asemănarea cu celebra statuie egipteană.
Avertisment Salvamont
Având în vedere afluxul mare de turiști așteptat pe 28 noiembrie, salvamontiștii le recomandă celor care pornesc spre platoul Bucegilor să fie extrem de prudenți și să se echipeze corespunzător condițiilor de iarnă.
„Indiferent de traseul ales pentru a ajunge la Sfinx, solicităm prudență maximă, echipament de iarnă și respectarea indicațiilor salvatorilor montani, care vor fi prezenți cu efective sporite în zonă”, transmit reprezentanții Salvamont Prahova.













