Gabriela Ruse s-a calificat în premieră în runda a treia a turneului Australian Open.
Gabriela Ruse, locul 79 WTA, a trecut în turul doi de sportiva australiană Ajla Tomljanovic, locul 78 mondial, scor 6-4, 6-4, după un meci care a durat o oră şi jumătate. La ediţiile din 2022 și 2025, românca s-a oprit în turul doi. În faza următoare, Ruse o va înfrunta în turul 3 pe rusoaica Mirra Andreeva, 7 WTA şi cap de serie 8. Ruse şi-a asigurat un cec de 327.750 de dolari australieni (190.000 de euro) şi 130 de puncte WTA.
Administrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben pentru perioada 21 ianuarie, ora 10:00 – 23 ianuarie, ora 10:00, în mai multe zone din țară, fenomenele vizate fiind vreme deosebit de rece, ger noaptea și dimineața, precipitații mixte și polei, intensificări ale vântului.
Pe parcursul zilei de miercuri (21 ianuarie), vor mai fi temperaturi deosebit de scăzute local în nordul, centrul și sud-estul țării, iar în nordul Moldovei și în depresiunile din estul Transilvaniei se vor înregistra valori în jurul a -10 grade.
În noaptea de miercuri spre joi (21/22 ianuarie) va mai fi ger în nordul și centrul țării, unde valorile termice se vor situa în general între -19 și -10 grade.
În regiunile sudice, îndeosebi din a doua parte a nopții de miercuri spre joi (21/22 ianuarie) și în dimineața zilei de joi (22 ianuarie), local și temporar vor fi precipitații mixte și pe arii restrânse se va depune polei.
Joi vor fi precipitații mixte în regiunile estice, sud-estice și pe arii restrânse în centrul țării și se va depune polei.
Temporar vor fi intensificări ale vântului, miercuri (21 ianuarie), în sudul Banatului și al Moldovei, cu viteze la rafală în general de 40…50 km/h.
A mai fost emisă o atenționare cod galben pentru perioada 21 ianuarie, ora 20:00 – 22 ianuarie, ora 10:00, când va fi ger în Maramureș și cea mai mare parte a Transilvaniei, precum și în nordul Crișanei și al Moldovei. Temperaturile minime se vor încadra în general între -19 și -9 grade, cu cele mai scăzute valori în estul Transilvaniei.
Clădirea Agenției BNR Brașov va fi reabilitată, după ce s-au desprins bucăți din tencuială, punând în pericol siguranța trecătorilor. Agenția Brașov își desfășoară activitatea într-unul dintre Palatele Czell, edificiu aflat în proprietatea Băncii Naționale a României, fiind clasat în lista monumentelor istorice.
Conform legii 422/2001, în calitate de proprietar, BNR se obligă să întrețină, să consolideze și să restaureze sediul în care își desfășoară activitatea. În urma demersurilor întreprinse de BNR a fost obținut Acordul scris nr. 207/15.12.2025 emis de Ministerul Culturii pentru începerea lucrărilor de reabilitare a clădirii de patrimoniu.
În perioada următoare, BNR va iniția o procedură de atribuire competitivă a unui contract având ca obiect ”Intervenție de primă urgență – reabilitare fațadă principală, calcane și acoperiș Agenția Brașov prin punere în siguranță”.
Demararea activității de reabilitare este absolut necesară având în vedere că, în data de 10 ianuarie, a avut loc un incident, bucăți din tencuiala clădirii s-au desprins, punând în pericol siguranța trecătorilor, într-un punct intens circulat. Incidentul a fost sesizat de reprezentanții Poliției Locale Brașov, care a sancționat BNR cu amendă și ca măsură complementară „îndepărtarea de îndată a pericolului de către contravenient”.
Lucrările pentru reabilitarea clădirii Agenției BNR Brașov vor dura aproximativ 7 luni, iar valoarea contractului a fost estimată la 9.000.000,00 lei fără TVA, obiectivul de investiție cumulând atât lucrările cât și servicii conexe executării acestora (proiectare, asistență tehnică, management de proiect).
O persoană a murit și alte două au fost rănite, în urma unui accident grav care s-a produs miercuri pe Autostrada A1, la kilometrul 351, în zona localității Simeria, județul Hunedoara, informează Info Trafic România.
Din primele cercetări efectuate de polițiștii Biroului Poliției Autostrăzi, s-a stabilit faptul că o femeie în vârstă de 26 de ani, din județul Botoșani, aflată la volanul unui autoturism care circula pe direcția Deva–Sibiu, ar fi intrat în coliziune cu un ansamblu TIR. Autovehiculul de mare tonaj care avea aceeași direcție de deplasare, se afla poziționat perpendicular pe sensul de mers, după ce ar fi lovit parapetul median al autostrăzii.
În urma impactului violent, conducătoarea auto a decedat. De asemenea, au fost răniți grav doi pasageri din autoturism: un bărbat în vârstă de 53 de ani, din județul Prahova, și o fetiță de 5 ani. Victimele au fost preluate de echipajele medicale și transportate la spital pentru îngrijiri de specialitate.
Traficul în zonă a fost afectat temporar, fiind dirijat de polițiști pe DN7, pentru a permite intervenția echipajelor de salvare și efectuarea cercetărilor la fața locului. Polițiștii continuă investigațiile pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs evenimentul rutier.
Recomandări preventive:
• adaptați viteza de deplasare la condițiile de trafic și de vizibilitate, mai ales în timpul nopții și dimineața devreme;
• păstrați o distanță de siguranță corespunzătoare față de vehiculul din față;
• manifestați atenție sporită în zonele unde pot exista vehicule avariate sau oprite pe carosabil;
• respectați indicațiile polițiștilor și semnalizarea rutieră temporară;
• asigurați-vă că toți pasagerii, în special copiii, sunt transportați în condiții legale și de siguranță.
Poliția Rutieră reamintește conducătorilor auto că prudența și respectarea regulilor de circulație pot preveni tragedii pe drumurile publice.
Gerul din ultimele zile a transformat Lacul Noua într-un adevărat patinoar natural, un loc care atrage copii, tineri și adulți dornici să se bucure de farmecul iernii. Atmosfera este una de vacanță, cu sănii, patine și jocuri pe gheață, însă autoritățile reamintesc că siguranța trebuie să rămână pe primul loc.
Lacul Noua, un punct de atracție iarna
Cartierul Noua este binecunoscut brașovenilor ca zonă de agrement, iar în perioadele cu temperaturi scăzute lacul devine un spațiu extrem de atractiv pentru mișcare și distracție în aer liber. Mulți localnici subliniază că aici se patinează de peste un secol, iar tradiția sporturilor pe gheață este una veche, transmisă din generație în generație.
Unii dintre cei care curăță și întrețin gheața spun că intră pe lac doar după ce stratul atinge o grosime sigură, de peste 15 centimetri, iar în aceste zile gheața ar avea chiar peste 20 de centimetri, suficient pentru activități recreative controlate.
Mesajul Poliției: prudență și dialog cu cei mici
Polițiștii brașoveni vin cu un mesaj preventiv, adresat în special părinților. Aceștia recomandă discuții deschise cu copiii despre riscuri și supraveghere atentă, mai ales în contextul în care temperaturile pot varia, iar gheața nu oferă semnale vizibile de avertizare.
„Este important ca cei mici să înțeleagă că distracția trebuie să fie mereu însoțită de prudență. Gheața poate fi sigură într-o zi și mai fragilă în alta”, a transmis inspector principal Daniel Zontea, purtătorul de cuvânt al IPJ Brașov.
Distracție responsabilă, alternativa cea mai sigură
Autoritățile recomandă, ca variantă fără riscuri, utilizarea patinoarelor amenajate din oraș, unde condițiile sunt controlate și adaptate pentru toate vârstele. În același timp, Lacul Noua rămâne un simbol al iernilor brașovene, care poate fi admirat și savurat de pe mal, în deplină siguranță.
Bucuria iernii este cu atât mai mare atunci când este dublată de responsabilitate, iar Brașovul oferă suficiente opțiuni pentru ca cei mici și cei mari să se bucure de sezonul rece fără incidente.
Un impiegat de mișcare a fost depistat sub influența alcoolului în timpul serviciului, în urma unui control de rutină efectuat de Sucursala Regională de Căi Ferate Brașov, potrivit clubferoviar.ro. Incidentul a avut loc duminică după-amiază, în jurul orei 16:00, în stația CF Cristian, de pe secția de circulație 203 Brașov–Zărnești.
Linia este utilizată exclusiv pentru trenuri Regio Călători și a revenit recent în administrarea CNCF CFR SA, după ce fusese închiriată mai mulți ani operatorului RC-CF Trans. În timpul verificărilor, inspectorii au constatat că impiegatul de mișcare efectua serviciu sub influența băuturilor alcoolice, acesta fiind transportat ulterior la spital pentru recoltarea de probe biologice.
Legislație mai strictă privind consumul de alcool în sistemul feroviar
Anul trecut, legislația referitoare la sancționarea consumului de alcool în rândul personalului feroviar a fost modificată. Noile prevederi stabilesc suspendarea autorizației sau permisului pentru exercitarea funcției pe o perioadă exactă de 90 de zile, pe baza buletinului de analiză toxicologică, pentru personalul cu responsabilități în siguranța circulației feroviare depistat sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.
Modificările au fost introduse pentru aplicarea unitară a sancțiunilor la nivelul tuturor operatorilor din domeniu și pentru asigurarea unui tratament egal în situații similare.
De luni, 12 ianuarie, brașovenii au început să achite taxele și impozitele locale pentru anul 2025. În acest context, consilierul local Alexandru Gheorghe a prezentat poziția grupului Uniți pentru Brașov (USR–FDGR), cu precizări privind responsabilitatea legală și deciziile politice luate în Consiliul Local.
Codul fiscal stabilește baza de impozitare
Reprezentanții USR–FDGR subliniază că baza de impozitare nu este decisă de Consiliul Local, ci este stabilită prin Codul fiscal, modificat la nivel național. Consiliul Local poate doar să aplice sau nu un indice de majorare peste impozitul rezultat din lege.
Ce majorări au fost propuse și ce a fost blocat
Primarul George Scripcaru a propus două dublări ale cotelor de impozitare:
– pentru persoane fizice, clădiri nerezidențiale: de la 0,5% la 1%. Amendamentul USR–FDGR de menținere a cotei de 0,5% a fost adoptat.
– pentru persoane juridice, clădiri rezidențiale: de la 0,1% la 0,2%. Amendamentul de păstrare a cotei actuale nu a trecut.
De ce a fost votată hotărârea privind taxele
USR–FDGR explică faptul că respingerea hotărârii privind taxele locale ar fi atras sancțiuni financiare pentru municipiu, respectiv diminuarea cotei defalcate din impozitul pe venit primită de Brașov de la bugetul de stat, cu impact direct asupra bugetului local.
Critici privind scumpirile locale
Grupul Uniți pentru Brașov atrage atenția că anul 2025 a adus mai multe majorări de tarife la nivel local: salubritate, transport public RAT, taxe pentru copiii de la Corona, servicii de cimitir. În acest context, USR–FDGR consideră inoportună o eventuală majorare a tarifelor pentru parcările de reședință, decizie care ține exclusiv de administrația locală, și anunță că se va opune acestei măsuri.Rămâne de văzut dacă această acțiune va avea success în contextual existenței. La nivrlul Consioliului Local, a unei majorități a consilierilor PNL-PSD-AUR care votează cum îi cere primarul George Scripcaru.
Modernizarea drumului județean DJ 102I, cunoscut drept „Drumul din Valea Doftanei”, vine cu o nouă majorare de costuri. Compania Națională de Investiții a anunțat actualizarea valorii proiectului, implementat în parteneriat cu Consiliile Județene Prahova și Brașov.
Potrivit documentelor publicate în SEAP, valoarea totală a investiției crește cu 19.836.799 de lei, de la 313.287.901 lei la 333.124.701 lei, fără TVA, ceea ce înseamnă o scumpire de aproximativ 6,3%. Motivele exacte nu sunt detaliate, însă ajustarea este pusă pe seama creșterii costurilor și a modificărilor tehnice apărute în derularea proiectului.
Lucrări în desfășurare pe un traseu strategic
Contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor pe tronsonul Valea Doftanei – Brădet a fost semnat în martie 2023. Drumul are o lungime totală de 25,6 kilometri, dintre care peste 12 kilometri se află în județul Prahova. După o perioadă de doi ani dedicată proiectării, lucrările au început efectiv în 2025, iar la finalul anului trecut erau deja realizate lucrări complexe de consolidare a terenului. Stadiul fizic și financiar al proiectului a ajuns la 12%, la doar cinci luni de la predarea amplasamentului.
DJ 102I este considerat o alternativă strategică la DN1, una dintre cele mai aglomerate rute dintre Ploiești și Brașov. După modernizare, drumul va avea două benzi de circulație, o platformă de 8 metri lățime, poduri și podețe noi, rigole, parcări și accese modernizate.
Proiectul este văzut ca o investiție-cheie pentru dezvoltarea turistică și economică a Văii Doftanei și a zonei Săcele, dar și ca o soluție reală pentru decongestionarea traficului de pe Valea Prahovei. Rămâne de văzut dacă această majorare va fi ultima sau dacă nota de plată va continua să crească până la finalizarea lucrărilor.
Regia Autonomă de Transport Brașov (RATBV) a lansat în SEAP o procedură de achiziție pentru închirierea și utilizarea unei aplicații mobile dedicate informării călătorilor, anunță Mobilitate.eu. Contractul are o valoare estimată de 60.000 de lei și vizează modernizarea serviciilor de transport public din municipiu.
Aplicație cu informații în timp real pentru călători
Noua aplicație va oferi informații actualizate în timp real despre circulația mijloacelor de transport, timpii de sosire în stații, rutele optime și eventualele modificări de traseu sau program. Sistemul va permite calcularea traseelor, afișarea timpului rămas până la sosirea vehiculului și transmiterea de alerte privind întârzieri, devieri sau alte situații neprevăzute din trafic.
Potrivit documentației, aplicația trebuie să fie accesibilă permanent, din orice locație, și să ofere date corecte despre rețeaua de transport operată de RATBV.
Licitație simplificată, termen 27 ianuarie 2026
Procedura este una simplificată, cu termen limită pentru depunerea ofertelor stabilit la 27 ianuarie 2026, ora 15:00. Evaluarea se va face pe baza celui mai bun raport calitate–preț, iar garanția de participare este de 600 de lei, reprezentând 1% din valoarea estimată.
Operatorii interesați trebuie să dovedească experiență similară în ultimii trei ani, în valoare de cel puțin 60.000 de lei, și să îndeplinească cerințele tehnice prevăzute.
Un pas spre digitalizarea transportului public
RATBV consideră aplicația un instrument esențial de comunicare cu publicul, menit să crească atractivitatea transportului public și să ofere predictibilitate și transparență călătorilor. Implementarea soluției digitale se înscrie în direcția europeană de digitalizare a mobilității urbane și reprezintă un pas important în modernizarea transportului public din Brașov.
• Dovezi greu de combătut arată că pe Terra a existat un război nuclear cu mii de ani înaintea erei noastre
Dacă ar fi întrebaţi când a fost folosită pentru prima oară, în istoria umanităţii, arma nucleară într-un conflict armat, majoritatea oamenilor ar răspunde fără nici cea mai mică urmă de îndoială: în 6 august 1945, când bombardierul american Enola Gay a aruncat bomba atomică la Hiroshima. Din punctul de vedere al datelor istorice oficiale şi recunoscute, acesta ar fi răspunsul corect. Numai că, în ultimul timp, istoria dă înapoi din ce în ce mai des în faţa unor dovezi incontestabile ale faptului că un război atomic a avut loc la un moment dat pe Pământ. În Mahabharata, grandiosul poem epic al Indiei vechi, chiar sunt descrise episoade ale unui război nuclear. Testul atomic Trinity, ilustrat în blockbusterul Oppenheimer, a provocat o explozie uriașă în zorii zilei de 16 iulie 1945, acoperind sudul New Mexico cu cenușă radioactivă Plăcuța comemorativă care marchează prima bombă atomică, pe locul unde a fost Poligonul de Testare Trinity
Muntele Morţilor
Există multe locuri pe Pământ ce par a fi fost distruse de o explozie nucleară, dar cel mai uimitor dintre toate este Mohenjo Daro („Muntele Morţilor“), oraş antic ale cărui ruine au fost descoperite în al treilea deceniu al secolului trecut. Situat, astăzi, pe teritoriul Pakistanului, Mohenjo Daro face parte dintr-un ansamblu de aşezări aparţinând aşa-numitei civilizaţii Harappa, cunoscută şi sub numele de civilizaţia Văii Indusului. Unul dintre cei care şi-au dedicat viaţa studierii acestor ruine este englezul David W. Davenport, care, după 12 ani de cercetări, a publicat, în 1979, o carte cu titlul „Distrugere Atomică – 2000 i.Hr.“, volumul fiind construit pe ipoteza că Mohenjo Daro nu a căzut în ruină cu trecerea timpului, ci sfârşitul său a fost consecinţa unei deflagraţii nucleare.
Privelişte macabră
Povestea extraordinară a Muntelui Morţilor porneşte de la descoperirea primelor ruine şi arată că, o dată cu scoaterea la lumină a vestigiilor vechii aşezări, arheologii s-au pomenit în faţa unui crater cu un diametru de aproape 50 de metri, în interiorul căruia totul, inclusiv piatra, este topit sau cristalizat ca şi cum ar fi fost pârjolit de o temperatură uriaşă. La marginea acestui crater, cărămizile sunt topite şi sudate între ele pe partea dinspre locul presupusului impact. Cercetătorii exclud din start posibilitatea ca zona să fi fost pârjolită de erupţia unui vulcan, întrucât nu există nici unul în apropiere.
Sute de schelete
Zona devastată se întinde pe o arie având diametrul de trei kilometri. La tot pasul se întâlnesc pietre negre, bucăţi diforme dintr-un soi de piatră care au dat mult de gândit arheologilor, până când s-a descoperit că e vorba de fragmente de vase ceramice, topite unele într-altele, probabil în urma supunerii la aceeaşi uriaşă temperatură. Atunci când excavaţiile au ajuns la nivelul străzilor, arheologii s-au confruntat cu o privelişte macabră. În poziţii care dintre care mai stranii, au fost găsite sute de schelete. Unii cercetători au speculat că scheletele găsite în ruinele orașului Mohenjo au fost topite de o explozie nucleară preistorică
Civilizaţie avansată
Descoperirile de la Mohenjo Daro nu sunt nicidecum singulare. Aceleaşi scene apocaliptice se întâlnesc şi în orașul vecin, Harappa, unde, de asemenea, s-au găsit schelete pe străzi. Săpăturile arheologice le-au permis cercetătorilor să afirme că civilizaţia Harappa era foarte avansată. Oraşele din regiune sunt construite după un plan riguros, cu străzi drepte ce se întretaie perpendicular. Casele au sofisticate sisteme de canalizare, superioare celor ce pot fi întâlnite în prezent în multe oraşe ale Indiei şi Pakistanului. Cine au fost însă întemeietorii acestor oraşe, nu se ştie.
Nivel ridicat de radioactivitate
În comunitatea ştiinţifică există o nesfârşită dezbatere privind vechimea civilizaţiei Harappa. Metodele tradiţionale cu radio-carbon au arătat că ruinele datează cam din anul 2500 î.Hr., dar, luând în calcul efectele unei presupuse explozii nucleare, riscul unei erori este foarte mare. Unii autori avansează ideea că războiul nuclear care a distrus aceste civilizaţii a avut loc acum 8.000 – 12.000 de ani. Cazul a fost studiat în secolul trecut de mai mulţi savanţi sovietici, care au descoperit că scheletele au un nivel ridicat de radioactivitate. Într-una din aceste locaţii a fost găsit un schelet cu un grad de radioactivitate de 50 de ori mai mare decât cel normal.
O altă mărturie
Un strat de cenuşă radioactivă a fost descoperit şi în apropierea oraşului Rajasthan din India, unde, din această cauză, proiectul de construire a unui nou cartier a fost suspendat. De altfel, oraşul în sine are o nedorită faimă în ceea ce priveşte incidenţa cazurilor de cancer şi de copii ce vin pe lume cu diverse malformaţii. O altă mărturie peste timp a unui război nuclear în India antică este uriaşul crater Lonar, situat la câteva sute de kilometri de Bombay şi având un diametru de 2.154 de metri. În întreaga zonă nu există nici un fel de resturi ale vreunui meteorit şi, potrivit savanţilor, Lonar este singurul crater într-un strat de bazalt, roca fiind supusă unui şoc intens, cu o presiune mai mare de 600.000 de atmosfere, în stare să modifice însăşi structura sa. Semne ale unui război devastator din antichitate pot fi întâlnite şi în alte colţuri ale lumii, printre care enigmaticul deşert de sticlă libian, situat în apropierea platoului Saad.
Sticla verde
Când prima bombă atomică a zilelor noastre a explodat în New Mexico, din cauza căldurii extraordinare, nisipul deşertului s-a transformat în sticlă verde. În secolul XX, mai multe descoperiri arheologice, din diferite zone ale globului, au scos la iveală şi alte straturi de astfel de sticlă. Vechi însă de mii de ani. Descoperit în 1932 de arheologul Patrick Clayton, deşertul de sticlă se întinde pe o arie foarte largă, măsurând 130 de kilometri în lungime. Lăţimea ajunge pe alocuri la 53 de kilometri. Numele său provine de la faptul ca întinderea aridă este presărată cu bucăţi de sticlă, de o puritate incredibilă, proporţia de siliciu fiind de 98%. Un articol apărut în iulie 1999 în revista britanică „New Scientist“ a demonstrat că deja faimoasa Sticlă din Deşertul Libian (SDL) este cea mai pură astfel de substanţă de pe planetă.
Unelte şi podoabe
Peste 1.000 de tone din acest material se întind pe o suprafaţă de sute de kilometri. Unele bucăţi sunt de dimensiuni mari, cântărind până la 30 de kilograme, dar cele mai multe sunt mici, semănând cu nişte cioburi, ca şi cum o sticlă uriaşă ar fi fost sfărâmată de o forţă colosală. În limbaj ştiinţific, cioburile verzi sunt numite tectite. Provenienţa lor este un subiect de aprinse dezbateri. Sticla este cu certitudine extrem de veche. Astfel, se ştie că vânătorii preistorici îşi confecţionau din acest material diferite unelte ascuţite. Un scarabeu sculptat în sticlă verde a fost descoperit în mormântul lui Tutankhamon. Sticla galbenă din desertul libian, numită și Libyan Desert Glass (LDG), prezintă un grad de transparenţă şi o puritate de 99% și pare a fi dovada certă despre arme nucleare străvechi
Nicio explicaţie
Teoria propusă de o parte a comunităţii ştiinţifice este că sticla e rezultatul impactului cu un corp cosmic, de exemplu un meteorit. Există însă serioase probleme cu această teorie. De ce nu există nici un crater de impact? O întrebare rămasă până astăzi fără răspuns. Nici măcar sondările la mare adâncime cu ajutorul ultimelor tehnologii nu au reuşit să găsească urma vreunui crater. Mai mult, sticla verde este prea pură pentru a fi rezultatul unui impact atât de brutal. Se poate, deci, ca un antic război nuclear să fi creat toate aceste urme? Nimeni nu poate da un răspuns. Pe cât de neverosimilă pare teoria, pe atât de multe dovezi pun oamenii de ştiinţă în imposibilitatea de a o combate.
„Rădăcinile“ de sticlă
Experimentele atomice din New Mexico, de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, au arătat faptul că o deflagraţie atomică topeşte siliconul din nisip şi transformă suprafaţa pământului în sticlă. Fulgerul poate şi el transforma câteodata nisipul în sticlă, dar formele lăsate au întotdeauna forma unei rădăcini. Ramificaţiile acesteia pătrund în adâncime. Astfel, păturile de sticlă verde nu pot fi puse în nici un caz pe seama acestui fenomen natural.
Au fost reale armele apocaliptice descrise de hinduşi? Nu avem încă dovezi certe, însă existenţa întinselor fâşii de fragmente de sticlă topită nu îşi poate găsi nici o altă explicaţie în prezent. Aşa numita sticlă de deşert a fost descoperită în multe locuri ce nu au avut de a face cu armele nucleare create de omul modern. Numeroase deşerturi sunt presărate cu silicoane cristalizate, aranjate într-o formă curioasă, care se aseamănă remarcabil de mult cu fragmentele de sticlă descoperite la Nisipurile Albe, în Alamogordo, fragmente care s-au format, în mod cert, ca urmare a exploziilor nucleare din timpul testelor conduse de americani.
Catastrofa antică de la Mohenjo Dâro
Oraşul în care a apărut cultura în actuala Vale a Indusului rămâne o mare enigmă. Pietrele ruinelor au fost parţial cristalizate, la fel şi locuitorii săi. Mai mult, misterioase texte locale vorbesc de o perioadă de şapte zile consacrată recunoştinţei faţă de maşinile zburătoare numite Vimana, timp în care oamenii le-au mulţumit acestora pentru salvarea a 30.000 de locuitori dintr-un episod catastrofic.
În 1927, la multă vreme după descoperirea ruinelor de la Mohenjo Dâro, la marginea oraşului au fost descoperite 44 de schelete. Majoritatea erau cu faţa în jos, zăcând pe stradă şi ţinându-se de mâini, ca şi cum o catastrofă a cuprins brusc oraşul. În plus, unele trupuri prezintă semne inexplicabile de radiaţie. Mulţi experţi cred că Mohenjo Dâro este o dovadă clară a unei catastrofe nucleare ce a avut loc cu 2 milenii înainte de Hristos.
Şi aceasta nu este singura locaţie antică unde se crede că au avut loc activităţi nucleare. Zeci de clădiri din lumea antică prezintă cărămizi din pietre topite, iar testele efectuate de savanţii moderni nu pot explica geneza lor.
Misterul tectitelor
Dezbaterile născute în sânul comunităţii ştiinţifice de problema tectitelor au fost rezumate într-un articol publicat în august 1978 în revista „Scientific American“. Aici, un reputat cercetător american a încercat să formuleze o teorie plauzibilă care să explice existenţa misteriosului strat de sticlă verde. „Cea mai probabilă sursă a sticlei verzi este Luna. Dacă tectitele provin de pe Lună înseamnă că pe satelitul pământului a existat cel puţin un vulcan care a erupt în ultimii 750.000 de ani. Cred că teoria vulcanului lunar este singura posibilă şi mă simt forţat să o accept“, scria John O’Keefe, autorul articolului.
Secretul lui Oppenheimer
Şeful Proiectului Manhattan, prin care SUA a construit cele două bombe nucleare ce au distrus oraşele Nagasaki şi Hiroshima, în 6 si 9 august 1945, cercetătorul J. Robert Oppenheimer a adăugat şi el o umbră de mister peste deja faimoasa sticlă verde. Într-un interviu pe care l-a acordat imediat după ce a asistat la primul experiment atomic, cercetătorul a citat din Bhagavad Gita: „Acum am devenit Moartea, Distrugătoarea de Lumi“. Cu altă ocazie, intervievat la Universitatea Rochester, la şapte ani după istoricul experiment, şi întrebat dacă acela a fost primul experiment atomic din istorie, replica sa a fost: „Păi, da, în istoria modernă“. Întrebat dacă proiectul prin care SUA a construit cele două bombe nucleare a fost primul experiment atomic din istorie, replica lui Oppenheimer, șeful Proiectului Manhattan, a fost: „Păi, da, în istoria modernă“