Acasă Blog Pagina 716

Vești proaste de la meteorologi: încălzire temporară, urmată de ger și polei în mai multe zone din țară

0
Solstițiul de vară - sâmbătă e cea mai lungă zi din an

Meteorologii anunță o evoluție capricioasă a vremii în zilele următoare. După o scurtă perioadă de încălzire, România va fi afectată din nou de temperaturi foarte scăzute, cu episoade de ger accentuat și risc crescut de polei în mai multe regiuni.

Încălzire ușoară, dar temperaturi sub normalul perioadei

Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, temperaturile vor începe să crească de miercuri, însă valorile se vor menține sub mediile climatologice specifice perioadei. Excepție va face Banatul, unde sunt prognozate maxime de până la 7 grade Celsius.

În schimb, Moldova va rămâne cea mai rece zonă a țării, cu minime ce pot coborî până la -10 grade, iar ulterior chiar spre -14 grade Celsius. Maximele vor fi negative, mai ales în nordul regiunii. Diferențele de temperatură între regiuni vor fi semnificative.

Nopțile vor rămâne reci în aproape toată țara, cu temperaturi minime sub pragul de îngheț, iar în nordul Moldovei se va atinge din nou limita gerului.

Avertizări de polei în mai multe regiuni

Meteorologii atrag atenția asupra riscului crescut de polei, în special în vestul, centrul și sudul țării. Precipitațiile vor fi slabe cantitativ, dar mixte, favorizând formarea gheții pe carosabil și trotuare.

Autoritățile recomandă prudență maximă în trafic și adaptarea vitezei la condițiile de drum, deoarece poleiul poate apărea chiar și în absența unor cantități importante de precipitații.

Ger accentuat după mijlocul săptămânii

După această scurtă încălzire, vremea se va răci accentuat începând din noaptea de joi spre vineri, mai întâi în estul țării, apoi în toate regiunile. Weekendul va aduce temperaturi din ce în ce mai scăzute, inclusiv pe parcursul zilei.

În special în Moldova, maximele vor rămâne negative, mai ales în nord, iar minimele vor coborî frecvent sub -10 grade Celsius.

Prognoza pentru Brașov și perioada următoare

Gerul va persista și în prima parte a săptămânii viitoare. Meteorologii estimează temperaturi minime sub -10 grade în toate regiunile țării, cu nopți extrem de reci.

În Brașov, minimele vor coborî până la -10…-11 grade Celsius în perioada 18–20 ianuarie, iar maximele vor fi preponderent negative. În sudul țării sunt așteptate minime de până la -9 grade, iar în vest până la -7 grade Celsius.

Cuvinte-cheie: vremea Brașov, prognoza meteo, ger România, avertizare polei, ANM Brașov
Meta-descriere: Meteorologii anunță o scurtă încălzire urmată de o perioadă de ger accentuat și polei. În Brașov, temperaturile vor coborî până la -11 grade, cu maxime negative.

Șoferi cercetați penal pentru conducere sub influența alcoolului și fără permis

0
Șoferi cercetați penal pentru conducere sub influența alcoolului și fără permis

Șoferi cercetați penal pentru conducere sub influența alcoolului și fără permis. Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov efectuează cercetări în cadrul a două dosare penale deschise după ce au identificat, în trafic, doi bărbați care ar fi încălcat prevederile legislației rutiere.

La data de 13 ianuarie, în jurul orei 02.30 noaptea, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Zărnești împreună cu polițiști din cadrul Secției de Poliție Rurală Zărnești, aflați în exercitarea atribuțiilor de supraveghere și control al traficului rutier, au oprit, pentru control, un autoturism care circula pe o stradă din comuna Vulcan.

Conducătorul auto, un bărbat de 30 de ani, din municipiul Sfântu Gheorghe, prezenta semne vizibile ale consumului de alcool, iar în urma testării de către polițiști cu aparatul etilotest, a rezultat o valoare de 0,89 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Având în vedere rezultatul afișat de aparatul etilotest, conducătorul auto a fost condus la o unitate medicală, unde i-au fost prelevate mostre biologice, a căror analiză de specialitate va stabili, cu certitudine, valoarea alcoolemiei.

Tot la data de 13 ianuarie, în jurul orei 14.30, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Victoria, în timpul desfășurării unei acțiuni pe linie rutieră, au oprit, pentru control, un autoturism care circula pe strada Stadionului, din orașul Victoria.

Aici, în cadrul activității de control, la volan, a fost identificat un bărbat de 39 de ani, care nu a putut prezenta permisul de conducere, iar interogările efectuate în bazele de date au făcut ca polițiștii să constate că acesta nu este posesor de permis de conducere.

Cercetările în cele două cauze sunt continuate de polițiști în cadrul dosarelor penale întocmite, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului și conducerea unui vehicul fără permis de conducere, sub coordonarea procurorilor de caz din cadrul unităților de parchet competente, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale.

25.850 de lei pentru patru luni de armată voluntară. Statul lansează stagiul militar pentru tineri

0

Armata Română introduce oficial stagiul militar voluntar, un nou mecanism de pregătire destinat refacerii rezervei de forțe militare, tot mai redusă în ultimii ani. Legea a fost promulgată recent și permite participarea voluntară a tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani, femei și bărbați, care nu au efectuat serviciul militar și nu se află în evidențele rezervei.

Cine poate participa și cum se desfășoară programul

Pot depune cereri cetățenii români eligibili, solicitările urmând să fie înregistrate la Ministerul Apărării Naționale. Stagiul militar voluntar are o durată de până la patru luni și se desfășoară în unități ale Armatei Române, participanții fiind încadrați ca soldați sau gradați voluntari în termen.

Programul include instruire militară completă: pregătire fizică, disciplină militară, utilizarea armamentului și noțiuni de tactică de bază. Pe întreaga perioadă, voluntarii beneficiază gratuit de cazare, hrană, echipament, asistență medicală și medicamente, precum și de toate drepturile prevăzute de lege pentru militarii în termen.

Indemnizații și stimulente financiare

Pe durata instruirii, voluntarii primesc lunar o indemnizație. Legea prevede însă că persoanele care nu finalizează programul sunt obligate să restituie atât indemnizațiile primite, cât și cheltuielile suportate de stat pentru pregătirea lor.

Un stimulent financiar consistent este acordat celor care duc stagiul la bun sfârșit. La finalul celor patru luni, fiecare participant primește o indemnizație egală cu trei câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Raportat la salariul mediu brut din 2025, de 8.620 de lei, suma ajunge la aproximativ 25.850 de lei.

După finalizarea stagiului

După absolvirea programului, voluntarii sunt luați în evidența centrelor militare și incluși în rezerva operațională a Armatei Române. Aceștia pot fi chemați ulterior la exerciții, antrenamente periodice și sesiuni de actualizare a pregătirii, în funcție de nevoile armatei și de planificările stabilite împreună cu aliații României.

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat că în perioada următoare va fi emis un ordin de ministru care va detalia aplicarea practică a legii. Pentru acest an, obiectivul este instruirea a aproximativ 1.000 de rezerviști voluntari.

A fost publicat proiectul de lege privind tăierile din administrația centrală și locală

0

Ministerul Dezvoltării a publicat marți proiectul de lege care prevede reducerea cheltuielilor de personal din administrația publică centrală și diminuarea numărului de posturi ocupate la nivelul autorităților locale. Actul normativ este pus în dezbatere publică și face parte dintr-un pachet de măsuri de eficientizare bugetară și reorganizare administrativă. proiectl poate fi consultat aici.

Reduceri de cheltuieli fără scăderea salariilor de bază

Potrivit proiectului, cheltuielile de personal din administrația publică centrală vor fi reduse cu 10% față de nivelul anului 2025, fără a fi afectate salariile de bază ale angajaților. Reducerea se va realiza prin reorganizare instituțională, diminuarea unor sporuri, desființarea de posturi sau alte măsuri legale, cu respectarea procedurilor de consultare a sindicatelor sau a reprezentanților salariaților.

Procedura de reorganizare a autorităților și instituțiilor publice trebuie finalizată în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, iar ordonatorii principali de credite vor demara reorganizarea în cel mult 30 de zile.

Tăieri de posturi la nivel local

La nivelul administrației publice locale, proiectul prevede reducerea cu 10% a posturilor ocupate, prin modificarea prevederilor din OUG nr. 63/2010. În anul 2026, autoritățile locale vor putea aplica temporar diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu posturile care ar urma să fie desființate.

Ministerul Dezvoltării arată că măsurile propuse susțin descentralizarea, disciplina financiară și sustenabilitatea bugetară a autorităților locale, având ca obiectiv final eficientizarea serviciilor publice oferite cetățenilor.

Aplicare începând cu 2026

Conform documentului, în anul 2026, cheltuielile de personal din cadrul ministerelor, instituțiilor publice centrale și altor autorități finanțate din bugetul de stat se vor reduce cu 10% față de execuția bugetară din 2025, cu excepția cheltuielilor aferente învățământului preuniversitar de stat. Reducerea se va aplica centralizat, iar eventualele economii suplimentare vor fi redistribuite sau virate la bugetul ordonatorului principal de credite.

Proiectul de lege va putea intra în vigoare după aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament.

Șoferii care nu își plătesc amenzile în 90 de zile riscă suspendarea permisului de conducere

0

Șoferii care nu își achită amenzile de circulație în termen de 90 de zile ar putea rămâne fără permis de conducere, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării. Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu care vizează înăsprirea regulilor de recuperare a amenzilor și adaptarea sancțiunilor la realitatea economică actuală.

Amenzi majorate progresiv și sancțiuni suplimentare

Conform proiectului, amenzile de circulație neachitate vor fi majorate progresiv. Dacă sancțiunea nu este plătită în termen de trei luni de la data scadenței, cuantumul acesteia va crește cu 30%. O nouă majorare de 30% va fi aplicată dacă amenda rămâne neachitată timp de șase luni.

Cea mai importantă schimbare vizează însă dreptul de a conduce. Neplata amenzilor timp de 90 de zile va duce la suspendarea permisului de conducere, iar reluarea acestui drept va fi posibilă doar după achitarea integrală a sumelor datorate.

Reluarea dreptului de a conduce, condiționată de plata tuturor datoriilor

Potrivit noilor reglementări, șoferii care își achită toate datoriile către bugetul local al localității de domiciliu, inclusiv amenda care a generat suspendarea permisului, ar putea beneficia de reducerea perioadei de suspendare.

La expirarea perioadei de suspendare, pentru a-și recupera permisul de conducere, titularul va trebui să prezinte dovada achitării tuturor obligațiilor de plată rezultate din amenzile contravenționale primite în calitate de conducător auto.

Alte modificări prevăzute în proiect

Proiectul de lege mai prevede ajustarea cuantumului amenzilor în funcție de nivelul autorității care emite hotărârea și de gravitatea contravenției. Limitele sancțiunilor vor fi sporite pentru autoritățile județene, pentru Municipiul București și pentru autoritățile locale. De asemenea, sunt avute în vedere măsuri precum blocarea tranzacțiilor cu autoturisme sau locuințe pentru persoanele care înregistrează datorii semnificative din amenzi neachitate.

Autoturism cuprins de flăcări pe DN 1. Trafic reluat alternativ

0

Un autoturism a fost cuprins de flăcări, luni dimineață, pe DN 1, între localitățile Scoreiu și Porumbacu de Jos, incidentul având loc în jurul orei 08:15. Din cauza incendiului, circulația rutieră pe acest sector de drum a fost blocată temporar.

Intervenția pompierilor și reluarea traficului

La fața locului au intervenit rapid echipajele de pompieri, care au reușit să stingă incendiul și să asigure zona, astfel încât să fie eliminat orice pericol pentru participanții la trafic. Din fericire, nu au fost raportate victime.

Potrivit informațiilor transmise de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov, începând cu ora 09:00, circulația a fost reluată, însă se desfășoară alternativ, până la finalizarea tuturor operațiunilor de degajare și siguranță.

Recomandări pentru șoferi

Autoritățile le recomandă conducătorilor auto să circule cu prudență în zonă, să respecte semnalizarea rutieră temporară și indicațiile echipajelor aflate la fața locului, pentru a evita producerea altor incidente.

Peste 450 de pacienți cu afecțiuni ortopedice, la UPU Brașov, în perioada sărbătorilor

0
Peste 450 de pacienți cu afecțiuni ortopedice, la UPU Brașov, în perioada sărbătorilor

Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a fost intens solicitată în perioada sărbătorilor de iarnă, peste 450 de pacienți prezentându-se cu probleme care au necesitat intervenții de Ortopedie. Datele apar într-un comunicat transmis de conducerea unității medicale.

Potrivit raportării oficiale, în intervalul 24 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026, la UPU Brașov s-au înregistrat 4.032 de prezentări, dintre care 795 de pacienți au necesitat internare. Specialitatea Ortopedie a avut o adresabilitate ridicată, fiind raportate 451 de cazuri, însă doar 106 dintre acestea au fost accidente produse pe pârtiile de schi sau săniuș, în contextul debutului ninsorilor.

Majoritatea cazurilor, în afara pârtiilor

Conform aceleiași surse, peste două treimi dintre pacienții cu afecțiuni ortopedice nu au fost implicați în accidente pe pârtiile de schi, contrar percepției generale din sezonul de iarnă. Leziunile au fost cauzate, în principal, de căderi accidentale, traumatisme casnice sau alte incidente produse în afara domeniilor schiabile.

Pe lângă cazurile de Ortopedie, medicii de la UPU au semnalat și un număr crescut de dispepsii, asociate consumului alimentar excesiv sau neadecvat specific perioadei sărbătorilor, precum și o creștere a cazurilor de viroze respiratorii.

UPU, din nou suprasolicitată

Conducerea SCJU Brașov atrage atenția că activitatea Unității de Primiri Urgențe a fost frecvent suprasolicitată, volumul mare de pacienți ducând inevitabil la timpi de așteptare mai mari. Situația este pusă, în mare parte, pe seama disfuncționalităților din asistența medicală primară din teritoriu.

„Supraaglomerarea Unității de Primiri Urgențe se corelează constant cu perioadele în care accesul la serviciile medicale primare este limitat, în special în timpul sărbătorilor legale”, se arată în comunicatul SCJU Brașov.

Reprezentanții spitalului subliniază că astfel de perioade pun presiune suplimentară pe personalul medical și infrastructura UPU, fenomen care se repetă de la an la an în lipsa unor alternative funcționale de asistență medicală în afara spitalelor.

Explicația judecătorilor în dosarul „catacombelor”: De ce a fost achitată Flavia Boghiu, fost viceprimar al Brașovului

0

Achitarea Flaviei Boghiu, fost viceprimar USR al Brașovului, și a Christinei Manolache, șefa Serviciului Administrarea Patrimoniului, în dosarul cunoscut drept „al catacombelor”, a generat reacții politice puternice și interpretări contradictorii. Tribunalul Brașov a stabilit că fapta nu întrunește elementele unei infracțiuni penale.

Fapta există, dar nu este infracțiune

În motivarea deciziei, instanța arată că acțiunile inculpatelor au avut loc, însă nu au fost săvârșite cu intenție penală și nu au produs un prejudiciu real. Judecătorii subliniază că, deși fapta poate fi calificată ca nelegală, nu sunt îndeplinite condițiile de vinovăție prevăzute de lege pentru atragerea răspunderii penale.

Dosarul vizează utilizarea gratuită a galeriilor subterane cunoscute ca „catacombele Brașovului” de către Asociația Amural, care a amenajat acolo Brașov Underground Museum. DNA le-a trimis în judecată în 2024 pe cele două funcționare, acuzându-le de abuz în serviciu și folos necuvenit, estimând un prejudiciu de aproape 300.000 de lei, reprezentând chirii și penalități neîncasate.

Punctul slab al acuzațiilor DNA

Tribunalul Brașov a respins fundamentul acuzațiilor DNA, pornind de la statutul juridic al galeriilor subterane. Judecătorii au reținut că acestea nu pot fi considerate bunuri economice valorificabile, nu pot fi înscrise în cartea funciară și nu se încadrează în categoria clădirilor sau terenurilor. În consecință, ele nu puteau fi închiriate legal, iar un prejudiciu bazat pe chirii neîncasate nu poate fi calculat.

Instanța a arătat că simpla evidențiere contabilă a catacombelor nu le conferă un regim juridic clar, în lipsa unei hotărâri a Consiliului Local.

Muzeul din catacombe și cadrul legal neclar

Brașov Underground Museum a fost inaugurat în iunie 2021, cu acordul Primăriei Brașov, și a funcționat aproximativ 70 de zile. Ulterior, s-a stabilit că folosirea gratuită a spațiului nu era permisă fără o hotărâre de consiliu local, care ar fi putut fi adoptată doar în favoarea unei organizații de utilitate publică, statut pe care Asociația Amural nu îl avea. O încercare de legalizare a situației a fost respinsă în august 2021 de consilierii locali.

De ce nu s-au întrunit elementele infracțiunii

Judecătorii au admis caracterul nelegal al utilizării spațiului, dar au constatat lipsa unei legi primare încălcate, inexistența unui prejudiciu real și absența intenției penale. În plus, instanța a ținut cont de scopul cultural al demersului, apreciind că inițiativa a urmărit promovarea patrimoniului și a artei contemporane. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel de către DNA.

Misiune aproape imposibilă: Sistemele online ale Primăriei funcționează când vor

0

Direcția Fiscală Brașov a început încasarea taxelor și impozitelor locale aferente anului 2026 luni, 12 ianuarie. Deși Primăria Brașov a dat asigurări că toate sistemele informatice au fost actualizate la timp și că nu vor apărea erori de calcul, realitatea din prima zi a contrazis aceste declarații.

Platformele online destinate informării și plății taxelor locale au funcționat cu intermitențe pe parcursul zilei de luni, fiind, în majoritatea timpului, imposibil de accesat. În aceste condiții, mulți contribuabili nu au reușit nici măcar să afle sumele pe care le au de plată, ceea ce a transformat o operațiune administrativă banală într-o adevărată misiune imposibilă.

Plata taxelor locale, posibilă doar teoretic online

După ce vor reuși să afle cuantumul obligațiilor fiscale, brașovenii au, cel puțin pe hârtie, la dispoziție mai multe modalități de plată. Impozitele pot fi achitate teoretic online, prin platformele brasovcity.ro și ghiseul.ro, prin ordin de plată sau internet banking, dar și offline, în numerar sau cu cardul, la terminalele PayPoint și SelfPay CEC Bank sau la ghișeele Direcției Fiscale Brașov de pe strada Dorobanților nr. 4.

Tot din 12 ianuarie pot fi achitate și abonamentele pentru parcările de reședință, însă și în acest caz accesul online a fost limitat de problemele tehnice.

Termenele de plată și bonificația de 10%

Pentru anul 2026, termenele legale de plată a impozitelor locale sunt 31 martie și 30 septembrie. Contribuabilii persoane fizice și juridice care achită integral impozitele până la 31 martie beneficiază de o bonificație de 10%.

În cazul parcărilor de reședință, termenul-limită de plată este tot 31 martie 2026, însă nu se acordă nicio bonificație, iar tarifele rămân la nivelul anului trecut.

Creșteri consistente ale impozitelor pe clădiri și autoturisme

Taxele și impozitele locale au fost aprobate de Consiliul Local Brașov în ședința din 22 decembrie 2025, în conformitate cu modificările aduse Codului Fiscal. Deși administrația locală susține că nu a propus majorări directe, noua formulă de calcul a dus la creșteri semnificative ale impozitelor.

Primăria spune că totul este în regulă, contribuabilii constată contrariul

Primarul Brașovului, George Scripcaru, a declarat că toate modificările legislative apărute în luna decembrie au fost implementate la timp în sistemele Direcției Fiscale, pentru a preveni apariția erorilor de calcul.

În practică, însă, blocarea sistemelor online i-a obligat pe mulți brașoveni să ia din nou drumul ghișeelor. Deși autoritățile recomandă plata online pentru a evita cozile, această opțiune rămâne viabilă doar în măsura în care platformele vor deveni funcționale. În caz contrar, statul la rând la sediul Direcției Fiscale de pe strada Dorobanților rămâne, cel puțin pentru moment, singura variantă sigură. Sute de brașoveni au făcut acest lucru în primele zile ale săptămânii achitând inclusive sumele datorate pentru a beneficia de bonificația de 10%.

Artă și mister: Moștenirea Brâncuși

0
Artă și mister: Moștenirea Brâncuși
Atelierul lui Constantin Brâncuși este expus acum la Centrul Pompidou din Paris, fiind reconstruit într-un spațiu special amenajat care recreează atmosfera atelierului original din strada Impasse Ronsin nr. 8

l S-a deschis oficial Anul Național Constantin Brâncuși în România
l Celebrul sculptor român ne-a lăsat trei monumente impresionante, în care sunt ascunse mistere care încă nu au fost dezlegate
l Guvernul comunist din anii ’50 a refuzat să primească atelierul din Paris și opere lăsate României de sculptorul care a uimit lumea

15 ianuarie este Ziua Culturii Naționale. Iar această zi deschide oficial și Anul Național Constantin Brâncuși în România. În 2026 se împlinesc 150 de ani de la nașterea genialului artist, patriarh al sculpturii moderne, care a uimit lumea.

Constantin Brâncuși, tăranul român care a intrat în istorie punând bazele unui nou și curajos concept al artei, a avut o viaţă şi o moarte care au uimit dar au lăsat în urmă și multe întrebări fără răspuns. Dar cele mai multe mistere s-au adunat în jurul operelor sale, cărora nu li s-au descoperit încă, după decenii, toate înţelesurile. De altfel, când a plecat la Paris, după ce-a terminat Coloana Infinitului, Brâncuşi a spus: „habar n-aveţi ce vă las eu aici“.

Artă și mister: Moștenirea Brâncuși
Coloana Infinitului, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și moștenirea lăsată de Brâncuși acasă, sunt incluse în patrimoniul mondial UNESCO

Pe jos, până la Paris

Constantin Brâncuşi s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, ca al şaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuşi (1833-1885) şi Maria Brâncuşi (1851-1919). Prima clasă primară a făcut-o la Peştişani, apoi a continuat şcoala la Brădiceni. În copilărie a ucenicit în ateliere de boiangerie, prăvălii şi birturi. Primul obiect sculptat de el a fost o vioară, din materiale găsite în prăvălia unde lucra. S-a înscris cu bursă la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova. Apoi s-a înscris la Şcoala de bellearte din Bucureşti. Chiar în primul an, în 1898, a obţinut câteva premii.

„Bustul lui Vitellius“ a fost distins cu „menţiune onorabilă“, „Capul lui Laocoon“ a primit medalia de bronz, iar „Studiu“ medalia de argint. A realizat şi un studiu asupra corpului omenesc, folosit în şcolile româneşti de medicină. În 1903 a realizat bustul generalului medic Carol Davila, aflat şi azi în curtea Spitalului Militar din Bucureşti. Consiliul care a făcut recepţia monumentului a fost nemulţumit de lungimea nasului. Brâncuşi a ieşit furios din sala de şedinţe, renunţând la ultima tranşă de bani. Nemaiavând cu ce să îşi ia bilet pentru Paris, a pornit la drum pe jos către marea capitală.

„Ar fi fost o muncă uşoară, dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei câţiva bani cât îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. Dar nu am mai putut răbda. Am făcut stânga-mprejur, fără nici un salut militar spre marea panică şi spaimă a doctorului Gerota, de faţă, şi dus am fost, pomenind de mama lor“, avea să povestească mai târziu celebrul artist.

A refuzat să lucreze cu Auguste Rodin

Înainte de a pleca la Paris, Brâncuşi a trecut pe acasă, în Hobiţa, ca să-şi ia rămas bun de la mamă. Următoarea oprire a fost la Viena, unde a lucrat la un atelier ca decorator de mobilier, ca să strângă bani de drum. În acest timp a vizitat muzeele, unde a descoperit sculpturile egiptene care i-au influenţat opera de mai târziu. Din Viena a plecat în 1904 spre München, dar după şase luni, a călătorit din nou pe jos prin Bavaria şi Elveţia, până la Langres, în Franţa. În apropiere de Lunéville, după o ploaie torenţială, s-a îmbolnăvit grav de pneumonie. A fost tratat la un spital de maici, singurul care l-a primit. Slăbit, Brâncuşi a ajuns la Paris cu trenul, chiar de Ziua Naţională a Franţei, 14 iulie, ceea ce i s-a părut şi s-a dovedit de bun augur. În 1905, a reuşit la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts. S-a întreţinut spălând vase la restaurante. Regina Elisabeta a României l-a rugat pe Auguste Rodin să-l primească pe Brâncuşi ca practician în atelierul lui, dar românul a refuzat spunând: „La umbra marilor copaci nu creşte nimic“. A expus pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris în 1906. În 1907, a ieşit din mâinile lui prima versiune a „Sărutului“, temă pe care o va relua sub diferite forme până în 1940, când a apărut „Poarta Sărutului“. În 1907, a închiriat un atelier în Rue de Montparnasse, al cărui prag l-au călcat artişti importanţi parizieni. A început „Rugăciunea“, o comandă pentru un monument funerar din Buzău. În 1909, a participat la o expoziţie din România, unde n-a obţinut decât locul doi, la egalitate cu Paciurea, Steriadi, Petraşcu, Theodorescu-Sion. Dar măcar a reuşit să vândă ceva, sculptura „Somnul“. La întoarcere s-a îmbolnăvit de tifos.

Artă și mister: Moștenirea Brâncuși
21 dintre sculpturile lui Brâncuși, printre care „Măiastra”, „Domnişoara Pogany“ , „Pasărea în spațiu”, „Rugăciune” sau „Muza adormită”, revoluționează arta modernă

Americanii au confundat-o pe Pogany cu un ou

În 1912 a realizat prima „Măiastră“. În 1914, Brâncuşi a trecut Oceanul şi a inaugurat prima expoziţie în SUA, la Photo Secession Gallery din New York. A fost un succes care a dat peste cap toată America, după ce „Domnişoara Pogany“ a fost confundată cu un ou. Colecţionarul John Quin i-a cumpărat mai multe sculpturi şi astfel Brâncuşi şi-a asigurat existenţa materială. În 1915, a început să lucreze şi în lemn. În 1919, apărut la Paris, volumul „La Roumanie en images“ menţiona cinci reproduceri după lucrări ale lui Brâncuşi. Americanii îl pomenesc şi ei în revista Little Review din New York, în 1921, cu 24 de reproduceri comentate şi lăudate de poetul american Ezra Pound. Până la izbucnirea războiului, Brâncuşi a avut o perioadă incredibil de prolifică. Marile lui opere s-au născut atunci. Cele din ciclul „Pasărea în văzduh“, ciclul „Ovoidului“ precum şi sculpturile în lemn au apărut în atelierul cumpărat în strada Impasse Ronsin 8, atelier mobilat cu mobilă sculptată de el. Aici au ucenicit mulţi artişti români, dar şi marele Modigliani. Brâncuşi nu şi-a plătit ucenicii, convenţia fiind ca în schimb să-i înveţe meserie. Creaţiile lui au fost expuse în SUA, Franţa, Elveţia, Olanda şi Anglia. În 1923 a fost decorat de Regele Ferdinand I cu Steaua României. În 1929 a realizat mai multe portrete ale scriitorului James Joyce. A terminat şi „Piatra de hotar“ pentru cele două ţări surori separate: România şi Basarabia.

Sticla de Dubonnet

A rămas toată viaţa celibatar, dar a iubit mai multe femei, printre care şi pe cântăreaţa Maria Tănase, dar şi pe unguroaica Pogany, care se pare că l-a respins din cauza diferenţei de vârstă. Cu pianista Vera Moore a avut un fiu, născut pe 15 septembrie 1934, dar pe care nu l-a recunoscut. Ultima idilă a lui Brâncuşi a fost Peggy Guggenheim care-şi pierduse tatăl (celebrul colecţionar de artă Solomon Guggenheim), în tragedia Titanicului. După 1950, Brâncuși a cerut cetăţenie franceză, ceea ce a stârnit reacţii dure ale regimului bolşevic din România. A fost atacat de George Călinescu, Iorgu Iordan, Alexandru Graur şi apărat timid de Geo Bogza, Camil Petrescu, colecţionarul Zambaccian şi sculptorul Ion Jalea. În 1955, şi-a rupt piciorul împiedicându-se în baston. Iar peste un an şi-a făcut testamentul şi şi-a cumpărat loc de veci. În 1957, Brâncuşi l-a chemat pe arhiepiscopul Teofil, s-a spovedit şi s-a împărtăşit, spunând; „mor cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea“.

S-a stins din viaţă pe 16 martie 1957, la ora 2 dimineaţa, iar la 19 martie a fost înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris, în coşciug, deşi ceruse să-i fie lăsat corpul în pământ. La ceremonie, au sosit coroane din partea Franţei și SUA. Reprezentanţii Ambasadei României au fost huiduiţi. Rămâne un mare mister de ce Brâncuşi a murit din cauza unui picior rupt. Apropiaţii spun că nu obişnuia să consume alcool, îi era chiar teamă de alcool. Cu toate acestea, primea cadou lăzi întregi, iar în ultima lui zi, a băut singur o sticlă întreagă de vin. Nu se ştie cine i-a dat acel Dubonnet fatal.

Comuniştilor nu le plăcea Coloana

Moştenirea Brâncuşi s-a împrăştiat. O mare parte a lucrărilor şi întreg atelierul artistului român se află la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou). Operele fuseseră lăsate României, dar guvernul comunist din anii ’50 le-a refuzat. De altfel, regimul comunist din ţara natală a acestui geniu nu l-a iertat că a părăsit România, considerându-l un burghez cosmopolit. Totuşi, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă al Republicii din Bucureşti s-a deschis prima expoziţie personală Brâncuşi din Europa.

Artă și mister: Moștenirea Brâncuși
La moartea sa, Brâncuși a lăsat atelierul din Paris, și operele aflate acolo, României, dar guvernul comunist din anii ’50 le-a refuzat

Abia în 1964 Brâncuşi a fost recunoscut de compatrioţi ca geniu naţional şi astfel ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu „Coloana (Recunoştinţei) fără sfârşit“, „Masa tăcerii“ şi „Poarta sărutului“ a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac şi ameninţat cu demolarea. În aprilie 1991, Banca Naţională a României a emis o bancnotă cu valoarea nominală de 500 de lei, pe aversul căreia era reprezentat Constantin Brâncuşi, din faţă. Pe reversul aceleiaşi bancnote artistul era reprezentat împreună cu câteva din operele sale. În zona părţii albe a bancnotei, privind în zare, privitorul poate vedea imaginea din faţă, a lui Constantin Brâncuşi, în filigran. Între anii 1998 şi 2000, Coloana Infinită a fost restaurată prin intermediul unei colaborări dintre Guvernul României, Fondul Mondial al Monumentelor, Banca Mondială şi alte asociaţii româneşti.

Mai multe proiecte în lume, o singură Coloană

În 1926, la Salonul de la Tuileries, Brâncuşi a expus pentru prima oară Coloana. Erau doar două module identice în formă de romb din ceea ce avea să se numească mai târziu Coloana fără Sfârşit. În scurt timp, Coloana a avut 9 metri şi a fost expusă în curtea unui prieten, adică exact acolo unde o voia autorul, în natură. Zece ani mai târziu, în 1937-1938, atunci când i s-a propus proiectul coloanei sub forma unui monument în memoria soldaţilor căzuţi în Primul Război Mondial pe Valea Jiului, Brâncuşi s-a gândit din nou la ea. Coloana Infinitului de la Târgu-Jiu a fost construită din fontă, turnată în septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petroşani. E compusă din 15 module octaedrice întregi şi două jumătăţi de module, pe care Brâncuşi le numea mărgele. Are o înălţime de aproape 30 de metri. Nu există niciun document care să confirme prezenţa lui Brâncuşi la inaugurarea ansamblului monumental de la Târgu-Jiu, din 27 octombrie 1938, probabil din cauza situaţiei politice tensionate de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial. Artistul a vrut să facă o Coloană şi mai mare, imediat după ce a fost instalată cea din România. În timpul unei vizite la Chicago în 1939, şi-a imaginat Coloana pe malul lacului Michigan, înaltă de 400 de metri, mai mare decât Empire State Building din New York. Fabricată din oţel inoxidabil, coloana ar fi trebuit să fie o clădire cu apartamente. Proiectul a fost sprijinit de Barnet Hodes, un fost consilier al oraşului Chicago, dar nu s-a materializat niciodată. Coloana sau alte lucrări brâncuşiene ar fi trebuit să se concretizeze în dimensiuni gigantice şi lângă Philadelphia, în faţa clădirii Seagram din New York, în faţa clădirii UNESCO din Paris, în Parcul Central din New York, în Bucureşti şi India. Nu se ştie de ce niciunul din aceste proiecte nu s-a mai realizat.

Numărul de aur al egiptenilor

Coloana a fost rezultatul căutării echilibrului perfect în formele simple. E formată dintr-o structură simplă care se repetă la nesfârşit. Tocmai această simplitate geometrică, ce urcă spre cer sfidătoare, într-un echilibru perfect, i-a pus pe gânduri pe căutătorii de simboluri şi mistere. Autorul descria sculptura astfel: „Realitatea pe care Stâlpul, laolaltă cu celelalte două semne de piatră ale mele, o întrupează este avântul, conştiinţa nunţii ce o sărbătorim cu nesfârşitul univers, dorul ce-i însufleţeşte pe eroi spre absolut“. După ce Brâncuşi a părăsit această lume, operele sale au fost măsurate şi cântărite cu precizie. Coloana are o înălţime de 29,33 metri şi o greutate de 29,173 Kg. Fundaţia din beton ajunge la adâncimea de 5m. Trunchiurile de piramidă, goale pe dinăuntru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de oţel, cu secţiune pătrată, uniformă pe toată înălţimea. Exteriorul Coloanei a fost curăţat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate două straturi de praf metalic, unul de zinc şi celălalt de alamă, la o temperatură mai ridicată. Formula lui Brâncuşi ar fi: 1-2-4, unde 1=45 cm. Nicolae Oancea a calculat că monumentul înglobează 512 Triunghiuri de Aur (Sacre, la egipteni), adică 8 x 8 x 8. Însuşi Brâncuşi spunea că „eu, cu noul meu, vin din ceva foarte vechi“. De altfel, se spune despre Coloana Infinită că este singura sculptură a timpurilor moderne care poate fi comparată cu marile monumente ale Egiptului, ale Greciei sau ale Renaşterii. Perfecţiunea Coloanei a fost afectată de încercarea de demolare din anii ’50, în 1984 vârful prezentând o deviaţie de aproape 25 cm.

Efectul Brâncuşi

Specialiştii români consideră că monumentul este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Însă mulţi cred că, dincolo de simbol, Coloana înglobează şi alte mesaje. Misterul e întreţinut şi de faptul că sculptorul lucra în secret şi nu explica nimic. Dădea doar precizări vagi: „Aceluia care nu găseşte cheia, eu nu am cum să i-o ofer“. Sau „ceea ce fac eu astăzi, mi-a fost dat să fac. Căci am venit pe lume cu o misiune“. Sau „Nu îmi doresc să fiu la modă. Tot ceea ce este la modă, dispare apoi odată cu moda. Nu contează dacă, din contră, munca ta este contestată în prezent. Pentru că atunci când într-un final va fi înţeleasă, ea va exista în eternitate“. Prof.dr. ing. A. Măruţă a făcut anumite măsurători şi a constatat că această Coloană emite radiaţii de energie pe patru direcţii. El crede că sub Coloana Infinitului există o anomalie magnetică, care se poate măsura. Că ar fi un fel de piramidă egipteană care emite energii misterioase, resimţite până la 300 de metri, un fel de efect de piramidă. Nici amplasarea Coloanei nu e întâmplătoare, ea stă chiar pe axul paralelei 450 latitudine nordică. Radiaţiile emise de sculptură au fost confirmate şi cu măsurători radiestezice. Cea mai benefică energie ar fi cea emisă noaptea, pe Lună Nouă sau Plină, iar cea mai puţin benefică se manifestă în timpul zilelor însorite. Mai mult, amatorii de teorii controversate au lansat ipoteza că energiile Coloanei sunt tămăduitoare.

„Nenumăratele pulsaţii ale universurilor“

Rezultate surprinzătoare au apărut şi la Masa Tăcerii. Măsurătorile radiestezice au arătat că, la cele 12 scaune de piatră există nişte câmpuri energetice polarizate diferit, „alternând semnul pozitiv cu cel negativ, iar în centrul mesei de piatră am măsurat un câmp rotitor cu o elongaţie destul de mare, adică având o energie uşor sesizabilă de către persoanele senzitive“. Se pare că, aşa cum susţine cercetătorul Paul Duţă, acest câmp este benefic celulei vii. Aşa s-ar explica de ce persoanele care se aşază pe aceste scaune se simt deodată mai liniştite. Autorul susţine că efectul e şi mai vizibil dacă toate cele 12 scaune sunt ocupate de femei şi bărbaţi, alternativ. Măsurătorile radiestezice pe centrul Porţii Sărutului au arătat o alternanţă a polarităţii, mai precis, timp de 60 de secunde, aceasta e pozitivă, alte 60 secunde, devine negativă. În fine, există şi o categorie de conspiraţionişti care consideră că Brâncuşi avea înalte cunoştinţe de fizică, pe care le-a înglobat în ansamblul de la Târgu-Jiu. Astfel, monumentele ar fi o sursă puternică de emisie pe distanţe intergalactice şi receptor de mesaje extraterestre. Însă nu se ştie cum poate fi activat. Ipoteza comunicării cu stelele se bazează pe ceea ce spunea însuşi Brâncuşi: „o coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească“, „Într-o zi şi Stâlpul meu va prinde în jurul lui hora lumilor din cosmos“ şi „Oare ritmul său lăuntric, din clepsidră în clepsidră, nu înfăţişează oare şi nenumăratele pulsaţii ale universurilor, care necontenit explodează şi se contractă?“. Că sculptura ar adăposti chiar o tehnologie avansată se deduce din spusele autorului: „Acesta este mesajul Stâlpului meu, străjuit de Masă şi de Poartă. Să arzi ca o flacără. Să te prefaci în fulger legând cerul cu pământul“. Cert e că Brâncuşi ne-a lăsat o operă care oglindeşte miturile, spiritualitatea, tradiţia din România, combinate cu rafinamentul avangardei pariziene. De la el, sculptura, pictura, desenul nu au mai fost aceleaşi.

Trei monumente, zeci de nume

Pentru cele trei monumente brâncuşiene de la Târgu-Jiu au existat mai multe propuneri de denumiri, conform biografilor marelui sculptor.
– „Masa rotundă“ este denumită astfel în actele oficiale din 1937-38, la propunerea chiar a sculptorului. Tot el ar fi înlocuit-o mai târziu cu „Masa flămânzilor de spirit“, „Masa omeniei“, „Masa pomenirii“, „Masa tăcerii“. Alte variante: „Masa familiei“, „Masa cinei nupţiale“, „Masa cinei cea de taină“, „Masa apostolilor“, „Masa dacică“, „Masa căpitanilor“, „Masa de piatră şi cele 12 scaune“.
– „Poarta sărutului“ sau „Monumentul sărutului“ au fost nume date de Brâncuşi, dar constructorii îi spuneau „Portal“. „Portal de piatră“ şi „Portalul din grădina publică“ au fost denumiri oficiale când monumentele au fost donate primăriei. Alte denumiri: „Poarta eroilor“, „Poarta“, „Arc de triumf“, „Poartă de triumf“.
– „Coloana Recunoştinţei Fără Sfârşit“ este denumirea dată de localnici, lucrători şi unii cercetători. Brâncuşi folosea expresiile „Coloana fără Sfârşit“ şi „Coloana Infinită“. Alte variante: „Monumentul Recunoştinţei“, „Coloana Recunoştinţei“, „Monumentul Păcii“, „Monumentul Eroilor“, „Coloana Eroilor“, „Turnul Eroilor“, „Coloana Infinitului“, „Columna Dorului“.

161,8 – numărul lui Brâncuşi

Cercetătorul Gyorgy Tozser crede că Brâncuşi ne-a lăsat indicii care ne pot ghida către descifrarea mesajului ascuns al sculpturilor lui. El consideră că întreaga lui operă se constituie într-un veritabil Cod al lui Brâncuşi. Pavel Floresco a înmulţit numărul elementelor (15) cu înălţimea acestora (aproximativ 10,8 metri) şi a obţinut 161,8 – exact cifrele din care este constituit numărul de aur, PHI, 1,618 (seria lui Fibonacci). În „Poarta Sărutului“ acelaşi număr s-ar ascunde în raportul dintre semilungimea grinzii şi grosimea acesteia. Mai mult, pe fiecare latură mare a părţii inferioare a coloanei sunt inscripţionate câte 16 săruturi înşiruite. Dacă la acestea le adunăm pe cele două de pe stâlpi se ajunge la cifra 18. Deci cele două numere, 16 şi 18, trimit din nou la PHI. Iar sărutul propriu-zis, cele două semicercuri sunt, de fapt, un cerc barat, reprezentare artistică a simbolului grecesc FI, prin care matematicienii antichităţii îl exprimau pe 1,618.