Acasă Blog Pagina 750

Gripa lovește din plin România. OMS avertizează: țara nu este pregătită pentru epidemie

0
Primul deces cauzat de gripă în sezonul actual, anunțat de INSP

România se confruntă cu o intensificare accentuată a activității gripale, iar Organizația Mondială a Sănătății avertizează că nivelul de pregătire este insuficient pentru a face față unui val epidemic de amploare. Ministerul Sănătății confirmă răspândirea geografică extinsă a virusurilor gripale și a altor infecții respiratorii acute la nivelul întregii țări.

Creștere accelerată a cazurilor de gripă

Potrivit autorităților sanitare, în această perioadă se înregistrează o creștere semnificativă a îmbolnăvirilor, atât în rândul adulților, cât și al copiilor. Unitățile medicale sunt tot mai solicitate, iar camerele de gardă raportează un aflux constant de pacienți cu simptome respiratorii.

În București, situația este deja tensionată. Managerul Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș, dr. Adrian Marinescu, a declarat că aproximativ 70–80 de pacienți cu gripă se prezintă zilnic la camera de gardă, numărul total al prezentărilor ajungând la circa 200 în 24 de ore. Jumătate dintre aceste cazuri sunt infecții respiratorii acute, gripa ocupând un loc dominant.

Varianta K a gripei A, confirmată în România

Medicii confirmă că majoritatea cazurilor sunt provocate de gripa A, varianta K, tulpină care circulă deja intens în mai multe țări europene, precum Marea Britanie, Italia și Spania. Specialiștii avertizează că această variantă s-a răspândit rapid și în România, fără a putea fi oprită de granițe sau măsuri administrative.

„Era evident că această variantă va ajunge și în România. Din păcate, populația nu este protejată prin vaccinare într-o măsură satisfăcătoare”, a subliniat dr. Adrian Marinescu.

Vaccinarea, mult sub nivelul recomandat de OMS

Unul dintre principalele motive de îngrijorare este rata scăzută de vaccinare antigripală, în special în rândul persoanelor vulnerabile. OMS recomandă ca minimum 75% dintre persoanele cu risc – vârstnici, bolnavi cronici, gravide sau persoane imunodeprimate – să fie vaccinate. În România, acest prag este departe de a fi atins.

Autoritățile sanitare atrag atenția că lipsa protecției prin vaccinare crește riscul apariției formelor severe de boală și al complicațiilor, mai ales în contextul actualului val epidemic.

şi de 5 ori mai multe comparativ cu aceeaşi săptămâna a anului trecut.
Primul deces confirmat cu virus gripal în acest sezon, anunță INSP

Institutul Național de Sănătate Publică a confirmat primul deces cauzat de virusul gripal în actualul sezon, victima fiind o femeie în vârstă de 88 de ani din județul Cluj. Potrivit autorităților sanitare, pacienta nu era vaccinată antigripal și suferea de mai multe afecțiuni medicale preexistente.

Recomandările Ministerului Sănătății

Pentru limitarea răspândirii gripei și a infecțiilor respiratorii, Ministerul Sănătății recomandă populației prezentarea la medic la apariția simptomelor, purtarea măștii de protecție în spațiile aglomerate, respectarea regulilor de igienă a mâinilor și evitarea zonelor aglomerate. De asemenea, vaccinarea antigripală rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție.

În unitățile sanitare, sunt recomandate măsuri stricte de protecție pentru personalul medical, limitarea vizitelor și asigurarea stocurilor de antivirale, în special în spitalele care tratează cazuri de infecții respiratorii acute.

Specialiștii avertizează că următoarele săptămâni vor fi decisive pentru evoluția epidemiei și fac apel la responsabilitate individuală, în condițiile în care sistemul sanitar se află deja sub presiune.

Crăciunul românilor în 2025: între Netflix, Facebook și tradiții reinterpretate

0

Crăciunul anului 2025 confirmă o schimbare vizibilă în modul în care românii, mai ales cei din mediul urban, aleg să sărbătorească Nașterea Domnului. Generația Z rescrie regulile sărbătorilor de iarnă, punând accent pe confort, digitalizare și experiențe personalizate, în timp ce generațiile mai mature rămân atașate obiceiurilor clasice de familie.

Crăciunul, mai degrabă online decât în jurul mesei

Pentru tot mai mulți români, timpul petrecut în familie de Crăciun înseamnă vizionarea de filme și seriale pe platforme de streaming și împărtășirea momentelor festive pe rețelele sociale. Netflix, Facebook și Instagram devin parte din ritualul sărbătorilor, în special la oraș.

Cu toate acestea, Crăciunul rămâne, în esență, o sărbătoare a familiei. Potrivit unui sondaj realizat în mediul urban, 55% dintre români își petrec sărbătorile în cerc restrâns, iar 49% alături de familia extinsă. Doar 4% aleg să plece în străinătate, în timp ce același procent afirmă că vor petrece Crăciunul singuri.

Brad artificial și decorațiuni reutilizate

Bradul artificial domină preferințele românilor în 2025. Aproximativ 63% dintre respondenți spun că folosesc un brad reutilizabil, în timp ce doar 32% mai aleg bradul natural. Există și un procent de 5% care declară că nu împodobesc deloc bradul de Crăciun.

Mulți români preferă să refolosească decorațiunile din anii trecuți, completând atmosfera cu luminițe, figurine sau mici aranjamente tematice, fără investiții majore.

Cum se sărbătorește Crăciunul în 2025

Obiceiurile clasice sunt tot mai des înlocuite sau adaptate. Secret Santa, calendarele de Advent, biletele la spectacole sau cursurile oferite cadou câștigă teren. Deschiderea cadourilor în noaptea de Crăciun, pijamalele tematice și ținutele roșii devin elemente comune în multe familii tinere.

Mersul la târgurile de Crăciun intră tot mai des în programul de sărbători, în timp ce colindatul tradițional sau gătitul acasă sunt mai puțin prezente în mediul urban.

Ce cadouri cumpără românii de Crăciun

La capitolul cadouri, românii aleg în 2025 în principal produse practice sau ușor de oferit. Cele mai frecvente opțiuni sunt produsele de cosmetică și îngrijire personală (50%), hainele și accesoriile precum mănușile sau șosetele (41%), dar și decorațiunile pentru casă (41%). Un sfert dintre respondenți preferă să ofere bani, în timp ce cărțile (20%), cardurile cadou (17%), cănile (14%) și alcoolul (9%) completează lista.

Întrebați ce le lipsește de Crăciun, românii indică în primul rând banii (22%), urmați de bucurie (7%), bunătate (4%) și zăpadă (3%), potrivit sondajului citat de hotnews.ro.

Ce fac românii cu cadourile care nu le plac

Atitudinea față de cadourile nedorite s-a schimbat semnificativ față de anii anteriori. În 2025, 36% dintre respondenți spun că vor păstra cadoul primit, chiar dacă nu le place, un procent în creștere față de 25% în 2022. Oferirea cadoului mai departe se află aproape la egalitate, cu 35%.

Alte opțiuni sunt în scădere: doar 4% intenționează să schimbe produsul, 14% îl donează, iar 3% aleg să îl vândă. Returnarea cadoului către cel care l-a oferit rămâne un gest rar, menționat de doar 1% dintre respondenți.

Generațiile și Crăciunul

Generația X și Milenialii rămân fideli tradițiilor de familie și obiceiurilor consacrate. În schimb, Generația Z propune un Crăciun adaptat stilului de viață modern, mai flexibil, mai digital și mai personalizat.

Studiul a fost realizat prin intervievarea online a 500 de respondenți din mediul urban, în decembrie 2025, și comparat cu un val similar desfășurat în decembrie 2022.

Tradiții și obiceiuri de Crăciun în cele mai importante regiuni din România   

0
Tradiții și obiceiuri de Crăciun în cele mai importante regiuni din România 

Tradiții și obiceiuri de Crăciun în cele mai importante regiuni din România

 Dacă bradul este deja cun simbol universal al Crăciunului, există anumite obiceiuri care diferă de la zonă la zonă.

 

Obiceiuri de Crăciun în Ardeal

Obiceiurile străvechi sunt încă respectate în multe sate din Transilvania. În seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziua, cete de copii merg din casă în casă cu colinda: Moș-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindișul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun.

În unele părţi din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc pițerei sau pizerei. După credinţă populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire. Colindele copiilor sunt scurte şi au menirea de a ura belşug gazdelor care îi aşteaptă cu mesele întinse şi de a le vesti sărbătoarea Naşterii Mântuitorului.

În Ardeal, sărbătorile de Crăciun începeau de la Sf. Nicolae (6 decembrie), când fetele se adunau în grup, încă din seara de 5 decembrie, şi frământau plăcintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai târziu, năvăleau flăcăii şi se încingea petrecerea, cu glume şi lapte parfumat.

Tot în Transilvania se obişnuieşte ca în noaptea de Crăciun, la un semn al diacului, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând: „Rod în cucuruzi!”.

 

Obiceiuri de Crăciun în Maramureș                

Maramureşul este foarte bogat în obiceiuri şi de tradiţii de sărbători, mai ales în preajma Crăciunului. Astfel, cu o zi înainte de Crăciun, sătenii pun într-o găleată cu apă o potcoavă. Primul va bea gospodarul, apoi o va da vitelor, pentru că acestea să fie tari ca fierul. Găinilor li se va da de mâncare din ciur sau sita, că în anii următori să facă ouă mai multe. Ciobanii aşează sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină şi îl amestecă cu tărâţe, după care îl dau oilor, pentru că turma să sporească.

Hornurile se curată, iar funinginea se pune la rădăcina pomilor, pentru a avea un rod mai bogat. În Ajun în Maramureş grajdurile se ung cu usturoi, pentru a alunga strigoii şi duhurile necurate.

Tot în Ajunul Crăciunului, în satele din Maramureş, primii care pleacă la colindat sunt copiii. Cu trăistuţele la gât, aceştia merg pe la case ca să anunţe marele eveniment care se va produce, iar în schimbul colindei lor se obisnuiste să se ofere colaci, nuci, mere.

Se umbla cu „Steaua” sau cu „Capra” al cărei joc (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine, a fost o ceremonie gravă. Copiii îşi confecţionează din timp obiectele necesare, improvizând cu ce găsesc prin sertarele mamelor, mai ales că „steaua” cu care se merge la colindat trebuie să fie neapărat strălucitoare, iar „capra”, cât mai înzorzonata şi gălăgioasă.

„Vicliemul” sau „Irozii” reprezintă datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban, şi este specifică Maramureşului.

În dimineaţa de Crăciun în Maramureş se zice că e bine să ne spălăm pe fata cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care punem şi o monedă de argint pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de bube şi beteşuguri, care vor merge pe vale în jos.

Din seara de Crăciun, până la Anul Nou, fetele care doresc să-şi cunoască viitorul lor ursit iau puţină mâncare şi o pun într-o ulcică. Apoi, în seara de Anul Nou, înconjoară casa de nouă ori, iar a noua oară, uitându-se pe fereastră, îl văd pe cel sortit mâncând din ulcica.

 

Obiceiuri de Crăciun în Bucovina

În Bucovina, Crăciunul este sărbătoarea care se păstrează, poate, mai mult decât în alte părţi, fără mari abateri de la tradiţie. În preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă.

În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furcă de tors sau să introducă o piatră în cuptor, crezând că îndepărtează, în acest fel, şerpii din preajma gospodăriei.

În dimineaţa aceleiaşi zile se obişnuia, până de curând, că femeia să iasă afară, cu mâinile pline de aluat, să meargă în livada şi să atingă fiecare pom zicând: „cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul”.

În Bucovina, colindatul este nu numai o datină ci, prin modul de organizare, a devenit o adevărată instituţie, cu legi şi reguli specifice. Copiii şi tinerii se întrunesc, din timp, în grupuri de câte 6 persoane, pentru alcătuirea viitoarelor cete, selecţia făcându-se în funcţie de categoria socială, afinităţile personale, calităţile morale sau gradele de rudenie.

Tot din timp se alege şi conducătorul cetei – numit vătaf, calfa sau turc – ce trebuie să fie un bun organizator, să aibă autoritate asupra tinerilor, să aibă o conduită morală ireproşabilă şi să fie un bun dansator.

Poate cel mai important moment în derularea sărbătorii Crăciunului este seara de ajun, atunci când se pregăteşte o masă specială numită „masa de ajun” şi încep colindele.

Pregătirea mesei de ajun începea în primele ore ale dimineţii, când gospodinele coceau colacii. Colacii Crăciunului se făceau în formă de 8 şi se păstrau până primăvara când se afumau şi se tămâiau boii şi plugul înainte de pornitul la arăt, apoi colacii erau mâncaţi de plugari în ţărână.

Tot acum erau preparate douăsprezece feluri de mâncare de post (grâu pişat şi fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, borş de bureţi, fasole fiartă şi „sleită” etc), precum şi mâncăruri din peste. Bucatele erau aşezate pe masa din „casa cea mare”, după ce pe aceasta se aşternea cea mai frumoasă faţă de masă.

Familia se aşeză şi se ridică în acelaşi timp de la masă, în semn de deplină înţelegere şi unitate. Există interdicţia de a se consuma în întregime cele douăsprezece feluri de mâncare, resturile fiind păstrate pe masă până la Bobotează, când sunt puse în hrana animalelor sau erau aşezate într-o farfurie în fereastră, alături de un pahar cu apă, pentru spiritele morţilor.

Obiceiul mesei de Ajun, ce are înţelesuri profunde şi definitorii pentru lumea rurală tradiţională, formată din plugari şi păstori, se mai păstrează, izolat, în satele de munte din Bucovina. Colindatul, însă, moment culminant al Crăciunului, s-a păstrat cu multă acurateţe în majoritatea comunităţilor bucovinene. Datina este deschisă de către copii, care, în jurul prânzului, în grupuri mici, încep colindul, trecând, pe rând, pe la toate casele. În trecut, micii colindători, înainte de a pleca să vestească Naşterea lui Iisus, se strângeau în cete pentru a-şi cere iertare unii de la alţii.

Odată cu lăsarea întunericului, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi care străbat uliţele, de la un capăt la altul al satului, pe întreg parcursul nopţii. Tinerii se îmbrăca şi astăzi în costume de iarnă tradiţionale, cu sumane sau cojoace, şi au căciulile împodobite cu mirt şi muscate. Şeful cetei are căciula împodobită cu panglici multicolore, ca semn distinctiv.

În unele localităţi, concomitent cu cetele de colindători se deplasează cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” – care prin joc, gesturi şi dialog transmit, în viziune proprie, principiul fertilităţii, ca un preambul al Anului Nou.

Obiceiuri stravechi din Oltenia

 

În satele oltenești, Crăciunul este sărbătorit cu mult fast și cu accent pe legătura dintre colind și protecția gospodăriei. Colindele din Oltenia păstrează un ritm arhaic, iar unele dintre ele amintesc de incantațiile precreștine.

Copiii merg cu Moș Ajunul în Ajunul Crăciunului, cântând versuri scurte și primind covrigi sau mere. Cetele de băieți mari colindă doar casele în care sunt fete de măritat, semnificând un obicei cu substrat matrimonial. Unele gospodine obișnuiesc să lase colacii pe ferestre, pentru a fi „furați” simbolic de colindători, gest care aduce noroc casei respective.

În Oltenia, se mai păstrează obiceiul ca primul colindător care intră în casă să fie un băiat cu nume „bun”, cum ar fi Ion sau Gheorghe, pentru a atrage norocul în noul an.

Obiceiuri de Crăciun în Moldova

În Moldova se zice că spre Crăciun se pun din toate mâncărurile într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, dar nu trebuie nimeni să guste din mâncare, căci noaptea vine ursitorul, degusta şi atunci îl vezi prin fereastră.

Păgânii credeau că grânele au un spirit pe care, de obicei, îl identificau cu un animal, astfel se explică o serie de credinţei şi superstiţii. De exemplu, în Bucovina şi în Moldova, din turtele făcute de Crăciun se păstrează până primăvara când sunt puse între coarnele vitelor când pornesc la arăt. Se spune că aceşti colaci, care se fac de Crăciun, trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Lună.

Din bătrâni se spune că nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă; nu se împrumuta nimic. În ajunul Crăciunului şi al Bobotezei, se ia din toate mâncărurile de deasupra: grâu, găluşte etc., iar apoi şi două plăcinte, una o dai întâi celui care îngrijește vitele, dar trebuie să fie mâncăcios, ca apoi mănâncă bine vitele peste an şi cealaltă o rupi în bucăţele s-o dumici în mâncarea vitelor.

 

Obiceiuri de Crăciun în Banat  

Spaţiu prin excelenţă multicultural, Banatul ne surprinde prin multitudinea de tradiţii şi obiceiuri înrădăcinate în zonă. Excepţie nu face nici Sărbătoarea Crăciunului, de care sunt legate credinţe populare vechi specifice fiecărei etnii ce coabitează aici.

Una dintre cele mai importante festivităţi ale Crăciunului românesc o reprezintă colindul. În unele sate din Timiş, tradiţiile vechi de secole se mai păstrează şi astăzi, aşa că la colindat, din casă în casă, merg atât copiii, cât şi cetele de tineri, numiţi “piţărăi”. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg cu „Steaua”, amintind de astrul pe care l-au urmat Cei Trei Magi pentru a ajunge la locul unde s-a născut Pruncul Iisus. Un alt obicei este cel al „Viflaimului” sau „Irozii”, reprezentând o scenetă prin care copiii refac, în casa sau în curtea gazdei, povestea naşterii lui Iisus. Tradiţia spune că cel care primeşte colindul va fi binecuvântat şi va avea numai noroc în anul care vine, un semn de bunăstare fiind şi dacă prima persoană care intră în casă de Crăciun este un bărbat.

În unele sate se păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi amestecate cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă, vor avea o recoltă foarte bună în anul următor.

Tot în Banat, există şi obiceiul ca sub faţa de masă pe care se vor aşeza bucatele sărbătoreşti, să se pună fire de fân şi seminţe de grâu, porumb sau floarea-soarelui, care se dau apoi la vite, ca să aibă casa linişte şi bogăţie.

 

Obiceiuri de Crăciun în Dobrogea   

Sărbătorile de iarnă la români au încă obiceiuri şi tradiţii bine conservate. Toate sărbătorile sunt însoţite de datini care pot fi laice sau păgâne (Anul Nou), ce reflectă obiceiurile de muncă sau ţin de relaţia om – natură, dar şi de datini creştine şi reprezintă relaţia dintre om şi divinitate (Crăciunul). Ca în orice altă zonă a ţării, în Dobrogea se întâlnesc câteva obiceiuri specifice.

Reprezentantul Muzeului de Artă Populară din Constanţa, muzeograful Ioana Tompea, spune că în Dobrogea obiceiurile de Crăciun au un fond comun cu celelalte zone ale ţării, pentru că foarte multe au pătruns în această zonă prin transhumanţă, ca şi prin politica de colonizare a statului din cele trei valuri venite din Muntenia, Moldova şi Oltenia.

Obiceiul colindatului, care este forma de manifestare specifică sărbătorii creştine a Naşterii Domnului, cunoaşte şi în Dobrogea, mai ales în satele româneşti tradiţionale de pe limesul dunărean de la Ostrov la Seimeni şi Topalu, o puternică tendinţă de conservare, chiar dacă nu înregistrează o diversitate a repertoriului ca-n alte zone etnografice ale ţării. În majoritatea satelor dobrogene, colindatul copiilor începe în după-amiaza Ajunului de Crăciun şi îl precede colindatul flăcăilor.

De obicei, copiii colindă în dimineaţa Ajunului de Crăciun până la prânz. La Aliman, Cochirleni, Rasova, Ciobanu, Gârliciu, Seimenii, Seimenii Mici şi în general pe limesul dunărean colindatul începe dis-de-dimineaţă, înaintea apariţiei zorilor, şi se termină a doua zi, când se luminează bine.

Colindele copiilor sunt scurte şi hazlii, vestesc sărbătoarea, urează belşug şi sănătate şi mai ales cer daruri, pe care gospodinele le pregătesc din timp: colăcei, fructe şi, bineînţeles, bani. Un asemenea colind, vechi de peste un secol şi care a fost înlocuit recent de „Bună dimineaţa la Moş Ajun“, se mai întâlneşte numai în localităţile constănţene Rasova şi Băneasa, este „Chitii – Mitii“ (Chitii – mitii după sac/ Zgâii ochii la colac, Daţi colacu’ şi hornacu/ Că plecăm la altă casă/ Că e fata mai frumoasă/ Şi slănina mai gustoasă). Copiii din Dobrogea mai au câteva colinde specifice precum „Bună dimineaţa“, „Raza soarelui“ şi „Portocala“, care, de asemenea, au texte adaptate vârstei colindătorilor.

Tot în Ajunul Crăciunului şi flăcăii merg la colindat odată cu lăsarea serii. Aceştia se constituie, încă de la Lăsatul Secului, în cete de câte 2-4 persoane pentru fiecare sat şi încep să colinde odată cu lăsarea întunericului de la casa preotului, unde se cântă un colind specific „Colindul de preot“, urmat de colinde obişnuite: „Colindatul de cu seară“, „Sus în slava cerului“, „Colindul cel mare“, etc.

Repertoriul cetelor de flăcăi este foarte bogat şi cuprinde colinde religioase şi laice: colinde de casă cu caracter general, colinde de fecior şi fată mare, colinde pentru tineri căsătoriţi, colinde legate de diferite ocupaţii: pescari şi ciobani. Gazdele răsplătesc pe fiecare membru al echipei de colindători cu cozonac, gogoşi şi ţuică fiartă. La Oltina, pe de altă parte, există obiceiul de a se împleti coroniţe de flori nemuritoare pe care gazdele cu fete de măritat le dăruiau anumitor flăcăi din ceată.

Cutremur după cutremur în România. Două seisme în zona Vrancea, resimțite și în apropiere de Brașov

0

România a fost zguduită de două cutremure slabe produse în decurs de câteva minute, în perioada sărbătorilor de Crăciun. Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, ambele seisme au avut loc în zona seismică Vrancea și au fost resimțite în mai multe județe, inclusiv în apropierea municipiului Brașov.

Primul cutremur, produs în ziua de Crăciun

Primul seism a fost înregistrat miercuri, 25 decembrie 2025, la ora 00:32:44, ora României. Cutremurul a avut magnitudinea de 2,3 ml și s-a produs la o adâncime de 102,4 kilometri.

Conform datelor transmise de INCDFP, mișcarea tectonică s-a produs în zona seismică Vrancea, în apropierea următoarelor orașe: 44 de kilometri vest de Focșani, 59 de kilometri nord de Buzău, 68 de kilometri est de Sfântu Gheorghe, 78 de kilometri est de Brașov și 92 de kilometri nord-est de Ploiești. Seismul a fost slab și nu au fost semnalate pagube materiale sau victime.

Cutremur în Ajunul Crăciunului

Cu aproximativ 40 de minute înainte, un alt cutremur s-a produs marți, 24 decembrie 2025, la ora 23:49:24. Acesta a avut magnitudinea de 2,2 ml și o adâncime de 83,9 kilometri.

Al doilea seism a fost localizat tot în zona seismică Vrancea și s-a produs în apropierea orașelor 44 de kilometri vest de Focșani, 65 de kilometri est de Sfântu Gheorghe, 73 de kilometri nord de Buzău, 80 de kilometri est de Brașov, 89 de kilometri sud de Bacău și 94 de kilometri sud-vest de Bârlad.

Zona Vrancea, activă seismic

Specialiștii precizează că astfel de cutremure cu magnitudine redusă sunt frecvente în zona Vrancea și fac parte din activitatea seismică normală a regiunii. Chiar dacă nu provoacă efecte la suprafață, acestea sunt atent monitorizate de seismologi.

Autoritățile reamintesc populației că România este o țară cu risc seismic ridicat și recomandă informarea constantă din surse oficiale, precum și respectarea măsurilor de siguranță în caz de cutremur.

Cod galben de ninsori? Situația traficului pe drumurile din România

0
Au revenit ninsorile la munte: În zonele afectate acționează utilaje de deszăpezire

Circulația rutieră se desfășoară în condiții normale pe toate drumurile naționale și autostrăzile din România, în ciuda avertizărilor meteorologice de tip Cod Galben emise pentru mai multe județe din sudul țării. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției Române, prin Centrul Infotrafic.

Potrivit autorităților, la acest moment nu sunt înregistrate drumuri naționale sau autostrăzi blocate din cauza accidentelor rutiere sau a condițiilor meteo. Traficul se desfășoară fără restricții majore, iar echipajele de deszăpezire acționează constant pe arterele afectate de ninsoare.

Ninsori ușoare și carosabil umed în sudul țării

În zonele aflate sub Cod Galben de ninsori se semnalează precipitații slabe sub formă de ninsoare, însoțite pe alocuri de intensificări ale vântului. Carosabilul este în general umed, iar pe anumite tronsoane se înregistrează depuneri reduse de zăpadă, fără a crea probleme majore de trafic.

Pe principalele autostrăzi ale țării – A1 București–Pitești, A2 București–Constanța și A3 București–Ploiești – se circulă în condiții de ninsoare ușoară și vânt lateral. Valorile de trafic sunt mai scăzute decât în mod obișnuit, iar utilajele speciale intervin cu material antiderapant pentru asigurarea siguranței rutiere.

Recomandări pentru șoferi

Centrul Infotrafic le recomandă conducătorilor auto să manifeste prudență sporită, mai ales în zonele afectate de ninsoare. Șoferii sunt sfătuiți să se informeze înainte de plecare cu privire la starea drumurilor și prognoza meteo, să verifice dacă autovehiculele sunt echipate cu anvelope de iarnă, obligatorii pe carosabil acoperit cu zăpadă, gheață sau polei, să adapteze viteza la condițiile de drum și să păstreze o distanță de siguranță mai mare față de celelalte vehicule.

Autoritățile monitorizează permanent situația din trafic și sunt pregătite să intervină rapid în cazul apariției unor probleme.

Ce nume se sărbătoresc de Crăciun. Cine își serbează onomastica pe 25 decembrie

0
Povești de Ajun: Bradul, bucuria Crăciunului

Ziua de Crăciun, sărbătoarea Nașterii Domnului, este pentru sute de mii de români nu doar un moment de profundă semnificație religioasă, ci și o zi de onomastică. Pe 25 decembrie, numeroase persoane care poartă nume legate de Hristos primesc urări de „La mulți ani”.

Cele mai cunoscute prenume sărbătorite de Crăciun sunt Cristian și Cristina, însă lista este mult mai extinsă și include numeroase variante tradiționale, moderne sau regionale.

Semnificația numelor Cristian și Cristina

Prenumele Cristian și Cristina sunt direct legate de numele lui Hristos și de termenul „creștin”. Originea lor se regăsește în latinescul Christianus și Christiana, termeni care desemnau „adeptul lui Hristos” sau „persoana consacrată lui Hristos”. La rândul lor, aceste forme provin din grecescul Christos, cu sensul de „Cel Uns”, echivalentul ebraicului Mesia.

Numele Cristian este atestat în documente latine încă din secolele XI–XII și semnifică „credincios”, „următor al lui Hristos” sau „aparținând lui Hristos”. Din punct de vedere simbolic, este asociat cu valorile creștine și cu sărbătoarea Nașterii Domnului.

Prenumele Cristina este forma feminină a numelui Cristian și păstrează aceeași semnificație. Deși în calendarul ortodox există Sfânta Muceniță Hristina, prăznuită pe 24 iulie, în tradiția populară românească, Cristina este sărbătorită în mod obișnuit de Crăciun, datorită legăturii directe cu numele lui Hristos.

Ce nume își serbează onomastica pe 25 decembrie

Pe lângă Cristian și Cristina, de Crăciun sunt sărbătorite numeroase variante ale acestor prenume, influențate de tradiția latină, greacă sau de grafia modernă occidentală.

Forme masculine sărbătorite de Crăciun: Cristinel, Cristianu, Christian, Kristian, Crăciun, Crăciunel, Cârstian, Carstea, Cristea, Cristache, Cristel, Hristea, Hristache, Hristu.

Forme feminine sărbătorite de Crăciun: Cristiana, Cristinela, Cristinele, Christina, Kristina, Kristiana, Krisztina, Hristina, Hristiana, Crăciunița, Crăciunică, Crăciuneasa.

În familie sau între apropiați, aceste prenume sunt adesea prescurtate sub forme de alint precum Cristi, Cris, Tina, Tinu sau Cristel.

Câți români își serbează onomastica de Crăciun

Potrivit datelor oficiale ale Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, peste 700.000 de români își serbează onomastica pe 25 decembrie.

Cel mai frecvent prenume masculin este Cristian, purtat de peste 320.000 de persoane. În rândul femeilor, Cristina este lider detașat, cu peste 280.000 de purtătoare. Alături de acestea, mii de români poartă variante precum Cristiana, Kristina, Cristinela sau Kristian.

Se spune „La mulți ani” de Crăciun?

Întrebarea dacă este potrivit să urăm „La mulți ani” de Crăciun apare frecvent. Reprezentanții Bisericii Ortodoxe subliniază că urarea este firească și binevenită.

Preotul Gabriel Cazacu, de la Mănăstirea Cașin din București, a explicat că într-o zi de mare sărbătoare nimeni nu este exclus de la bucurie, iar urările pot fi adresate tuturor celor care poartă nume legate de Hristos.

Astfel, ziua de Crăciun rămâne un prilej dublu de sărbătoare: una religioasă și una personală, marcată prin gânduri bune, mesaje și urări de sănătate și împliniri.

Sfaturi digestive pentru masa de Crăciun

0
Cât costă masa de Crăciun în 2024? Prețurile alimentelor au crescut semnificativ înaintea sărbătorilor

Sfaturi digestive pentru masa de Crăciun.

Ca să vă bucuraţi de bunătăţile de pe masa de Crăciun şi să aveţi sărbători fără pastile şi stări de rău, e bine să vă amintiţi aceste reguli şi să ţineţi cont de ele:

  • Nu staţi la masă 3-4 ore, veţi mînca prea mult şi nu vă veţi mişca aproape deloc. Carnea de porc nu este chiar atît de periculoasă dacă este completată cu activitatea fizică.
  • Nu mîncaţi carne fierbinte. Temperatura crescută poate modifica temporar procesele unei digestii normale.
  • Feriţi-vă să asociaţi la aceeaşi masă sarmalele şi cozonacul şi nu veţi avea probleme nici cu digestia, nici cu silueta.
  • Evitaţi să beţi lichide multe înainte de a mînca preparate din carne şi nici nu consumaţi tărie în primele două ore după masă. Detalii pe doctorexpres.ro

Prima felicitare de Crăciun a împlinit 182 de ani

0
Prima felicitare de Crăciun a împlinit 182 de ani
Prima felicitare de Crăciun a împlinit 182 de ani

Prima felicitare de Crăciun a împlinit 182 de ani

În prima felicitare de Crăciun apare o familie reunită în jurul unei mese festive, cu câte un pahar de vin. Lângă poză e scris mesajul „Un Crăciun Fericit şi un An Nou Fericit şi vouă!”
l Cea mai mică felicitare de Crăciun din lume are dimensiuni de 15×20 micrometri, iar cea mai mare înregistrată în Guinness Book are o lungime de 9 metri şi o lăţime de 6 metri

Prima felicitare de Crăciun din lume a fost tipărită în 1843. Ea este expusă acum la Muzeul Charles Dickens din Londra. În acel an, britanicul J. C. Horsley a vrut să îşi surprindă prietenii şi le-a trimis de Crăciun o scrisoare mai deosebită, colorată. Felicitările au prins repede la englezi, chiar dacă la vremea respectivă a trimite o astfel de atenţie era un lux.

2.000 de lire, pentru cartea poştală colorată

Englezii au cumpărat 1.000 de copii ale primei felicitări, imediat după apariţia acesteia. Preţul ei era de 400 de lire sterline şi în doar patru ani a ajuns la incredibila sumă de 2.000 de lire. Deşi era o carte poştală colorată, simplă, pe care era surprinsă o scenă de familie care se bucură de Crăciun. Abia cinci ani mai târziu, felicitările de Crăciun au început să fie trimise prin poştă, la sugestia lui Henry Cole, directorul Albert Museum din Londra. În acelaşi an, 1848, cărţile poştale colorate au început să conţină şi motive religioase. Practic, decembrie 1848 a fost anul în care acest obicei a fost recunoscut oficial şi preţurile felicitărilor au început să se stabilizeze.
În SUA, felicitările de Crăciun au apărut la sfârșitul anilor 1840, însă pentru că aveau un preț foarte ridicat doar puțini își permiteau să le cumpere. În 1875, Louis Prang, un publicist german care lucrase și în Marea Britanie la realizarea de felicitări de Crăciun , a început tipărirea lor în masă, în America, astfel că tarifele au scăzut semnificativ.

Se vindeau ca pâinea caldă în comunism

În România, felicitarea de Crăciun a apărut ceva mai târziu. Abia în perioada interbelică, trimisul felicitărilor de Crăciun devenise o modă şi în România. Perioada de glorie a acestora a fost însă în anii de comunism. Ciudat, pentru că atunci, oficial, nici nu existau. Singurele cărţi poştale care se vindeau în Epoca de Aur erau cele de Anul Nou, ce conţineau doar mesaje ca „La mulţi ani!“ şi „Sărbători fericite!“. Regimul totalitar din acea vreme nu recunoştea sărbătoarea de Crăciun ca fiind una reliogioasă şi nici nu îl accepta pe Moş Crăciun, considerat de comunişti un simbol al capitalismului. De aceea, comuniştii l-au inventat pe Moş Gerilă.

Fără mesajul: „Crăciun fericit“ în vremea comuniștilor

În ceea ce priveşte felicitările, acestea aveau peisaje cu zăpadă, oameni la schi sau chipuri de artişti care transmiteau mesaje de sfârşit sau de început de an. Nici una dintre cărţile poştale din acea vreme nu avea imprimat mesajul: „Crăciun fericit“. Cu toate acestea, pe vremea respectivă se vindeau mai bine decât acum. „Cel mai mult s-au vândut în anii ’74-’75, poate pentru că nici nu găseai pe piaţă decât felicitarile vândute prin poştă şi librării. Oamenii însă le cumpărau pentru bucuria celui care scrie ceva de mână persoanelor apropiate. Conţinutul felicitării de Crăciun s-a adaptat fiecărei perioade istorice. Dacă în timpul războiului predominau mesajele patriotice, în timp de pace oamenii îşi aduceau aminte de urările religioase. Astăzi, felicitările de hârtie sunt folosite din ce în ce mai rar pentru a adresa urări.

Primul SMS de Crăciun a fost un simplu „Merry Christmas”

Tot în Marea Britanie a fost trimis și primul SMS de Crăciun. „Merry Christmas” (Crăciun fericit). Aceste cuvinte simple în limba engleză sunt acum parte din istoria unui fenomen care a căpătat o amploare impresionantă. Acestea au fost folosite pentru primul SMS (short message service — serviciul de mesaje scurte, adică abilitatea de a transmite mesaje text prin intermediul telefonului mobil), trimis cu 28 de ani în urmă, la 3 decembrie 1992, amintește Le Parisien. „Am fost parte din echipa de dezvoltare a unui serviciu de mesagerie pentru operatorul Vodafone”, a spus inginerul englez Neil Papworth, care avea 22 de ani la acea vreme, pe site-ul său personal. Cum telefoanele mobile de atunci nu aveau tastatură, am trimis acest prim mesaj de testare de pe computerul meu pe ecranul telefonului lui Richard Jarvis (unul dintre directorii companiei britanice Vodafone) când participa la petrecerea de Crăciun a companiei sale”. Tânărul programator anunța, cu această urare simplă, o revoluție. Clienții francezi au fost printre cei mai rapizi din Europa și din lume care au adoptat SMS-ul. Acesta devine un adevărat fenomen grație creării de pachete mobile care includeau, uneori nelimitat, trimiterea și primirea de mesaje. Mesajele text au devenit atât de populare încât blocau rețelele și dădeau transpirații reci operatorilor, în special în noaptea de Revelion din anii 2000, când mai mult de 500 de milioane de mesaje de ”La mulți ani!” erau schimbate în doar câteva ore.
Un sfert de secol mai târziu, ”bătrânul” SMS înregistra deja un declin ușor, dar rezistă și azi încă, în ciuda concurenței serviciilor de mesagerie instant Messenger, WhatsApp sau altele. Încă se mai trimit peste 20 de miliarde sms-uri în fiecare zi în lume.

În această perioadă, intensitate crescută a activității gripale în toată țara, anunță Ministerul Sănătății

0
În această perioadă, intensitate crescută a activității gripale în toată țara, anunță Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății informează populația că, în această perioadă, se înregistrează o intensitate crescută a activității gripale, cu răspândire geografică extinsă a virusurilor gripale și a altor infecții virale respiratorii la nivelul întregii țări.

Direcția de Sănătate Publică a județului Brașov a transmis că în perioada 15.12.2025-21.12.2025, în județul Brașov, au fost raportate 3179 de cazuri de infecții respiratorii, spre deosebire de săptămâna anterioară, când au fost raportate 2967 de cazuri:
595 cazuri de gripă clinică, comparativ cu 229 de cazuri în săptămâna de supraveghere 08.12-14.12.2025;
2231 de cazuri de infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, în comparație cu 2362 de cazuri în săptămâna 08.12-14.12.2025;
353 de cazuri de pneumonie, comparativ cu 376 de cazuri înregistrate în săptămâna 08.12-14.12.2025;
12 cazuri de gripă (tip A) confirmate de laborator.

În acest context, pentru prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor, Ministerul Sănătății recomandă respectarea următoarelor măsuri:

A. Măsuri generale pentru populație

Prezentarea la medicul de familie la apariția simptomelor respiratorii, în vederea stabilirii conduitei terapeutice, a necesității izolării la domiciliu și, după caz, a efectuării unor investigații suplimentare.
Purtarea măștii de protecție de către persoanele care prezintă simptomatologie respiratorie, în situația în care este necesară deplasarea în comunitate.
Respectarea etichetelor de tuse și strănut, inclusiv utilizarea batistelor de unică folosință.
Menținerea unei igiene riguroase a mâinilor, prin spălare frecventă cu apă și săpun sau utilizarea de soluții dezinfectante.
Evitarea aglomerațiilor, aerisirea frecventă a spațiilor închise și utilizarea măștii de protecție în contexte cu risc crescut.
Continuarea vaccinării antigripale, cu prioritate pentru persoanele din categoriile la risc: persoane cu vârsta de peste 65 de ani; gravide; persoane imunodeprimate; persoane cu afecțiuni cronice respiratorii sau cardiovasculare.
Administrarea tratamentului antiviral antigripal, la indicația medicului, în special la persoanele cu risc crescut, pentru reducerea probabilității apariției complicațiilor și a formelor severe de boală.

B. Măsuri generale la nivelul unităților sanitare cu paturi

Purtarea echipamentului de protecție adecvat (măști, mănuși, halate) de către personalul medico-sanitar și de către alte persoane care intră în contact cu pacienții.
Limitarea programului de vizită pentru aparținătorii pacienților internați, în funcție de situația epidemiologică.
Realizarea triajului epidemiologic zilnic pentru personalul medico-sanitar și auxiliar, cu recomandarea izolării voluntare la domiciliu a persoanelor cu simptomatologie respiratorie sau redistribuirea acestora către activități care nu implică interacțiunea directă cu pacienții.
Asigurarea stocurilor necesare de antivirale, în special în unitățile sanitare care internează cazuri de infecții respiratorii acute.
Asigurarea condițiilor necesare pentru vaccinarea antigripală a personalului medico-sanitar și auxiliar nevaccinat.

Moș Crăciun a venit la juniorii lui Olimpic Zărnești! Premii de excelență pentru antrenorii secțiilor clubului

0

Moș Crăciun a venit la juniorii lui Olimpic Zărnești

Fotbaliștii de la centrul de copii și juniori al clubului  Olimpic Zărneşti au avut parte de o surpriză, în prag de Sărbători. Moș Crăciun a ajuns la Sala de Sport cu cadouri pentru cei peste 250 de copii de la secțiile de fotbal, ciclism, box, schi și tenis. Ajutoarele lui Moș Crăciun au fost fotbaliștii echipei care a terminat 2025 pe locul 3 in Seria a 4-a din Liga 3. În cadrul evenimentului au fost premiați cu diplome de excelență și antrenorii Viorel, Grosu și Corina Grosu (ciclism), Silviu Oprea ( tenis ), Tatiana Bucur Ciobanu (schi sărituri / biatlon) Lucian Popa și Mădălina Popa ( box / karate ), Florin Ciocan, Alexandru Ilie, Nicolae Arișanu și Mihai Stere (fotbal).