Acasă Blog Pagina 747

Afecțiunile cauzate de consumul alimentar excesiv nu sunt considerate urgențe medicale, avertizează medicii

0
O persoană rănită, în urma unui accident rutier pe DN1, în zona localității Codlea

Medicii atrag atenția că, în perioada sărbătorilor, ambulanța ar trebui solicitată doar în cazuri cu adevărat grave. Problemele apărute exclusiv din cauza exceselor alimentare sau a consumului de alcool nu sunt încadrate ca urgențe medicale.

Când este justificat apelul la ambulanță

Potrivit Radio România Actualități, cadrele medicale fac apel la responsabilitate, subliniind că serviciile de urgență sunt adesea suprasolicitate în zilele de sărbătoare. Medicul Mihai Iuhas a explicat care sunt situațiile în care este necesară intervenția de urgență.

Printre acestea se numără dificultățile severe de respirație, durerile în piept care iradiază spre mandibulă sau baza gâtului, amorțirea bruscă a unei părți a corpului, imposibilitatea de a vorbi sau de a mișca un membru, pierderea bruscă a vederii, fracturile deschise, sângerările masive, arsurile, reacțiile alergice severe, convulsiile sau complicațiile apărute în timpul sarcinii, precum sângerările sau durerile abdominale intense.

Excesul alimentar, un risc evitabil

Specialiștii subliniază că disconfortul digestiv apărut după mese copioase, consum excesiv de dulciuri sau alcool nu reprezintă o urgență medicală și nu justifică apelarea serviciului de ambulanță.

Pentru a evita situațiile neplăcute sau agravarea stării de sănătate, medicii recomandă cumpătare la masă, porții moderate și un consum redus de alcool. De asemenea, este indicat un aport crescut de apă, legume și fructe, care contribuie la o digestie mai ușoară și la menținerea echilibrului organismului în această perioadă.

4890 de firme noi în Brașov în primele 11 luni din 2025. Creștere constantă a mediului de afaceri

0
Firmele din România, obligate să-și actualizeze obiectul de activitate conform CAEN Rev.3, din ianuarie 2025

Numărul firmelor nou-înființate în județul Brașov a ajuns la 4.890 în primele 11 luni din 2025, înregistrând o creștere de 13,51% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Tendința pozitivă confirmă dinamica mediului de afaceri local și interesul crescut pentru antreprenoriat.

Creștere semnificativă la nivel național

La nivelul întregii țări, numărul total al înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a ajuns la 141.794 în perioada ianuarie–noiembrie 2025, în creștere cu 21% comparativ cu primele 11 luni din 2024. Dintre acestea, 92.765 au fost societăți cu răspundere limitată.

Cele mai multe firme noi au fost înregistrate în București, unde s-au înființat 31.722 de societăți, cu o creștere de 27,5%. Capitala este urmată de județul Ilfov, cu 8.739 de înmatriculări, în creștere cu 24,49%, și de Cluj, cu 6.970 de firme noi, în creștere cu aproximativ 20%.

Brașovul, între județele cu evoluție pozitivă

După Cluj, în clasamentul județelor cu cele mai multe firme nou-înființate urmează Timiș, cu 6.644 de înmatriculări, în creștere cu 25%, și Iași, cu 6.063, în creștere cu circa 33%. Brașovul se menține în top, cu 4.890 de firme noi, confirmând cu o creștere de 13,51%  o evoluție constantă a mediului economic local.

La polul opus se află județele Covasna, cu 756 de înmatriculări, și Ialomița, cu 897. Chiar și în aceste zone, însă, datele arată creșteri față de anul anterior, semn că antreprenoriatul este într-o expansiune generalizată la nivel național.

Peste 20 de persoane salvate în ultimele 24 de ore. Salvamontiștii avertizează turiștii

0
Foto: Serviciul Public Local Salvamont Zărnești / Facebook

Salvamont România anunță că, în ultimele 24 de ore, echipele de salvatori montani au intervenit în urma a 14 apeluri de urgență, fiind salvate 22 de persoane din zonele montane ale țării. Cele mai multe solicitări au fost înregistrate în județele Gorj, Hunedoara – zona Lupeni, și Brașov – Predeal, fiecare cu câte două intervenții.

Intervenții în mai multe județe

Potrivit Dispeceratului Național Salvamont, alte apeluri de urgență au fost gestionate de structurile Salvamont din Argeș, Brașov, Cluj, Prahova, Maramureș, Mureș, Voineasa și Suceava. În urma acțiunilor de salvare, șapte persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale și au fost transportate la spital cu ambulanțele SAJ, SMURD sau Salvamont.

Restul persoanelor salvate au fost preluate de aparținători, cu acordul echipelor de intervenție, după ce starea lor a fost evaluată la fața locului.

Apel la prudență pe munte

Pe lângă intervențiile de urgență, salvamontiștii au răspuns și la 22 de solicitări de informare venite din partea turiștilor, care au vizat starea traseelor montane și condițiile de pe pârtii.

Reprezentanții Salvamont România atrag atenția asupra riscurilor crescute din această perioadă și recomandă turiștilor să dea dovadă de prudență și responsabilitate în activitățile desfășurate pe munte. De asemenea, aceștia îi încurajează pe iubitorii de drumeții și sporturi de iarnă să se informeze înainte de plecare și să susțină campania națională de reducere a accidentelor montane.

Vouchere de 50 de lei pentru energie electrică. Programul continuă și în 2026

0
Noi reguli pentru furnizorii de energie: Facturi mai clare și protecție pentru consumatori

Programul de acordare a voucherelor de 50 de lei pentru plata energiei electrice va fi prelungit și în anul 2026, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Măsura vizează sprijinirea persoanelor vulnerabile, iar condițiile de eligibilitate rămân neschimbate.

Programul de sprijin pentru consumatorii vulnerabili

Ministrul Finanțelor a precizat că prelungirea programului nu depinde de modificarea criteriilor, ci de ritmul de înscriere al beneficiarilor. Autoritățile estimează o creștere a numărului de persoane înscrise în 2026, pe baza analizelor realizate de Ministerul Muncii, însă numărul exact al beneficiarilor va depinde de solicitările depuse.

Limitele de venit pentru accesarea voucherelor nu vor fi modificate. Astfel, pot beneficia de acest sprijin persoanele singure cu venituri nete lunare de până la 1.940 de lei și familiile cu un venit net lunar pe membru de maximum 1.784 de lei. Beneficiarii venitului minim de incluziune sunt incluși automat în program, fără a fi necesară depunerea unei cereri.

Cum se acordă voucherele de energie

Cererea pentru acordarea voucherelor se depune o singură dată, online, prin aplicația EPIDS, disponibilă pe platforma Ministerului Muncii. Sprijinul financiar are o valoare de 50 de lei pe lună și poate fi utilizat exclusiv pentru plata facturilor la energia electrică.

Banii nu se acordă în numerar și nu sunt virați în conturi bancare. Plata facturilor se face direct la oficiile poștale, pe baza facturii și a unui act de identitate. Sprijinul este acordat pentru un singur loc de consum, chiar dacă beneficiarul nu este titularul contractului de energie electrică.

Solicitanții trebuie să aibă domiciliul în România sau să dovedească faptul că locuiesc legal în țară. În cazul schimbării adresei sau al modificării componenței familiei, este necesară depunerea unei noi cereri, fie în aplicația EPIDS, fie la primărie sau la oficiile poștale.

Pentru informații suplimentare, cetățenii pot apela Call-center-ul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială sau pot solicita detalii prin e-mail.

A doua zi de Crăciun: tradiții, obiceiuri și superstiții la români. Când se despodobește bradul

0
Bucurie și speranță: Legendele bradului de Crăciun

A doua zi de Crăciun, sărbătorită pe 26 decembrie, are o semnificație aparte în tradiția românească, fiind marcată atât de obiceiuri și datini populare, cât și de importante sărbători religioase. Creștinii prăznuiesc Soborul Maicii Domnului și pomenirea Sfântului Nicodim de la Tismana, ziua fiind asociată cu întâlniri de familie, respectarea unor reguli nescrise și numeroase superstiții transmise din generație în generație.

Tradiții și obiceiuri păstrate în a doua zi de Crăciun

În multe zone din România, a doua zi de Crăciun este dedicată vizitelor între rude, nași și fini. De Soborul Maicii Domnului, finii sunt datori să meargă la nași, gest considerat esențial pentru păstrarea unei relații armonioase pe tot parcursul anului următor. Tradiția spune că nerespectarea acestei datini poate aduce ghinion sau neîmpliniri.

Tot în această zi, rudele apropiate și cele îndepărtate se adună pentru a petrece timp împreună, într-o atmosferă liniștită, marcată de bucuria sărbătorilor. La sate, tinerii obișnuiesc să joace și să danseze pe 26 decembrie, ca semn de veselie, sănătate și recunoștință pentru tinerețea de care se bucură. Se spune că cei care dansează de Soborul Maicii Domnului vor fi plini de energie și sănătoși tot anul.

Un obicei vechi este mersul „cu colacul” la nași. Darul tradițional este bogat și simbolic, incluzând colaci sau pâini, băuturi, carne și produse preparate în casă. Ajuns la casa nașului, finul sărută mâna nașei, se îmbrățișează de trei ori cu nașul și rostește formula „De la noi puțin, de la Dumnezeu mult”, ca semn de respect și recunoștință.

Superstiții și lucruri interzise pe 26 decembrie

A doua zi de Crăciun este însoțită și de numeroase superstiții. Se crede că în această zi nu este bine să se bârfească, să se jignească sau să se caute răzbunare, deoarece cei care fac acest lucru vor avea pierderi sau necazuri în anul următor.

Între Crăciun și Bobotează, în casele unde sunt fete de măritat nu se toarce și nu se coase, deoarece tradiția spune că astfel se pot întârzia căsătoriile. De asemenea, pe 26 decembrie nu se spală haine, apa fiind considerată „vindecătoare” și destinată simbolic tămăduirii rănilor.

O altă superstiție spune că, dacă vântul bate cu putere în a doua zi de Crăciun, toamna următoare va fi furtunoasă și ploioasă.

Când se despodobește bradul de Crăciun

În tradiția populară românească, bradul de Crăciun nu se despodobește imediat după sărbători. În multe zone, acesta este păstrat până la Bobotează, pe 6 ianuarie, sau chiar până la Sfântul Ioan, pe 7 ianuarie, pentru a aduce noroc și belșug în casă. Se crede că despodobirea prea timpurie a bradului poate alunga spiritul sărbătorii și bunăstarea din gospodărie.

26 decembrie – Soborul Maicii Domnului

Soborul Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători închinate Fecioarei Maria și reprezintă adunarea credincioșilor pentru a-i recunoaște rolul esențial în nașterea și viața Mântuitorului Iisus Hristos. Conform tradiției creștine, a doua zi după marile praznice este dedicată persoanelor sfinte care au avut o legătură directă cu evenimentul sărbătorit.

Această zi este una a recunoștinței, a liniștii sufletești și a păstrării legăturilor de familie, fiind considerată un prilej potrivit pentru rugăciune, împăcare și reflecție.

Accident grav pe pârtie, de Crăciun, la Predeal. O femeie a leșinat după ce a fost lovită de o sanie

0

Un accident grav s-a produs în ziua de Crăciun pe o pârtie din stațiunea Predeal, unde o femeie care se dădea cu sania a fost rănită după ce a fost lovită din spate de o altă sanie. În urma impactului, victima și-a pierdut temporar starea de conștiență, fiind necesară intervenția de urgență a salvatorilor montani și a echipajelor medicale.

Intervenție Salvamont și SMURD

Potrivit informațiilor transmise de Salvamont Brașov, femeia se afla pe sanie în momentul în care a fost lovită de o altă persoană aflată tot pe sanie, pe aceeași pantă. Impactul a fost suficient de puternic încât victima să leșine, situație care a determinat mobilizarea rapidă a echipajelor de salvare.

Femeia a fost stabilizată la fața locului de salvatorii Formației Salvamont Predeal, din cadrul Serviciului Județean Salvamont Brașov, după care a fost preluată de un echipaj SMURD. Aceasta era conștientă în momentul transportului către unitatea medicală.

Avertisment Salvamont Brașov: viteza și aglomerația cresc riscul accidentelor
Reprezentanții Salvamont atrag atenția că astfel de incidente pot avea consecințe grave, mai ales în condiții de aglomerație și pe pârtii improvizate. Viteza neadaptată, lipsa controlului și neatenția pot transforma rapid o activitate recreativă într-un eveniment periculos.

Directorul Salvamont Brașov, Sebastian Marinescu, a subliniat că săniile pot atinge viteze mari, iar o coliziune din spate, chiar și aparent minoră, poate provoca traumatisme serioase. Acesta face apel la responsabilitate și prudență, recomandând utilizarea exclusivă a zonelor special amenajate, adaptarea vitezei la condițiile de pe teren, păstrarea distanței față de ceilalți și supravegherea atentă a copiilor.

Salvamont Brașov reamintește că prevenția este esențială pentru ca bucuria sporturilor de iarnă să nu se transforme într-o tragedie, mai ales în perioadele aglomerate, precum sărbătorile de iarnă.

S-a răzgândit! Rebeca Necula semnează cu o altă echipă din Liga Florilor

0

 Rebeca Necula semnează cu Dunărea Brăila

Deși a ajuns la un acord cu CSM București, Rebeca Necula s-a răzgândit între și va semna cu o altă echipă din Liga Florilor. Este vorba de Dunărea Brăila, echipă la care va ajunge din vara  antrenorul Coronei, Bogdan Burcea, la pachet cu câteva jucătoare de la Brașov. Conform Fanatik, Rebeca Necula s-a înțeles cu CSM București, dar s-a răzgândit și va semna cu Dunărea Brăila. În această perioadă, Rebeca a avut oferte de la Rapid, Gloria Bistrița,  CSM București și Corona Brașov.

Gripa lovește din plin România. OMS avertizează: țara nu este pregătită pentru epidemie

0
Primul deces cauzat de gripă în sezonul actual, anunțat de INSP

România se confruntă cu o intensificare accentuată a activității gripale, iar Organizația Mondială a Sănătății avertizează că nivelul de pregătire este insuficient pentru a face față unui val epidemic de amploare. Ministerul Sănătății confirmă răspândirea geografică extinsă a virusurilor gripale și a altor infecții respiratorii acute la nivelul întregii țări.

Creștere accelerată a cazurilor de gripă

Potrivit autorităților sanitare, în această perioadă se înregistrează o creștere semnificativă a îmbolnăvirilor, atât în rândul adulților, cât și al copiilor. Unitățile medicale sunt tot mai solicitate, iar camerele de gardă raportează un aflux constant de pacienți cu simptome respiratorii.

În București, situația este deja tensionată. Managerul Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș, dr. Adrian Marinescu, a declarat că aproximativ 70–80 de pacienți cu gripă se prezintă zilnic la camera de gardă, numărul total al prezentărilor ajungând la circa 200 în 24 de ore. Jumătate dintre aceste cazuri sunt infecții respiratorii acute, gripa ocupând un loc dominant.

Varianta K a gripei A, confirmată în România

Medicii confirmă că majoritatea cazurilor sunt provocate de gripa A, varianta K, tulpină care circulă deja intens în mai multe țări europene, precum Marea Britanie, Italia și Spania. Specialiștii avertizează că această variantă s-a răspândit rapid și în România, fără a putea fi oprită de granițe sau măsuri administrative.

„Era evident că această variantă va ajunge și în România. Din păcate, populația nu este protejată prin vaccinare într-o măsură satisfăcătoare”, a subliniat dr. Adrian Marinescu.

Vaccinarea, mult sub nivelul recomandat de OMS

Unul dintre principalele motive de îngrijorare este rata scăzută de vaccinare antigripală, în special în rândul persoanelor vulnerabile. OMS recomandă ca minimum 75% dintre persoanele cu risc – vârstnici, bolnavi cronici, gravide sau persoane imunodeprimate – să fie vaccinate. În România, acest prag este departe de a fi atins.

Autoritățile sanitare atrag atenția că lipsa protecției prin vaccinare crește riscul apariției formelor severe de boală și al complicațiilor, mai ales în contextul actualului val epidemic.

şi de 5 ori mai multe comparativ cu aceeaşi săptămâna a anului trecut.
Primul deces confirmat cu virus gripal în acest sezon, anunță INSP

Institutul Național de Sănătate Publică a confirmat primul deces cauzat de virusul gripal în actualul sezon, victima fiind o femeie în vârstă de 88 de ani din județul Cluj. Potrivit autorităților sanitare, pacienta nu era vaccinată antigripal și suferea de mai multe afecțiuni medicale preexistente.

Recomandările Ministerului Sănătății

Pentru limitarea răspândirii gripei și a infecțiilor respiratorii, Ministerul Sănătății recomandă populației prezentarea la medic la apariția simptomelor, purtarea măștii de protecție în spațiile aglomerate, respectarea regulilor de igienă a mâinilor și evitarea zonelor aglomerate. De asemenea, vaccinarea antigripală rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție.

În unitățile sanitare, sunt recomandate măsuri stricte de protecție pentru personalul medical, limitarea vizitelor și asigurarea stocurilor de antivirale, în special în spitalele care tratează cazuri de infecții respiratorii acute.

Specialiștii avertizează că următoarele săptămâni vor fi decisive pentru evoluția epidemiei și fac apel la responsabilitate individuală, în condițiile în care sistemul sanitar se află deja sub presiune.

Crăciunul românilor în 2025: între Netflix, Facebook și tradiții reinterpretate

0

Crăciunul anului 2025 confirmă o schimbare vizibilă în modul în care românii, mai ales cei din mediul urban, aleg să sărbătorească Nașterea Domnului. Generația Z rescrie regulile sărbătorilor de iarnă, punând accent pe confort, digitalizare și experiențe personalizate, în timp ce generațiile mai mature rămân atașate obiceiurilor clasice de familie.

Crăciunul, mai degrabă online decât în jurul mesei

Pentru tot mai mulți români, timpul petrecut în familie de Crăciun înseamnă vizionarea de filme și seriale pe platforme de streaming și împărtășirea momentelor festive pe rețelele sociale. Netflix, Facebook și Instagram devin parte din ritualul sărbătorilor, în special la oraș.

Cu toate acestea, Crăciunul rămâne, în esență, o sărbătoare a familiei. Potrivit unui sondaj realizat în mediul urban, 55% dintre români își petrec sărbătorile în cerc restrâns, iar 49% alături de familia extinsă. Doar 4% aleg să plece în străinătate, în timp ce același procent afirmă că vor petrece Crăciunul singuri.

Brad artificial și decorațiuni reutilizate

Bradul artificial domină preferințele românilor în 2025. Aproximativ 63% dintre respondenți spun că folosesc un brad reutilizabil, în timp ce doar 32% mai aleg bradul natural. Există și un procent de 5% care declară că nu împodobesc deloc bradul de Crăciun.

Mulți români preferă să refolosească decorațiunile din anii trecuți, completând atmosfera cu luminițe, figurine sau mici aranjamente tematice, fără investiții majore.

Cum se sărbătorește Crăciunul în 2025

Obiceiurile clasice sunt tot mai des înlocuite sau adaptate. Secret Santa, calendarele de Advent, biletele la spectacole sau cursurile oferite cadou câștigă teren. Deschiderea cadourilor în noaptea de Crăciun, pijamalele tematice și ținutele roșii devin elemente comune în multe familii tinere.

Mersul la târgurile de Crăciun intră tot mai des în programul de sărbători, în timp ce colindatul tradițional sau gătitul acasă sunt mai puțin prezente în mediul urban.

Ce cadouri cumpără românii de Crăciun

La capitolul cadouri, românii aleg în 2025 în principal produse practice sau ușor de oferit. Cele mai frecvente opțiuni sunt produsele de cosmetică și îngrijire personală (50%), hainele și accesoriile precum mănușile sau șosetele (41%), dar și decorațiunile pentru casă (41%). Un sfert dintre respondenți preferă să ofere bani, în timp ce cărțile (20%), cardurile cadou (17%), cănile (14%) și alcoolul (9%) completează lista.

Întrebați ce le lipsește de Crăciun, românii indică în primul rând banii (22%), urmați de bucurie (7%), bunătate (4%) și zăpadă (3%), potrivit sondajului citat de hotnews.ro.

Ce fac românii cu cadourile care nu le plac

Atitudinea față de cadourile nedorite s-a schimbat semnificativ față de anii anteriori. În 2025, 36% dintre respondenți spun că vor păstra cadoul primit, chiar dacă nu le place, un procent în creștere față de 25% în 2022. Oferirea cadoului mai departe se află aproape la egalitate, cu 35%.

Alte opțiuni sunt în scădere: doar 4% intenționează să schimbe produsul, 14% îl donează, iar 3% aleg să îl vândă. Returnarea cadoului către cel care l-a oferit rămâne un gest rar, menționat de doar 1% dintre respondenți.

Generațiile și Crăciunul

Generația X și Milenialii rămân fideli tradițiilor de familie și obiceiurilor consacrate. În schimb, Generația Z propune un Crăciun adaptat stilului de viață modern, mai flexibil, mai digital și mai personalizat.

Studiul a fost realizat prin intervievarea online a 500 de respondenți din mediul urban, în decembrie 2025, și comparat cu un val similar desfășurat în decembrie 2022.

Tradiții și obiceiuri de Crăciun în cele mai importante regiuni din România   

0
Tradiții și obiceiuri de Crăciun în cele mai importante regiuni din România 

Tradiții și obiceiuri de Crăciun în cele mai importante regiuni din România

 Dacă bradul este deja cun simbol universal al Crăciunului, există anumite obiceiuri care diferă de la zonă la zonă.

 

Obiceiuri de Crăciun în Ardeal

Obiceiurile străvechi sunt încă respectate în multe sate din Transilvania. În seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziua, cete de copii merg din casă în casă cu colinda: Moș-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindișul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun.

În unele părţi din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc pițerei sau pizerei. După credinţă populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire. Colindele copiilor sunt scurte şi au menirea de a ura belşug gazdelor care îi aşteaptă cu mesele întinse şi de a le vesti sărbătoarea Naşterii Mântuitorului.

În Ardeal, sărbătorile de Crăciun începeau de la Sf. Nicolae (6 decembrie), când fetele se adunau în grup, încă din seara de 5 decembrie, şi frământau plăcintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai târziu, năvăleau flăcăii şi se încingea petrecerea, cu glume şi lapte parfumat.

Tot în Transilvania se obişnuieşte ca în noaptea de Crăciun, la un semn al diacului, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând: „Rod în cucuruzi!”.

 

Obiceiuri de Crăciun în Maramureș                

Maramureşul este foarte bogat în obiceiuri şi de tradiţii de sărbători, mai ales în preajma Crăciunului. Astfel, cu o zi înainte de Crăciun, sătenii pun într-o găleată cu apă o potcoavă. Primul va bea gospodarul, apoi o va da vitelor, pentru că acestea să fie tari ca fierul. Găinilor li se va da de mâncare din ciur sau sita, că în anii următori să facă ouă mai multe. Ciobanii aşează sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină şi îl amestecă cu tărâţe, după care îl dau oilor, pentru că turma să sporească.

Hornurile se curată, iar funinginea se pune la rădăcina pomilor, pentru a avea un rod mai bogat. În Ajun în Maramureş grajdurile se ung cu usturoi, pentru a alunga strigoii şi duhurile necurate.

Tot în Ajunul Crăciunului, în satele din Maramureş, primii care pleacă la colindat sunt copiii. Cu trăistuţele la gât, aceştia merg pe la case ca să anunţe marele eveniment care se va produce, iar în schimbul colindei lor se obisnuiste să se ofere colaci, nuci, mere.

Se umbla cu „Steaua” sau cu „Capra” al cărei joc (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine, a fost o ceremonie gravă. Copiii îşi confecţionează din timp obiectele necesare, improvizând cu ce găsesc prin sertarele mamelor, mai ales că „steaua” cu care se merge la colindat trebuie să fie neapărat strălucitoare, iar „capra”, cât mai înzorzonata şi gălăgioasă.

„Vicliemul” sau „Irozii” reprezintă datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban, şi este specifică Maramureşului.

În dimineaţa de Crăciun în Maramureş se zice că e bine să ne spălăm pe fata cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care punem şi o monedă de argint pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de bube şi beteşuguri, care vor merge pe vale în jos.

Din seara de Crăciun, până la Anul Nou, fetele care doresc să-şi cunoască viitorul lor ursit iau puţină mâncare şi o pun într-o ulcică. Apoi, în seara de Anul Nou, înconjoară casa de nouă ori, iar a noua oară, uitându-se pe fereastră, îl văd pe cel sortit mâncând din ulcica.

 

Obiceiuri de Crăciun în Bucovina

În Bucovina, Crăciunul este sărbătoarea care se păstrează, poate, mai mult decât în alte părţi, fără mari abateri de la tradiţie. În preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă.

În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furcă de tors sau să introducă o piatră în cuptor, crezând că îndepărtează, în acest fel, şerpii din preajma gospodăriei.

În dimineaţa aceleiaşi zile se obişnuia, până de curând, că femeia să iasă afară, cu mâinile pline de aluat, să meargă în livada şi să atingă fiecare pom zicând: „cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul”.

În Bucovina, colindatul este nu numai o datină ci, prin modul de organizare, a devenit o adevărată instituţie, cu legi şi reguli specifice. Copiii şi tinerii se întrunesc, din timp, în grupuri de câte 6 persoane, pentru alcătuirea viitoarelor cete, selecţia făcându-se în funcţie de categoria socială, afinităţile personale, calităţile morale sau gradele de rudenie.

Tot din timp se alege şi conducătorul cetei – numit vătaf, calfa sau turc – ce trebuie să fie un bun organizator, să aibă autoritate asupra tinerilor, să aibă o conduită morală ireproşabilă şi să fie un bun dansator.

Poate cel mai important moment în derularea sărbătorii Crăciunului este seara de ajun, atunci când se pregăteşte o masă specială numită „masa de ajun” şi încep colindele.

Pregătirea mesei de ajun începea în primele ore ale dimineţii, când gospodinele coceau colacii. Colacii Crăciunului se făceau în formă de 8 şi se păstrau până primăvara când se afumau şi se tămâiau boii şi plugul înainte de pornitul la arăt, apoi colacii erau mâncaţi de plugari în ţărână.

Tot acum erau preparate douăsprezece feluri de mâncare de post (grâu pişat şi fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, borş de bureţi, fasole fiartă şi „sleită” etc), precum şi mâncăruri din peste. Bucatele erau aşezate pe masa din „casa cea mare”, după ce pe aceasta se aşternea cea mai frumoasă faţă de masă.

Familia se aşeză şi se ridică în acelaşi timp de la masă, în semn de deplină înţelegere şi unitate. Există interdicţia de a se consuma în întregime cele douăsprezece feluri de mâncare, resturile fiind păstrate pe masă până la Bobotează, când sunt puse în hrana animalelor sau erau aşezate într-o farfurie în fereastră, alături de un pahar cu apă, pentru spiritele morţilor.

Obiceiul mesei de Ajun, ce are înţelesuri profunde şi definitorii pentru lumea rurală tradiţională, formată din plugari şi păstori, se mai păstrează, izolat, în satele de munte din Bucovina. Colindatul, însă, moment culminant al Crăciunului, s-a păstrat cu multă acurateţe în majoritatea comunităţilor bucovinene. Datina este deschisă de către copii, care, în jurul prânzului, în grupuri mici, încep colindul, trecând, pe rând, pe la toate casele. În trecut, micii colindători, înainte de a pleca să vestească Naşterea lui Iisus, se strângeau în cete pentru a-şi cere iertare unii de la alţii.

Odată cu lăsarea întunericului, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi care străbat uliţele, de la un capăt la altul al satului, pe întreg parcursul nopţii. Tinerii se îmbrăca şi astăzi în costume de iarnă tradiţionale, cu sumane sau cojoace, şi au căciulile împodobite cu mirt şi muscate. Şeful cetei are căciula împodobită cu panglici multicolore, ca semn distinctiv.

În unele localităţi, concomitent cu cetele de colindători se deplasează cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” – care prin joc, gesturi şi dialog transmit, în viziune proprie, principiul fertilităţii, ca un preambul al Anului Nou.

Obiceiuri stravechi din Oltenia

 

În satele oltenești, Crăciunul este sărbătorit cu mult fast și cu accent pe legătura dintre colind și protecția gospodăriei. Colindele din Oltenia păstrează un ritm arhaic, iar unele dintre ele amintesc de incantațiile precreștine.

Copiii merg cu Moș Ajunul în Ajunul Crăciunului, cântând versuri scurte și primind covrigi sau mere. Cetele de băieți mari colindă doar casele în care sunt fete de măritat, semnificând un obicei cu substrat matrimonial. Unele gospodine obișnuiesc să lase colacii pe ferestre, pentru a fi „furați” simbolic de colindători, gest care aduce noroc casei respective.

În Oltenia, se mai păstrează obiceiul ca primul colindător care intră în casă să fie un băiat cu nume „bun”, cum ar fi Ion sau Gheorghe, pentru a atrage norocul în noul an.

Obiceiuri de Crăciun în Moldova

În Moldova se zice că spre Crăciun se pun din toate mâncărurile într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, dar nu trebuie nimeni să guste din mâncare, căci noaptea vine ursitorul, degusta şi atunci îl vezi prin fereastră.

Păgânii credeau că grânele au un spirit pe care, de obicei, îl identificau cu un animal, astfel se explică o serie de credinţei şi superstiţii. De exemplu, în Bucovina şi în Moldova, din turtele făcute de Crăciun se păstrează până primăvara când sunt puse între coarnele vitelor când pornesc la arăt. Se spune că aceşti colaci, care se fac de Crăciun, trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Lună.

Din bătrâni se spune că nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă; nu se împrumuta nimic. În ajunul Crăciunului şi al Bobotezei, se ia din toate mâncărurile de deasupra: grâu, găluşte etc., iar apoi şi două plăcinte, una o dai întâi celui care îngrijește vitele, dar trebuie să fie mâncăcios, ca apoi mănâncă bine vitele peste an şi cealaltă o rupi în bucăţele s-o dumici în mâncarea vitelor.

 

Obiceiuri de Crăciun în Banat  

Spaţiu prin excelenţă multicultural, Banatul ne surprinde prin multitudinea de tradiţii şi obiceiuri înrădăcinate în zonă. Excepţie nu face nici Sărbătoarea Crăciunului, de care sunt legate credinţe populare vechi specifice fiecărei etnii ce coabitează aici.

Una dintre cele mai importante festivităţi ale Crăciunului românesc o reprezintă colindul. În unele sate din Timiş, tradiţiile vechi de secole se mai păstrează şi astăzi, aşa că la colindat, din casă în casă, merg atât copiii, cât şi cetele de tineri, numiţi “piţărăi”. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg cu „Steaua”, amintind de astrul pe care l-au urmat Cei Trei Magi pentru a ajunge la locul unde s-a născut Pruncul Iisus. Un alt obicei este cel al „Viflaimului” sau „Irozii”, reprezentând o scenetă prin care copiii refac, în casa sau în curtea gazdei, povestea naşterii lui Iisus. Tradiţia spune că cel care primeşte colindul va fi binecuvântat şi va avea numai noroc în anul care vine, un semn de bunăstare fiind şi dacă prima persoană care intră în casă de Crăciun este un bărbat.

În unele sate se păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi amestecate cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă, vor avea o recoltă foarte bună în anul următor.

Tot în Banat, există şi obiceiul ca sub faţa de masă pe care se vor aşeza bucatele sărbătoreşti, să se pună fire de fân şi seminţe de grâu, porumb sau floarea-soarelui, care se dau apoi la vite, ca să aibă casa linişte şi bogăţie.

 

Obiceiuri de Crăciun în Dobrogea   

Sărbătorile de iarnă la români au încă obiceiuri şi tradiţii bine conservate. Toate sărbătorile sunt însoţite de datini care pot fi laice sau păgâne (Anul Nou), ce reflectă obiceiurile de muncă sau ţin de relaţia om – natură, dar şi de datini creştine şi reprezintă relaţia dintre om şi divinitate (Crăciunul). Ca în orice altă zonă a ţării, în Dobrogea se întâlnesc câteva obiceiuri specifice.

Reprezentantul Muzeului de Artă Populară din Constanţa, muzeograful Ioana Tompea, spune că în Dobrogea obiceiurile de Crăciun au un fond comun cu celelalte zone ale ţării, pentru că foarte multe au pătruns în această zonă prin transhumanţă, ca şi prin politica de colonizare a statului din cele trei valuri venite din Muntenia, Moldova şi Oltenia.

Obiceiul colindatului, care este forma de manifestare specifică sărbătorii creştine a Naşterii Domnului, cunoaşte şi în Dobrogea, mai ales în satele româneşti tradiţionale de pe limesul dunărean de la Ostrov la Seimeni şi Topalu, o puternică tendinţă de conservare, chiar dacă nu înregistrează o diversitate a repertoriului ca-n alte zone etnografice ale ţării. În majoritatea satelor dobrogene, colindatul copiilor începe în după-amiaza Ajunului de Crăciun şi îl precede colindatul flăcăilor.

De obicei, copiii colindă în dimineaţa Ajunului de Crăciun până la prânz. La Aliman, Cochirleni, Rasova, Ciobanu, Gârliciu, Seimenii, Seimenii Mici şi în general pe limesul dunărean colindatul începe dis-de-dimineaţă, înaintea apariţiei zorilor, şi se termină a doua zi, când se luminează bine.

Colindele copiilor sunt scurte şi hazlii, vestesc sărbătoarea, urează belşug şi sănătate şi mai ales cer daruri, pe care gospodinele le pregătesc din timp: colăcei, fructe şi, bineînţeles, bani. Un asemenea colind, vechi de peste un secol şi care a fost înlocuit recent de „Bună dimineaţa la Moş Ajun“, se mai întâlneşte numai în localităţile constănţene Rasova şi Băneasa, este „Chitii – Mitii“ (Chitii – mitii după sac/ Zgâii ochii la colac, Daţi colacu’ şi hornacu/ Că plecăm la altă casă/ Că e fata mai frumoasă/ Şi slănina mai gustoasă). Copiii din Dobrogea mai au câteva colinde specifice precum „Bună dimineaţa“, „Raza soarelui“ şi „Portocala“, care, de asemenea, au texte adaptate vârstei colindătorilor.

Tot în Ajunul Crăciunului şi flăcăii merg la colindat odată cu lăsarea serii. Aceştia se constituie, încă de la Lăsatul Secului, în cete de câte 2-4 persoane pentru fiecare sat şi încep să colinde odată cu lăsarea întunericului de la casa preotului, unde se cântă un colind specific „Colindul de preot“, urmat de colinde obişnuite: „Colindatul de cu seară“, „Sus în slava cerului“, „Colindul cel mare“, etc.

Repertoriul cetelor de flăcăi este foarte bogat şi cuprinde colinde religioase şi laice: colinde de casă cu caracter general, colinde de fecior şi fată mare, colinde pentru tineri căsătoriţi, colinde legate de diferite ocupaţii: pescari şi ciobani. Gazdele răsplătesc pe fiecare membru al echipei de colindători cu cozonac, gogoşi şi ţuică fiartă. La Oltina, pe de altă parte, există obiceiul de a se împleti coroniţe de flori nemuritoare pe care gazdele cu fete de măritat le dăruiau anumitor flăcăi din ceată.