Acasă Blog Pagina 758

Olympus Foods deschide propriul magazin în Brașov, la Fabrica de Lapte din Hălchiu

0

Olympus Foods, unul dintre cei mai mari producători de lactate din România și lider în colectarea laptelui de la fermierii locali, a deschis primul său magazin propriu în incinta Fabricii de Lapte Brașov. Noul spațiu are o suprafață de 67 de metri pătrați și va comercializa întreaga gamă de produse Olympus, la prețuri de producător.

Primul magazin Olympus, deschis pentru comunitatea locală

Magazinul Olympus din Brașov este conceput ca un punct de vânzare directă, destinat atât consumatorilor finali, cât și comercianților locali care doresc să se aprovizioneze rapid, în regim propriu. Pe lângă prețurile avantajoase, clienții vor beneficia de campanii promoționale periodice și oferte speciale.

Potrivit reprezentanților companiei, decizia deschiderii magazinului a venit ca răspuns la solicitările frecvente ale angajaților, transportatorilor și vizitatorilor Fabricii de Lapte Brașov, dar și în contextul presiunilor economice resimțite de consumatori.

Directorul general al Olympus Foods România, Dimitrios Kelas, a precizat că magazinul nu își propune să concureze cu partenerii comerciali ai companiei, ci să sprijine economia locală și comunitatea din Brașov, oferind acces direct la produsele fabricii, la costuri mai reduse.

Degustări și acces la produse cu distribuție limitată

Un avantaj important al noului magazin este posibilitatea de a descoperi întreaga gamă Olympus disponibilă în România, inclusiv produse care au, în mod obișnuit, o distribuție mai restrânsă. Spațiul include și zone dedicate degustărilor, unde vizitatorii pot testa produse nou-lansate sau sortimente mai puțin cunoscute.

Magazinul este amenajat într-un concept modern, deschis publicului larg, și oferă o experiență directă de interacțiune cu brandul Olympus.

Acces facil datorită infrastructurii rutiere noi

Accesul la magazinul Olympus din Brașov este facilitat de noul sens giratoriu realizat la intersecția DN13 cu Strada Bârsei. Proiectul de infrastructură, la finanțarea căruia a contribuit și Fabrica de Lapte Brașov, a dus la fluidizarea semnificativă a traficului din zonă, în doar câteva săptămâni de la finalizare.

Investiții majore la Fabrica de Lapte Brașov

Fabrica de Lapte Brașov a fost inaugurată în anul 2011, în urma unei investiții inițiale de 55 de milioane de euro realizate de Grupul Hellenic Dairies. Până în prezent, valoarea totală a investițiilor depășește 190 de milioane de euro și a vizat modernizarea continuă a tehnologiilor de producție, extinderea capacităților și creșterea eficienței energetice, cu reducerea impactului asupra mediului.

Cea mai recentă investiție majoră, în valoare de peste 40 de milioane de euro, a fost finalizată în toamna anului 2024 și a inclus un nou centru logistic și unul dintre cele mai mari depozite frigorifice high-bay din România. Capacitatea de colectare a laptelui a ajuns la peste un milion de litri pe zi, iar aproximativ 35% din producție este exportată în țări precum Germania, Italia, Franța, Marea Britanie, Spania și Suedia.

Hellenic Dairies, prezență puternică în România și pe piețele internaționale

Grupul Hellenic Dairies, din care face parte Olympus, are o experiență de peste 25 de ani în România și a investit constant în dezvoltarea capacităților de producție locale. Cu sediul în Trikala, Grecia, compania este o afacere de familie aflată la a treia generație, cu operațiuni în peste 50 de țări.

În prezent, Olympus deține zece fabrici în Grecia, România, Bulgaria și Cipru, producând o gamă largă de lactate, brânzeturi, băuturi vegetale, sucuri naturale, apă minerală și băuturi răcoritoare.

Corona Brașov a pierdut la Timișoara. Brașovenii au ajuns la trei eșecuri consecutive

0

Corona Brașov a pierdut la Timișoara. Brașovenii au ajuns la trei eșecuri consecutive
Corona Brașov a pierdut în deplasare în fața celor de la SCM Timișoara, scor 107–94, într-un meci contând pentru etapa a 13-a a Ligii Naționale de baschet masculin.  Brașovenii au ajuns la trei eșecuri consecutive,  în campioanat și Cupa României. Cei mai buni jucători ai Coronei în meciul de la Timișoara au fost: Mihai Maciucă – 21 puncte, Tyler Johnson – 20 puncte,Dimitrije Nikolić – 15 puncte și -Munis Tutu – 13 puncte. Corona va disputa miercuri, 23 decembrie, returul optimilor de finală ale Cupei României, la București, pe terenul celor de la Steaua Sharks București.  În meciul tur disputat la Brașov, Steaua s-au impus cu 92-83

Ilie Bolojan, la 36 de ani de la Revoluție: „Să nu ne lăsăm atraşi de nostalgii periculoase”

0
Ilie Bolojan, la 36 de ani de la Revoluție: „Să nu ne lăsăm atraşi de nostalgii periculoase”
Ilie Bolojan, la 36 de ani de la Revoluție: „Să nu ne lăsăm atraşi de nostalgii periculoase”

Ilie Bolojan, la 36 de ani de la Revoluție: „Să nu ne lăsăm atraşi de nostalgii periculoase”

 După 36 de ani de libertate, România are încă multe de corectat, însă este important „să nu ne lăsăm atraşi de nostalgii periculoase”, spune premierul Ilie Bolojan în mesajul transmis duminică cu ocazia Zilei Memoriei Victimelor Comunismului.

„Astăzi îi comemorăm pe cei care au fost victime ale comunismului şi pe cei care au avut curajul să se ridice împotriva unei dictaturi care a distrus vieţi şi a încălcat sistematic drepturile oamenilor. În 21 decembrie 1989, revolta începută la Timişoara a ajuns la Bucureşti şi a dus, în cele din urmă, la căderea regimului comunist. Datorită sacrificiului lor, România este astăzi o ţară liberă, în care cetăţenii pot vota, se pot exprima liber şi îşi pot decide viitorul. Mulţi dintre noi am trăit acele vremuri şi ştim exact ce a însemnat lipsa libertăţii, frica şi abuzul de putere”, a transmis Ilie Bolojan în mesajul său.

Premierul mai spune că, după Revoluţia din 1989, România a revenit pe drumul democraţiei.

„Nu totul a fost făcut corect şi nu toate problemele au fost rezolvate, dar direcţia este spre o ţară democratică. După 36 de ani de libertate, avem încă multe de corectat. Este important să nu ne lăsăm atraşi de nostalgii periculoase sau de încercări de a relativiza crimele comunismului”, precizează Bolojan.

Bolojan spune că provocările de azi sunt reale: „un context de securitate complicat şi probleme interne serioase, inclusiv dezechilibre bugetare şi slăbiciuni structurale”.

„Soluţiile ţin de responsabilitate, onestitate şi decizii ferme. Dacă vom reuşi să întărim încrederea oamenilor în stat, să punem ordine în finanţele publice şi să susţinem dezvoltarea economică în mod echilibrat, atunci vom putea spune că sacrificiul celor care au murit pentru libertate nu a fost zadarnic”, conchide premierul.

 
 
 

Magistrații, militarii, polițiștii și angajații din servicii nu vor mai putea păstra locuințele de serviciu după pensionare

0
Scandal imobiliar Brașov: Dezvoltator ține familii în frig! - "Suntem pedepsiți că nu am plătit 30.000 de euro în plus!"
Foto cu rol ilustrativ

Foștii magistrați, militari, polițiști și angajați din serviciile secrete vor fi obligați să elibereze locuințele de serviciu după pensionare sau eliberarea din funcție, potrivit unui proiect de lege inițiat de Ministerul Justiției și pus recent în dezbatere publică. Documentul prevede încetarea automată a contractelor de închiriere pentru aceste imobile la momentul ieșirii din activitate.

Dacă va fi adoptată, noua reglementare va afecta judecătorii, procurorii, personalul auxiliar din instanțe și parchete, militarii, polițiștii, polițiștii de penitenciare, precum și angajații din structurile de informații.

Contractele de închiriere vor înceta automat

Potrivit proiectului, dreptul de folosință asupra locuințelor de serviciu va înceta de drept la data pensionării sau eliberării din funcție a titularului. Măsura se va aplica inclusiv soțului, soției sau urmașilor care locuiesc în imobil, chiar dacă aceștia se aflau acolo la momentul intrării în vigoare a legii.

În aceste situații, titularii și beneficiarii vor avea un termen de maximum trei luni pentru a elibera locuințele de serviciu, termen care va curge de la data aplicării noilor prevederi legale.

Ce se schimbă față de legislația actuală

În prezent, cadrul legal permite, în anumite condiții, ca pensionarii sau urmașii acestora să păstreze locuințele de serviciu, mai ales dacă veniturile nu le permit achiziționarea unei locuințe sau dacă contractele au fost încheiate înainte de o anumită dată. Proiectul de lege elimină aceste excepții și stabilește clar că dreptul de folosință încetează indiferent de data semnării contractului sau de situația financiară a beneficiarilor.

Modificările vizează mai multe acte normative din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, precum și statutul magistraților și al personalului auxiliar din sistemul judiciar.

Situația locuințelor de serviciu la nivel național

Conform datelor incluse în expunerea de motive, sute de locuințe de serviciu sunt ocupate în prezent de persoane ieșite din activitate. La nivelul Ministerului Justiției și al instanțelor sunt 211 locuințe, dintre care 53 sunt ocupate de pensionari. Ministerul Public are 23 de locuințe, dintre care 7 sunt folosite de procurori pensionari.

Administrația Națională a Penitenciarelor gestionează 178 de locuințe, dintre care 88 sunt ocupate de pensionari sau urmași. Ministerul Apărării Naționale are 662 de locuințe de serviciu, 45 fiind utilizate de cadre în rezervă sau urmași. La Ministerul Afacerilor Interne, din 380 de locuințe, 6 sunt ocupate de pensionari. În cazul serviciilor de informații, datele arată 33 de locuințe la SRI și 8 la STS, dintre care 3 sunt ocupate de cadre în rezervă.

În total, aproape 200 de locuințe de serviciu sunt folosite în prezent de persoane care nu mai sunt active în instituțiile respective, în condițiile în care chiriile sunt mult sub nivelul pieței.

Motivarea inițiatorilor

Ministerul Justiției susține că locuințele de serviciu reprezintă un sprijin temporar pentru personalul activ care nu deține o locuință în localitatea în care își desfășoară activitatea. Menținerea dreptului de folosință după pensionare este considerată o utilizare inechitabilă a fondului locativ, în detrimentul angajaților aflați încă în sistem.

Scopul proiectului este redistribuirea locuințelor către personalul activ și eliminarea privilegiilor după încetarea raporturilor de serviciu. Proiectul urmează să fie adoptat de Guvern și apoi supus votului în Parlament, iar intrarea în vigoare ar putea avea loc în următoarele luni, în contextul dezbaterilor privind reforma justiției și pensiile speciale.

Cutremur, duminică dimineață, în România. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

0
Cutremur cu magnitudinea de 4,4 pe Richter în România

Un cutremur cu magnitudinea de 3,1 grade pe scara Richter s-a produs duminică dimineață în România, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a avut loc la ora 08:27, în zona seismică Vrancea – Buzău, la o adâncime de 137,3 kilometri.

Unde a fost resimțit cutremurul

Specialiștii INCDFP precizează că seismul s-a produs în apropierea mai multor orașe importante din centrul și sud-estul țării. Cutremurul a avut epicentrul la aproximativ 55 de kilometri vest de Focșani, 59 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe, 61 de kilometri nord-vest de Buzău și 67 de kilometri est de Brașov. De asemenea, seismul a fost localizat la circa 84 de kilometri nord-est de Ploiești.

Având în vedere adâncimea mare la care s-a produs, cutremurul nu a fost resimțit puternic la suprafață și nu au fost raportate pagube sau victime.

Activitate seismică în România, în ultimii ani

Zona seismică Vrancea rămâne cea mai activă din România, fiind responsabilă pentru majoritatea cutremurelor produse pe teritoriul țării. Cele mai puternice seisme din acest an au avut magnitudinea de 4,4 grade și s-au produs pe 13 februarie, în județul Buzău, respectiv pe 11 mai, în județul Vrancea.

Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea de 5,4 grade și s-a produs pe 16 septembrie, în județul Buzău, fiind resimțit în mai multe zone din țară.

Totodată, de Ziua Națională a României, pe 1 decembrie, au fost înregistrate două seisme în zona Vrancea, cu magnitudini de 3,8 și 3,3 grade, conform datelor INCDFP.

Amenzile pentru munca „la negru” cresc semnificativ din 2026. Inspectorii ITM vor purta bodycam-uri

0
Brașov: În urma controalelor făcute în decembrie, inspectorii de muncă au dat amenzi de 224.000 lei

Amenzile aplicate pentru munca „la negru” vor crește substanțial începând cu 1 ianuarie 2026, potrivit Legii nr. 239/2025, inclusă în al doilea pachet de măsuri fiscale. Noile reguli aduc sancțiuni mai dure pentru angajatorii care folosesc persoane fără contract individual de muncă și introduc măsuri suplimentare de control, inclusiv dotarea inspectorilor ITM cu camere audio-video portabile.

Amenzi duble și plafon majorat pentru firme

Conform noilor prevederi, primirea la muncă a unei persoane fără contract individual va fi sancționată cu amendă de 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, față de 20.000 de lei în prezent. De asemenea, plafonul maxim al sancțiunilor cumulate crește de la 200.000 de lei la 1.000.000 de lei.

Astfel, chiar și o singură persoană descoperită muncind ilegal va atrage o amendă dublă, iar în cazul firmelor cu mai mulți angajați fără contract, sancțiunile pot ajunge rapid la sume foarte mari. Statul justifică aceste măsuri prin numeroasele situații în care inspectorii ITM au identificat zeci de persoane lucrând „la negru” în cadrul aceleiași firme.

Ce prevede concret Legea nr. 239/2025

Legea modifică articolul 260 din Codul muncii și stabilește clar că primirea la muncă fără contract individual, potrivit art. 16 alin. (1), se sancționează cu amendă de 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 1.000.000 de lei.

Prin această modificare, autoritățile urmăresc descurajarea practicilor ilegale și protejarea angajaților care lucrează fără forme legale.

Inspectorii ITM vor folosi bodycam-uri la controale

O altă noutate importantă este dotarea inspectorilor de muncă cu dispozitive de tip bodycam. Aceste camere audio-video portabile vor fi utilizate pentru înregistrarea controalelor desfășurate la locurile de muncă, fără a fi necesar consimțământul persoanelor vizate.

Imaginile și înregistrările obținute vor putea fi păstrate timp de șase luni, cu excepția cazurilor în care sunt folosite ca probe în proceduri judiciare. După expirarea termenului, acestea vor fi distruse prin proceduri ireversibile.

Legea interzice folosirea datelor colectate în alte scopuri decât cele legate de controlul muncii, iar procedura exactă de înregistrare, stocare și accesare a materialelor va fi stabilită prin ordin al ministrului Muncii.

Exemple concrete de sancțiuni din 2026

În prezent, dacă o firmă este prinsă cu 15 persoane muncind fără contract, amenda maximă aplicată este de 200.000 de lei, chiar dacă valoarea calculată ar depăși acest prag. Din 2026, aceeași situație va duce la o sancțiune de 600.000 de lei.

În cazul descoperirii a 30 de persoane fără contract, amenda va ajunge la plafonul maxim de 1.000.000 de lei, față de 200.000 de lei cât este limita actuală.

Noile reguli vor avea un impact major asupra firmelor, inclusiv în județul Brașov, unde ITM desfășoară constant controale în domenii precum construcții, horeca și servicii.

Ceață și polei în județul Brașov, duminică dimineața

0
Ceață densă pe drumurile din județul Brașov și în alte zone din țară

Meteorologii ANM au emis, duminică dimineața, un cod galben de ceață pentru aproape întreaga țară, avertizarea vizând 38 de județe, inclusiv județul Brașov. Fenomenul este însoțit local de depuneri de polei, ceea ce îngreunează traficul rutier.

Ceață densă și risc de ghețuș în Brașov

Potrivit ANM, ceața reduce vizibilitatea sub 200 de metri și, izolat, chiar sub 50 de metri, favorizând formarea ghețușului pe carosabil. În județul Brașov, avertizarea este valabilă atât pentru zona joasă, cât și pentru zona depresionară.

Sunt afectate localități precum Făgăraș, Victoria, Rupea, Hoghiz, Șinca, Recea, Mândra, Voila, Racoș, Jibert, Șercaia, Comana, Hârseni, Viștea, Homorod, Cața, Bunești, Ucea, Părău, Ungra, Șoarș, Lisa, Cincu, Beclean, Sâmbăta de Sus, Drăguș și Ticușu.

De asemenea, sub cod galben se află municipiul Brașov și localitățile Săcele, Zărnești, Codlea, Râșnov, Prejmer, Predeal, Tărlungeni, Feldioara, Bran, Ghimbav, Dumbrăvița, Hărman, Bod, Vulcan, Hălchiu, Cristian, Teliu, Sânpetru, Budila, Apața, Măieruș, Crizbav și Ormeniș.

Avertizări meteo repetate în ultimele zile

Meteorologii atrag atenția că și sâmbătă a fost în vigoare un cod galben de ceață pentru 23 de județe, inclusiv Brașov, când pe mai multe drumuri s-a format ghețuș. Șoferii sunt sfătuiți să circule cu prudență, să reducă viteza și să adapteze stilul de condus la condițiile de vizibilitate redusă.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Cea mai scurtă zi a anului și începutul iernii astronomice. Tradiții și credințe populare

0
Solstițiul de iarnă 2024 are loc pe 21 decembrie, la ora 11.21, iar din acest punct durata zilei începe să crească
Solstițiul de iarnă 2024 are loc pe 21 decembrie, la ora 17.03, iar din acest punct durata zilei începe să crească

Duminică, 21 decembrie, la ora 17:03, are loc solstițiul de iarnă, moment care marchează începutul iernii astronomice în emisfera nordică. Fenomenul aduce cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an, fiind un reper important atât din punct de vedere astronomic, cât și cultural.

Deși iarna meteorologică începe oficial la 1 decembrie, solstițiul de iarnă este cel care stabilește debutul real al sezonului rece din perspectivă astronomică. Din acest moment și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat, iar nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

Ce se întâmplă la solstițiul de iarnă

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai mică durată a luminii naturale. La nivelul României, Soarele urcă foarte puțin pe cer, iar unghiul de incidență al razelor solare este minim. Pentru București, durata zilei va fi de aproximativ 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea va ajunge la 15 ore și 10 minute.

Fenomenul apare atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, deasupra Tropicului Capricornului. Din acest motiv, solstițiul este asociat cu:

  • cea mai scurtă zi din an

  • cea mai lungă noapte

  • începutul iernii astronomice

Specialiștii explică faptul că, în această perioadă, poziția aparentă a Soarelui pe cer pare să se „oprească” înainte de a începe ascensiunea lentă, care va duce la zile tot mai lungi.

Originea termenului „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latină, din „solstitium”, format din „sol” – soare și „sistere” – a sta pe loc. Denumirea reflectă percepția antică potrivit căreia Soarele pare să își încetinească mișcarea pe boltă înainte de a începe să urce din nou.

Semnificații istorice și culturale ale solstițiului

Solstițiul de iarnă a fost, de-a lungul istoriei, un moment simbolic pentru numeroase civilizații. Anticii vedeau această zi ca pe o renaștere a luminii și un semn al revenirii speranței. În Mesopotamia, acum peste 4.000 de ani, revenirea Soarelui era celebrată prin ritualuri ce durau 12 zile, dedicate zeului Marduk.

Monumente megalitice precum Stonehenge, în Anglia, sau Newgrange, în Irlanda, au fost construite astfel încât să marcheze cu precizie solstițiul de iarnă, demonstrând importanța acestui moment în viața comunităților preistorice.

În cultura romană, solstițiul era legat de sărbători dedicate zeului Saturn și zeului Mithras, simbol al luminii, tradiții care au influențat ulterior și obiceiurile creștine asociate Crăciunului.

Tradiții și credințe populare românești

În tradiția populară românească, solstițiul de iarnă este considerat un moment de reînnoire și curățare. În unele zone, oamenii aprindeau focuri ritualice, curățau gospodăria și pregăteau bucate speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage norocul.

Se spune că noaptea solstițiului nu trebuie petrecută singur, ci alături de familie, ca simbol al unității și al protecției. Focurile aprinse pe dealuri aveau rolul de a celebra victoria luminii asupra întunericului, iar actele de generozitate, precum oferirea de pomană, erau văzute ca un mod de a aduce echilibru și bunăstare în anul ce urmează.

Pentru multe comunități, solstițiul de iarnă rămâne nu doar un fenomen astronomic, ci și un moment de reflecție, speranță și reconectare cu ritmurile naturii.

Handbal feminin: Corona Braşov, eșec  drastic în derby-ul cu Gloria Bistrița

0

Corona Braşov a pierdut derby-ul cu Gloria Bistrița
Corona Brașov  a încheiat anul cu o înfrângere la Bistrița. Gloria Bistrița a învins-o categoric, sâmbătă  seara, pe Corona Brașov, scor 37-29, într-un meci contând pentru runda cu numărul 10 din Liga Florilor. Pentru Corona principalele marcatoare în meciul de la Bistrița au fost Sorina Grozav – 6, Jelena Zivkovic – 5, Alisia Boiciuc şi Katarina Krpez – câte 4.
Gloria Bistriţa  a urcat pe primul loc în clasament, la egalitate cu CSM Bucureşti, ambele cu câte 18 puncte. CSM are un meci mai puţin disputat. Corona e pe trei cu 14 puncte din  10 meciuri.

Aproximativ 200 de persoane au participat, sâmbătă, la Brașov, la un marș de susținere a Justiției independente

0
Foto credit Nicu Cristea

Aproximativ 200 de persoane au ieșit sâmbătă în stradă, la Brașov, pentru a participa la un marș organizat în contextul manifestațiilor naționale de susținere a unei Justiții independente, proteste care au loc de mai bine de o săptămână în mai multe orașe din țară.

Protest în centrul Brașovului, fără incidente

Manifestanții, unii dintre ei însoțiți de copii, au pornit din fața Tribunalului Brașov și au mărșăluit până la sediul Prefecturii, traversând zona centrală a orașului timp de aproximativ o oră. Aceștia au purtat pancarte, un banner de mari dimensiuni cu mesajul „Justiție, nu corupție”, tobe și un megafon, scandând lozinci pe tot parcursul traseului.

Participanții au cerut demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag, și a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu. Coloana de protestatari a fost însoțită de reprezentanți ai Ministerului de Interne, iar autoritățile au precizat că manifestația s-a desfășurat fără incidente.

Nemulțumiri legate de legile Justiției

Organizatorii au transmis, înainte de marș, că protestul vizează modificarea legilor Justiției adoptate în 2022, despre care susțin că au fost promovate printr-o procedură de urgență, fără dezbateri publice reale.

Potrivit acestora, actualul cadru legislativ a dus la concentrarea puterii în sistemul judiciar și a afectat independența Justiției, motiv pentru care cer schimbări urgente și asumate transparent.