4.6 C
Braşov
Acasă Blog Pagina 749

Care sunt cele 10 atracții turistice de evitat în 2026

0
Care sunt cele 10 atracții turistice de evitat în 2026

Care sunt cele 10 atracții turistice de evitat în 2026

Experții au stabilit 10 atracții turistice care trebuie să fie evitate de turiști în anul 2026. Pe listă sunt locuri, tablouri și statui celebre din Europa, scrie Mediafax.

Turiștii sunt îndemnați să evite mai multe atracții turistice considerate „dezamăgitoare” în anul 2026. Experții în călătorii de la The Telegraph au dezvăluit 10 atracții de evitat anul viitor. Ei recomandă consultarea listei înainte de planificarea călătoriilor.

Pe listă se află locuri și atracții turistice celebre din Italia, Islanda, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Franța și Belgia.

Primul loc este ocupat de o atracție dintr-o țară vizitată de un număr mare de călători în fiecare an. Este vorba despre balconul Julietei din Verona. Publicația citată notează că William Shakespeare nu a fost niciodată la Verona, iar balconul nu are nicio legătură cu povestea lui Romeo și Julieta.

Atracția turistică rămâne populară, deși săptămâna trecută a fost impusă o taxă de 12 de euro pentru vizitarea obiectivului. De asemenea, trebuie menționat faptul că balconul nici măcar nu a existat până în anul 1930, ceea ce demonstrează că atracția turistică este doar o modalitate de a face bani.

A doua atracție de evitat se află în Marea Britanie. Piața Leicester din Londra este renumită, însă autorii listei i-au găsit punctele slabe. Piața este foarte aglomerată și are numeroase fast-food-uri și magazine care se găsesc în multe alte orașe.

Cealaltă atracție din Marea Britanie care a intrat pe listă este John O’Groats, un sat din Scoția, popular în special printre vizitatorii din străinătate. „Întregul concept al lui John O’Groats este o minciună. Nu este și nu a fost niciodată cel mai nordic punct britanic. Această distincție se cuvine lui Dunnet Head, aflat la câțiva kilometri de drum”, spune publicația.

Chiar lângă Marea Britanie se află Piatra Blarney din Irlanda. Cozi uriașe de oameni stau la coadă aici pentru a săruta faimoasa piatră. Totuși, criticii au numit-o o pierdere de timp și i-au îndemnat adesea pe turiști să evite aglomerația.

Tot din cauza aglomerației nu sunt recomandate vizitele la Laguna Albastră din Islanda și la Luvru, în sala unde este expusă Mona Lisa. În schimb, Mica Sirenă din Copenhaga este considerată neinteresantă și departe de alte atracții din capitala daneză.

Cele mai dezamăgitoare zece atracții turistice de evitat în 2026 sunt: Balconul Julietei din Verona, Piața Leicester din Londra, Laguna Albastră din Islanda, Piatra Blarney din Irlanda, Reeperbahn din Hamburg, Manneken Pis din Bruxelles, Mona Lisa din Paris, gondola din Veneția, Mica Sirenă din Copenhaga și John O’Groats dim Scoția.

Gabi Tamaş a dat lovitura cu seria limitată de vin «ÎmbăTamaș» 

0

Gabi Tamaş a dat lovitura cu seria limitată de vin «ÎmbăTamaș»

Fostul internațional Gabriel Tamaș (42 de ani) are succes  cu propriul vin, intitulat „ÎmbăTamaș”. Vinul este realizat într-o ediţie limitată, în parteneriat cu Domeniile Avereşti. Cererea din partea clienților este mare, iar pe contul de Instagram al fostului internațional și-a făcut loc și o promisiune: mai multe magazine vor fi aprovizionate, între Crăciun și Revelion, cu sticle de vin care poartă semnătura lui Gabi Tamaș.„Gabi e departe, dar vine cu vești bune. După numărul mare de mesaje venite de la voi, o serie limitată de sticle de vin «Îmbătamaș» ce poartă semnătura lui Gabi vor fi disponibile începând de luni, 29 decembrie, în magazinele din București. Adresele exacte le găsiți pe site-ul magazinului. Crăciun fericit tuturor!”, apare în postarea publicată pe contul de Instagram al lui Gabi Tamaș. După ce a câștigat trofeul Asia Express 2025, alături de Dan Alexa, Tamaș a decis să participe și la competiția televizată Survivor.

„Salata de boeuf: istoria celui mai „controversat” preparat românesc de sărbătoare 

0
„Salata de boeuf: istoria celui mai „controversat” preparat românesc de sărbătoare 
„Salata de boeuf: istoria celui mai „controversat” preparat românesc de sărbătoare 

„Salata de boeuf: istoria celui mai „controversat” preparat românesc de sărbătoare

Puține preparate reușesc să stârnească atâtea controverse gastronomice precum salata de boeuf. De la eterna dispută „cu sau fără mazăre”, până la întrebarea dacă mai poate fi numită „de boeuf” atunci când e cu pui, pește sau, somon afumat, salata a devenit nelipsită din bucătăria românească de sărbătoare. Dar, așa cum arată cercetările istoricului gastronomic Cosmin Dragomir, salata de boeuf nu a fost niciodată un preparat simplu sau rigid. Din contră.

Originea salatei de boeuf nu se află în bucătăria românească, ci într-un preparat mult mai complex, creat în Rusia Țaristă de Olivier, un bucătar belgian stabilit la Moscova în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Rețeta originală, extrem de elaborată, a fost ținută secret până la moartea inventatorului său.

O variantă incompletă ar fi fost furată de un ucenic, iar ceea ce știm astăzi este doar o umbră a preparatului inițial, spune Cosmin Dragomir.

Cea mai veche versiune publicată cunoscută până în prezent apare în revista rusă Наша пища („Nașa pișta” – „Bucătăria noastră”), numărul 6, din 31 martie 1894. De aici începe un drum lung al reinterpretărilor, adaptărilor și simplificărilor, care va ajunge, inevitabil, și în spațiul românesc.

Primele rețete românești
 

În România, salata de boeuf apare documentată relativ devreme. Printre cele mai vechi rețete cunoscute se numără cele din anii 1926 și 1928, iar lectura lor ar putea surprinde mulți dintre adepții „rețetei clasice” de astăzi, spune Cosmin Dragomir.  n

În „Carte de bucate veselă” (1926), Henriette Krupenski–Sturdza vorbește despre o salată „zisă de boeuf”, dar pe care o consideră „mult mai fină și mai gustoasă cu carne de pasăre”:

„Salată zisă «de boeuf», dar care e mult mai fină și mai gustoasă cu carne de pasăre. Se tae carnea friptă sau fiartă (resturi) mărunt, se amestecă cu toate legumele posibile, fierte: cartofi, morcovi, țelină, fasole, mazăre, sfecle, etc, ceapă crudă tocată (usturoi după plac), masline, capere, castraveți mici murați în oțet, tocați, sardele de Lissa (fără oase), muștar, sare, piper, hrean ras, toate după gust și de care ai la îndemână, bine amestecate, cu untdelemn bun, așezate pe un blid mare, deasupra turnat și egalizat o maioneză reușită, sau în lipsă de ouă, numai înflorită cu roș (sfeclă rasă), galben (puțin gălbenuș de ou tocat), alb (albuș de ou răscopt, tocat), negru (măsline), verde (capere)”.

Doi ani mai târziu, în „Carte de Bucate” (publicată în 1928, la editura I.G. Hertz.), A. Petrini propune o variantă ceva mai reținută, dar la fel de clară în privința versatilității:

„Se face din resturi de rasol sau friptură; se taie carnea mărunt, se fierb cartofi, puțin morcov, fasole verde și mazăre verde. Toate acestea, cartofii și morcovii, un castravete din oțet, tăiați și se amestecă cu carnea pe o farfurie, se pune sare și piper, se toarnă puțin oțet, untdelemn și o lingură de muștar; se face un sos de maioneză, din care se pune și în carne o lingură sau două. Carnea amestecată cu zarzavatul se așează frumos în piramidă pe farfurie. Se toarnă deasupra sosul și se garnisește împrejur cu castraveți mici din oțet tăiați mărunt; cu albușul unui ou tocat, cu morcov tocat. Cu sfeclă din salată și cu foi de salată verde sau de pătrunjel.”

Mazărea, carnea și libertatea de interpretare
 

După cum observă Cosmin Dragomir, aceste rețete istorice nu doar că includ mazărea fără nicio ezitare, dar complică rețeta cu numeroase alte ingrediente.

„Bașca, încă de atunci se vorbea de versatilitatea cărnii. Astfel se explică textul de la rubrica de glume din ziarul Realitatea Ilustrată, din 1930: “Salata de boeuf este o adevărată mâncare dumnezeiască pentru că doar Dumnezeu știe din ce e făcută””, spune Cosmin Dragomir.

Opulența interbelică și extravaganța ingredientelor

În 1940, lucrurile merg și mai departe. În volumul „Noutăți Gospodărești”, semnat de Elisabeta Ciortan și Xenia Nicolau, salata de boeuf este descrisă ca o variantă a salatei rusești, dar îmbogățită, indică Cosmin Dragomir.

„Salata Boeuf se prepară la fel ca salata rusească, la care se adaugă carne de pasăre, vacă sau pește. Andivele și salata verde să nu lipsească. Cine poate, adaugă homari” (Noutăți Gospodărești de Elisabeta Ciortan și Xenia Nicolau, Publicat în 1940)

Ce rămâne astăzi

Privită în context istoric, salata de boeuf nu a fost niciodată un preparat fix, standardizat sau „purist”. A fost, de la început, un exercițiu de adaptare, opulență și creativitate, în care ingredientele reflectau sezonul, statutul social și imaginația bucătarului.

Poate că, înainte de a elimina mazărea sau de a condamna carnea de pui, ar merita să ne amintim că salata de boeuf a fost mereu exact ceea ce avem chef și posibilitatea să punem în ea. Restul e doar tradiție… reinterpretată.

 

Afecțiunile cauzate de consumul alimentar excesiv nu sunt considerate urgențe medicale, avertizează medicii

0
O persoană rănită, în urma unui accident rutier pe DN1, în zona localității Codlea

Medicii atrag atenția că, în perioada sărbătorilor, ambulanța ar trebui solicitată doar în cazuri cu adevărat grave. Problemele apărute exclusiv din cauza exceselor alimentare sau a consumului de alcool nu sunt încadrate ca urgențe medicale.

Când este justificat apelul la ambulanță

Potrivit Radio România Actualități, cadrele medicale fac apel la responsabilitate, subliniind că serviciile de urgență sunt adesea suprasolicitate în zilele de sărbătoare. Medicul Mihai Iuhas a explicat care sunt situațiile în care este necesară intervenția de urgență.

Printre acestea se numără dificultățile severe de respirație, durerile în piept care iradiază spre mandibulă sau baza gâtului, amorțirea bruscă a unei părți a corpului, imposibilitatea de a vorbi sau de a mișca un membru, pierderea bruscă a vederii, fracturile deschise, sângerările masive, arsurile, reacțiile alergice severe, convulsiile sau complicațiile apărute în timpul sarcinii, precum sângerările sau durerile abdominale intense.

Excesul alimentar, un risc evitabil

Specialiștii subliniază că disconfortul digestiv apărut după mese copioase, consum excesiv de dulciuri sau alcool nu reprezintă o urgență medicală și nu justifică apelarea serviciului de ambulanță.

Pentru a evita situațiile neplăcute sau agravarea stării de sănătate, medicii recomandă cumpătare la masă, porții moderate și un consum redus de alcool. De asemenea, este indicat un aport crescut de apă, legume și fructe, care contribuie la o digestie mai ușoară și la menținerea echilibrului organismului în această perioadă.

4890 de firme noi în Brașov în primele 11 luni din 2025. Creștere constantă a mediului de afaceri

0
Firmele din România, obligate să-și actualizeze obiectul de activitate conform CAEN Rev.3, din ianuarie 2025

Numărul firmelor nou-înființate în județul Brașov a ajuns la 4.890 în primele 11 luni din 2025, înregistrând o creștere de 13,51% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Tendința pozitivă confirmă dinamica mediului de afaceri local și interesul crescut pentru antreprenoriat.

Creștere semnificativă la nivel național

La nivelul întregii țări, numărul total al înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a ajuns la 141.794 în perioada ianuarie–noiembrie 2025, în creștere cu 21% comparativ cu primele 11 luni din 2024. Dintre acestea, 92.765 au fost societăți cu răspundere limitată.

Cele mai multe firme noi au fost înregistrate în București, unde s-au înființat 31.722 de societăți, cu o creștere de 27,5%. Capitala este urmată de județul Ilfov, cu 8.739 de înmatriculări, în creștere cu 24,49%, și de Cluj, cu 6.970 de firme noi, în creștere cu aproximativ 20%.

Brașovul, între județele cu evoluție pozitivă

După Cluj, în clasamentul județelor cu cele mai multe firme nou-înființate urmează Timiș, cu 6.644 de înmatriculări, în creștere cu 25%, și Iași, cu 6.063, în creștere cu circa 33%. Brașovul se menține în top, cu 4.890 de firme noi, confirmând cu o creștere de 13,51%  o evoluție constantă a mediului economic local.

La polul opus se află județele Covasna, cu 756 de înmatriculări, și Ialomița, cu 897. Chiar și în aceste zone, însă, datele arată creșteri față de anul anterior, semn că antreprenoriatul este într-o expansiune generalizată la nivel național.

Peste 20 de persoane salvate în ultimele 24 de ore. Salvamontiștii avertizează turiștii

0
Foto: Serviciul Public Local Salvamont Zărnești / Facebook

Salvamont România anunță că, în ultimele 24 de ore, echipele de salvatori montani au intervenit în urma a 14 apeluri de urgență, fiind salvate 22 de persoane din zonele montane ale țării. Cele mai multe solicitări au fost înregistrate în județele Gorj, Hunedoara – zona Lupeni, și Brașov – Predeal, fiecare cu câte două intervenții.

Intervenții în mai multe județe

Potrivit Dispeceratului Național Salvamont, alte apeluri de urgență au fost gestionate de structurile Salvamont din Argeș, Brașov, Cluj, Prahova, Maramureș, Mureș, Voineasa și Suceava. În urma acțiunilor de salvare, șapte persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale și au fost transportate la spital cu ambulanțele SAJ, SMURD sau Salvamont.

Restul persoanelor salvate au fost preluate de aparținători, cu acordul echipelor de intervenție, după ce starea lor a fost evaluată la fața locului.

Apel la prudență pe munte

Pe lângă intervențiile de urgență, salvamontiștii au răspuns și la 22 de solicitări de informare venite din partea turiștilor, care au vizat starea traseelor montane și condițiile de pe pârtii.

Reprezentanții Salvamont România atrag atenția asupra riscurilor crescute din această perioadă și recomandă turiștilor să dea dovadă de prudență și responsabilitate în activitățile desfășurate pe munte. De asemenea, aceștia îi încurajează pe iubitorii de drumeții și sporturi de iarnă să se informeze înainte de plecare și să susțină campania națională de reducere a accidentelor montane.

Vouchere de 50 de lei pentru energie electrică. Programul continuă și în 2026

0
Noi reguli pentru furnizorii de energie: Facturi mai clare și protecție pentru consumatori

Programul de acordare a voucherelor de 50 de lei pentru plata energiei electrice va fi prelungit și în anul 2026, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Măsura vizează sprijinirea persoanelor vulnerabile, iar condițiile de eligibilitate rămân neschimbate.

Programul de sprijin pentru consumatorii vulnerabili

Ministrul Finanțelor a precizat că prelungirea programului nu depinde de modificarea criteriilor, ci de ritmul de înscriere al beneficiarilor. Autoritățile estimează o creștere a numărului de persoane înscrise în 2026, pe baza analizelor realizate de Ministerul Muncii, însă numărul exact al beneficiarilor va depinde de solicitările depuse.

Limitele de venit pentru accesarea voucherelor nu vor fi modificate. Astfel, pot beneficia de acest sprijin persoanele singure cu venituri nete lunare de până la 1.940 de lei și familiile cu un venit net lunar pe membru de maximum 1.784 de lei. Beneficiarii venitului minim de incluziune sunt incluși automat în program, fără a fi necesară depunerea unei cereri.

Cum se acordă voucherele de energie

Cererea pentru acordarea voucherelor se depune o singură dată, online, prin aplicația EPIDS, disponibilă pe platforma Ministerului Muncii. Sprijinul financiar are o valoare de 50 de lei pe lună și poate fi utilizat exclusiv pentru plata facturilor la energia electrică.

Banii nu se acordă în numerar și nu sunt virați în conturi bancare. Plata facturilor se face direct la oficiile poștale, pe baza facturii și a unui act de identitate. Sprijinul este acordat pentru un singur loc de consum, chiar dacă beneficiarul nu este titularul contractului de energie electrică.

Solicitanții trebuie să aibă domiciliul în România sau să dovedească faptul că locuiesc legal în țară. În cazul schimbării adresei sau al modificării componenței familiei, este necesară depunerea unei noi cereri, fie în aplicația EPIDS, fie la primărie sau la oficiile poștale.

Pentru informații suplimentare, cetățenii pot apela Call-center-ul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială sau pot solicita detalii prin e-mail.

A doua zi de Crăciun: tradiții, obiceiuri și superstiții la români. Când se despodobește bradul

0
Bucurie și speranță: Legendele bradului de Crăciun

A doua zi de Crăciun, sărbătorită pe 26 decembrie, are o semnificație aparte în tradiția românească, fiind marcată atât de obiceiuri și datini populare, cât și de importante sărbători religioase. Creștinii prăznuiesc Soborul Maicii Domnului și pomenirea Sfântului Nicodim de la Tismana, ziua fiind asociată cu întâlniri de familie, respectarea unor reguli nescrise și numeroase superstiții transmise din generație în generație.

Tradiții și obiceiuri păstrate în a doua zi de Crăciun

În multe zone din România, a doua zi de Crăciun este dedicată vizitelor între rude, nași și fini. De Soborul Maicii Domnului, finii sunt datori să meargă la nași, gest considerat esențial pentru păstrarea unei relații armonioase pe tot parcursul anului următor. Tradiția spune că nerespectarea acestei datini poate aduce ghinion sau neîmpliniri.

Tot în această zi, rudele apropiate și cele îndepărtate se adună pentru a petrece timp împreună, într-o atmosferă liniștită, marcată de bucuria sărbătorilor. La sate, tinerii obișnuiesc să joace și să danseze pe 26 decembrie, ca semn de veselie, sănătate și recunoștință pentru tinerețea de care se bucură. Se spune că cei care dansează de Soborul Maicii Domnului vor fi plini de energie și sănătoși tot anul.

Un obicei vechi este mersul „cu colacul” la nași. Darul tradițional este bogat și simbolic, incluzând colaci sau pâini, băuturi, carne și produse preparate în casă. Ajuns la casa nașului, finul sărută mâna nașei, se îmbrățișează de trei ori cu nașul și rostește formula „De la noi puțin, de la Dumnezeu mult”, ca semn de respect și recunoștință.

Superstiții și lucruri interzise pe 26 decembrie

A doua zi de Crăciun este însoțită și de numeroase superstiții. Se crede că în această zi nu este bine să se bârfească, să se jignească sau să se caute răzbunare, deoarece cei care fac acest lucru vor avea pierderi sau necazuri în anul următor.

Între Crăciun și Bobotează, în casele unde sunt fete de măritat nu se toarce și nu se coase, deoarece tradiția spune că astfel se pot întârzia căsătoriile. De asemenea, pe 26 decembrie nu se spală haine, apa fiind considerată „vindecătoare” și destinată simbolic tămăduirii rănilor.

O altă superstiție spune că, dacă vântul bate cu putere în a doua zi de Crăciun, toamna următoare va fi furtunoasă și ploioasă.

Când se despodobește bradul de Crăciun

În tradiția populară românească, bradul de Crăciun nu se despodobește imediat după sărbători. În multe zone, acesta este păstrat până la Bobotează, pe 6 ianuarie, sau chiar până la Sfântul Ioan, pe 7 ianuarie, pentru a aduce noroc și belșug în casă. Se crede că despodobirea prea timpurie a bradului poate alunga spiritul sărbătorii și bunăstarea din gospodărie.

26 decembrie – Soborul Maicii Domnului

Soborul Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători închinate Fecioarei Maria și reprezintă adunarea credincioșilor pentru a-i recunoaște rolul esențial în nașterea și viața Mântuitorului Iisus Hristos. Conform tradiției creștine, a doua zi după marile praznice este dedicată persoanelor sfinte care au avut o legătură directă cu evenimentul sărbătorit.

Această zi este una a recunoștinței, a liniștii sufletești și a păstrării legăturilor de familie, fiind considerată un prilej potrivit pentru rugăciune, împăcare și reflecție.

Accident grav pe pârtie, de Crăciun, la Predeal. O femeie a leșinat după ce a fost lovită de o sanie

0

Un accident grav s-a produs în ziua de Crăciun pe o pârtie din stațiunea Predeal, unde o femeie care se dădea cu sania a fost rănită după ce a fost lovită din spate de o altă sanie. În urma impactului, victima și-a pierdut temporar starea de conștiență, fiind necesară intervenția de urgență a salvatorilor montani și a echipajelor medicale.

Intervenție Salvamont și SMURD

Potrivit informațiilor transmise de Salvamont Brașov, femeia se afla pe sanie în momentul în care a fost lovită de o altă persoană aflată tot pe sanie, pe aceeași pantă. Impactul a fost suficient de puternic încât victima să leșine, situație care a determinat mobilizarea rapidă a echipajelor de salvare.

Femeia a fost stabilizată la fața locului de salvatorii Formației Salvamont Predeal, din cadrul Serviciului Județean Salvamont Brașov, după care a fost preluată de un echipaj SMURD. Aceasta era conștientă în momentul transportului către unitatea medicală.

Avertisment Salvamont Brașov: viteza și aglomerația cresc riscul accidentelor
Reprezentanții Salvamont atrag atenția că astfel de incidente pot avea consecințe grave, mai ales în condiții de aglomerație și pe pârtii improvizate. Viteza neadaptată, lipsa controlului și neatenția pot transforma rapid o activitate recreativă într-un eveniment periculos.

Directorul Salvamont Brașov, Sebastian Marinescu, a subliniat că săniile pot atinge viteze mari, iar o coliziune din spate, chiar și aparent minoră, poate provoca traumatisme serioase. Acesta face apel la responsabilitate și prudență, recomandând utilizarea exclusivă a zonelor special amenajate, adaptarea vitezei la condițiile de pe teren, păstrarea distanței față de ceilalți și supravegherea atentă a copiilor.

Salvamont Brașov reamintește că prevenția este esențială pentru ca bucuria sporturilor de iarnă să nu se transforme într-o tragedie, mai ales în perioadele aglomerate, precum sărbătorile de iarnă.

S-a răzgândit! Rebeca Necula semnează cu o altă echipă din Liga Florilor

0

 Rebeca Necula semnează cu Dunărea Brăila

Deși a ajuns la un acord cu CSM București, Rebeca Necula s-a răzgândit între și va semna cu o altă echipă din Liga Florilor. Este vorba de Dunărea Brăila, echipă la care va ajunge din vara  antrenorul Coronei, Bogdan Burcea, la pachet cu câteva jucătoare de la Brașov. Conform Fanatik, Rebeca Necula s-a înțeles cu CSM București, dar s-a răzgândit și va semna cu Dunărea Brăila. În această perioadă, Rebeca a avut oferte de la Rapid, Gloria Bistrița,  CSM București și Corona Brașov.