„Telenovela“ plecării lui Dennis Politic de la FCSB a ajuns la final
Mijlocașul brașovean Dennis Politic a avut o ofertă clară de la Panetolikos, locul 12 în prima ligă din Grecia sub formă de împrumut până în vară. Gigi Becali a refuzat însă oferta. Mai mult, Becali a anunțat că fotbalistul va fi titular cu Fenerbahce! . ”Uite acum o să joace Politic. Cu Fenerbahce, da. A fost o ofertă din Grecia, împrumut. De ce să dau eu jucătorul meu împrumut în Grecia când eu am nevoie să joc și în Cupe și în campionat? Ia să-l bag eu de la început titular, poate explodează Politic de nu mai poate nimeni să înțeleagă cu Politic. Nu, mă, a fost reală oferta, se roagă de mine ăia, dar am zis pentru ce? Că-i dau salariu, mai contează la mine încă 75.000-80.000 de euro? Nu dădeau niciun ban, scăpam de salariu, spuneau ei. Mare lucru. Lasă, mă, să stea jucătorul la mine”, a declarat Gigi Becali la Fanatik. Dennis Politic a fost transferat de FCSB la începutul acestui sezon. Gigi Becali a plătit circa un milion de euro lui Dinamo Bucureşti unde l-a cedat și pe Alexandru Musi.
Campioana Dinamo Bucureşti a ratat marţi seara, în deplasare, calificarea în faza play-off a CEV Cup, după ce a fost învinsă de formaţia franceză Alterna SPVB Poitiers, scor 3-0 (22-25, 16-25, 12-25), care a câştigat şi ”setul de aur” cu 16-14, în manşa retur din optimi. Elevii lui Bogdan Tănase au condus cu 10-7 și 13-11 în setul de aur, au ratat o minge de calificare la 14-13, dar francezii și-au trecut în cont trei puncte consecutiv și s-au impus cu 16-14. Mircea Peța și Petar Premovici, cu câte 11 puncte fiecare, au fost principalii realizatori ai lui Dinamo. În tur, Dinamo câștigase cu scorul de 3-0 . În optimi joacă astăzi și Corona Braşov, cu olandezii de la Orion Stars Doetinchem.
Consilierii locali ai municipiului Brașov sunt chemați să dezbată, în prima ședință ordinară din 2026, programată vineri, 30 ianuarie, un proiect de hotărâre privind aprobarea unui act adițional la contractul de concesiune încheiat în anul 1993 pentru terenul din Centrul Civic destinat construirii Catedralei „Înălțarea Domnului”.
Proiectul prevede aprobarea actului adițional nr. 1 la contractul de concesiune nr. 4009/1993, prin care se menține concesionarea fără licitație publică a unei suprafețe de 3.765 de metri pătrați, aflată în proprietatea municipiului Brașov. Inițiativa vine în urma unei solicitări formulate de Asociația pentru construirea Catedralei „Înălțarea Domnului” și are la bază documente juridice și administrative mai vechi, inclusiv o sentință definitivă a Tribunalului Brașov din 2017.
Potrivit referatului de aprobare, actul adițional este fundamentat pe clauzele contractuale existente, pe legislația privind autorizarea lucrărilor de construire și pe prevederile Codului administrativ. Terenul vizat este situat în Centrul Civic, zonă care a generat, de-a lungul anilor, numeroase dezbateri privind utilizarea spațiului urban.
Reacții puternice în comunitate după anunțul primarului
Subiectul a revenit în prim-plan după declarația primarului George Scripcaru, făcută în urmă cu aproximativ o lună, în cadrul slujbei de la bisericuța de lemn din Centrul Civic, când acesta a afirmat că „Brașovul are biserici și are credință, dar nu are o catedrală”. Afirmația a declanșat un val consistent de reacții în mediul online, reflectând o comunitate profund divizată.
O parte dintre brașoveni și-au exprimat susținerea pentru proiect, invocând motive religioase și identitare și considerând catedrala un simbol necesar pentru oraș. Alții au criticat inițiativa, punând sub semnul întrebării prioritățile administrației locale și cerând investiții în spitale, școli sau sprijin social. Au existat și voci sceptice față de instituția bisericească, dar și comentarii neutre care solicită informații clare despre finanțare, amplasament și calendar.
În paralel, discuțiile au scos la iveală nemulțumiri mai vechi ale comunității, de la mărimea taxelor și impozitelor până la lipsa unor investiții economice majore, semn că tema catedralei a devenit un catalizator pentru frustrări acumulate în timp.
Dezbaterea rămâne deschisă, iar votul consilierilor locali ar putea readuce în atenția publică una dintre cele mai sensibile teme legate de dezvoltarea urbană și identitatea Brașovului.
Consilierii județeni din Brașov urmează să avizeze hotărârea AGA de numire a firmei pentru realizarea auditului financiar la Parcul Industrial Metrom, etapă premergătoare fuziunii cu parcurile industriale Carfil și Metrom. Auditul ar urma să fie realizat de firma Transilvania Audit & Fiscality SRL, însă situația a stârnit controverse din cauza persoanei care administrează societatea.
Administratorul firmei de audit este Antoanella Mariyeane Drăgoi, propusă în urmă cu aproximativ trei luni ca membru în Consiliul de Administrație al Companiei Apa Brașov de către ADIDAJ, structură condusă de vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Șerban Tudorică în present inculpate cu interzicere de exercitare a funcției.. Numirea a fost blocată după dezvăluirile apărute în presă.
Cine este Antoanella Mariyeane Drăgoi
Antoanella Mariyeane Drăgoi este fosta șefă a Fiscului din Predeal. În anul 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a condamnat-o la trei ani de închisoare cu suspendare, iar pe soțul său, Liviu Cezar Drăgoi, la patru ani de închisoare cu suspendare, într-un dosar de fraudare a statului prin rambursări ilegale de TVA.
Potrivit informațiilor apărute în presă, schema ar fi presupus achiziția de terenuri la prețuri mici în municipiul Săcele, revânzarea acestora la suprapreț către firme controlate de apropiați, sub pretextul dezvoltării unor investiții turistice. Rambursările de TVA ar fi fost solicitate fără intenția reală de a realiza investițiile, iar plățile de la buget ar fi fost aprobate chiar de Antoanella Drăgoi, în calitate de șef al Fiscului din Predeal.
Alte litigii
În 2016, Direcția Națională Anticorupție a fost intimată într-un dosar în care soții Drăgoi au încercat să dea în plată un imobil către CEC Bank. Aceștia fuseseră executați silit pentru un credit contractat în 2008, garantat cu mai multe terenuri din județele Covasna și Brașov, evaluate la aproximativ 89.000 de lei.
De neînțeles este faptul cum aceleași persoane sunt preferate de cei care conduc administrația județeană sau de reprezentanții acestora. Reprezentanții în AGA la Parcul Industrial Metrom propuși de președintele Adrian Veștea sunt doi angajați ai CJ Popa-Busuioc Bianca Maria și Nechifor Moraru Petru.
Biblioteca pentru copii din Brașov își redeschide porțile începând cu 2 februarie 2026, într-un nou spațiu din Centrul Civic, continuând misiunea de a aduce lectura mai aproape de cei mai tineri cititori.
Noul sediu al Centrului de excelență pentru copii și tineret, aflat în subordinea Bibliotecii Județene Brașov, este situat pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 3, bloc C9, etajul IV. Reprezentanții instituției transmit că, deși spațiul este mai mic, spiritul locului rămâne același, dedicat copilăriei, poveștilor și bucuriei lecturii.
Volumele deja împrumutate rămân la cititori până la inaugurarea noii secții, fără penalități, pentru ca legătura copiilor cu lectura să nu fie întreruptă. Conducerea Bibliotecii Județene Brașov subliniază că noul sediu oferă un spațiu modern, luminos și primitor, gândit special pentru nevoile copiilor și tinerilor.
Spațiul în care a funcționat anterior Filiala 6 a Bibliotecii a fost realocat Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov, unde vor continua activități dedicate copiilor și persoanelor cu dizabilități.
Noul sediu al Centrului de excelență pentru copii și tineret
Str. Mihail Kogălniceanu nr. 3, bloc C9, etaj IV
Redeschidere: 2 februarie 2026
Program de funcționare
Luni, Miercuri, Vineri: 9:00 – 16:00
Marți, Joi: 11:00 – 18:00
Proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș face un pas important înainte. Proiectantul Search Corporation a predat studiul de fezabilitate pentru acest tronson, documentul aflându-se în prezent în etapa de analiză la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), au precizat reprezentanții instituției pentru Economica.net.
Studiul de fezabilitate a fost transmis oficial pe 29 decembrie 2025, potrivit datelor comunicate de CNAIR.
Un tronson de aproape 50 de kilometri, cu zeci de structuri
Autostrada Brașov – Făgăraș este parte a Autostrăzii Transilvania (A3) și va avea o lungime de aproximativ 50 de kilometri. Conform Raportului privind Impactul asupra Mediului (RIM), traseul va include 46 de poduri, viaducte și pasaje, precum și un ecoduct destinat protejării faunei sălbatice. Documentul de mediu are peste 500 de pagini și detaliază impactul lucrărilor asupra zonei traversate.
Valoarea estimată a investiției se ridică la aproximativ 10,22 miliarde de lei fără TVA. Din această sumă, lucrările de mediu reprezintă circa 192,37 milioane de lei fără TVA, potrivit documentelor publicate în octombrie anul trecut și pe forumul PeUndeMerg.ro al Asociației Pro Infrastructură.
Contract semnat încă din 2021
Contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic a fost semnat în vara anului 2021, cu asocierea Search Corporation – Protelco – Like Consulting – Mega Muhendislik Musavirlik, pentru suma de 18,17 milioane de lei.
Reprezentanții CNAIR reamintesc că, pentru tronsonul Sibiu – Făgăraș al Autostrăzii A13, au fost deja semnate contracte de proiectare și execuție cu constructorul turc Makyol.
Autostrada Brașov – Făgăraș este considerată un tronson strategic al Autostrăzii Transilvania, având ca obiectiv principal îmbunătățirea conexiunilor rutiere dintre centrul și vestul României, cu impact direct asupra dezvoltării economice a județului Brașov și a regiunii.
Direcţia Naţională Anticorupţie a confirmat că joi, 22 ianuarie 2026, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Braşov au efectuat percheziţii la Primăria Părău şi la domiciliul primarului în funcţie, Ovidiu Ovesea, în baza autorizaţiilor emise de instanţa competentă.
Potrivit DNA, acţiunile au avut loc într-un dosar penal ce vizează infracţiuni asimilate corupţiei. Ancheta se află în faza de urmărire penală, iar instituţia nu oferă, deocamdată, alte informaţii, invocând caracterul nepublic al procedurii.
Surse din Primăria Părău au confirmat că edilul a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, măsură dispusă de procurorii DNA. Pe durata acestei perioade, atribuţiile primarului au fost preluate de viceprimarul Pătran Ion.
Conform informaţiilor apărute în spaţiul public, în dosar ar fi vizată şi şefa serviciului de achiziţii publice din cadrul Primăriei Părău.
Consiliul Județean Brașov se află de aproape trei luni fără un vicepreședinte activ, după ce vicepreședintele ales, fost secretar general al PNL Brașov, Șerban Constantin Tudorică, a fost plasat sub control judiciar și i-au fost impuse interdicții clare printr-o decizie a Tribunalului Brașov. În acest interval, președintele CJ Brașov, Adrian Veștea, refuză convocarea unei ședințe de plen pentru alegerea unui nou vicepreședinte, deși grupul consilierilor județeni USR–PMP a solicitat acest lucru atât public, cât și în scris.
Control judiciar și interdicții explicite
Prin încheierea pronunțată în dosarul nr. 4821/62/2025/a1.1, Tribunalul Brașov a constatat legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar dispuse de DNA Brașov față de inculpatul Șerban Todorică Constantin, măsură menținută pe durata procedurii judiciare.
Pe perioada controlului judiciar, instanța a stabilit mai multe obligații și interdicții, dintre care cele mai relevante pentru activitatea administrativă sunt:
– interdicția de a se deplasa la sediul Consiliului Județean Brașov, la sediul Companiei Apa Brașov SA și la sediul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Apei din Județul Brașov
– interdicția de a lua legătura, direct sau indirect, cu mai mulți inculpați și martori din dosar
– interdicția de a exercita funcțiile de vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov, președinte al Consiliului Județean Brașov și președinte al ADI Apă Brașov
De asemenea, lui Șerban Tudorică i s-a interzis părăsirea teritoriului României fără acordul instanței și i s-a impus supravegherea de către IPJ Brașov – Biroul Supravegheri Judiciare.
Atribuții blocate și presiune politică
În lipsa unui vicepreședinte funcțional, atribuții importante precum administrarea drumurilor județene, deszăpezirea, coordonarea spitalelor și alte domenii-cheie au rămas neacoperite. Consilierii județeni USR–PMP acuză un blocaj administrativ prelungit și cer convocarea unei ședințe de plen pentru desemnarea unui nou vicepreședinte, însă până în prezent președintele CJ Brașov nu a dat curs solicitării.
l Momoloaia, mătușa dramaturgului Ion Luca Caragiale, a locuit în Schei și era nepoata negustorului brașovean Mihail Alexovici
l Și mama scriitorului era fiica unui cunoscut negustor din Braşov, Luca Chiriac Karaboa
Momolaia a fost nepoata unui bogat negustor șcheian și mătușa dramaturgului Ion Luca Caragiale. Când a murit Momoloaia, nimeni nu a stat s-o plângă. Au îngropat-o cu cerceii altei cucoane. Nici nu s-a răcit bine în mormânt, că rudele au și început să se certe pentru moștenire. Cucoana și-a revendicat cerceii și s-a ales cu bani buni de pe urma lor. Rudele, unele risipite prin țară, au deschis proces la Tribunal, ca să nu lase galbenii decedatei Ecaterina Momolo Cardini pe mâini străine. După un proces greoi, Ioan Luca Caragiale a pus mâna pe o parte din avere.
Brașoveanca din Schei s-a măritat cu un italian
Ecaterina Momolo Cardini, pe numele de fată Gheorghevici, era nepoata negustorului brașovean Mihail Alexovici, strămoșul lui Caragiale. Momoloaia era nepoată a Elenei, bunica dramaturgului. Adică era vară primară cu mama lui Caragiale. Și a locuit multă vreme în Șchei. Soțul ei, italianul Girolamo Cardini, zis Momolo, era supus austriac stabilit la București. Deținea mari averi. Era stăpânul terenului ce se întindea în zona Universitații, unde a construit și primul local de teatru din București. La colțul Căii Mogoșoaiei (Calea Victoriei de astăzi), ținea cofetărie și restaurant, cu bucate făcute după rețete apusene și orientale. Specialitățile lui erau curcanul umplut, răciturile, baclavalele și înghețatele.
Bordel la Berlin
Momolo mai avea o sală mare de club, unde se țineau balurile mascate ale nobilimii. Momoloaia, crescută în Schei, femeie zdravănă, cu capul pe umeri, își băga nasul cu folos în afacerile soțului.
„La Berlin, mătușa lui Caragiale avea un mic hotel. Gurile rele spuneau, nu fără temei, că noaptea acesta se transforma în bordel. Banii luați de la prostituate au fost puși la păstrare, pentru zile negre. A ajuns să se bucure de ei Caragiale, după ce a primit moștenirea“, spunea prof. dr. Vasile Oltean, pe vremea când era director la Muzeul „Prima Școală Româească“.
Rudele Momoloaiei din Șchei erau cu stare, dar au murit când ea era încă tânără.
Trei milioane de galbeni
Italianul Momolo a murit în 1859, iar soția sa câțiva ani mai târziu. Circul în familie a început după moartea Momoloaiei. Că femeia lăsase în urmă destulă avere încât să strârnească vrajbă între neamurile care se revendicau moștenitori. În casa ei din București s-au găsit cupoane, obligațiuni, rente. Femeie cumpătată, zgârcită spun alții, aceasta ascunsese în saltelele din salon bilete ipotecare și o pungă cu nouă mii de napoleoni de aur. S-au mai găsit giuvaiere de aur și smarald. În total, averea ajungea la peste trei milioane de galbeni.
Erau șase moștenitori principali, toți veri cu decedata. Unul dintre ei era pictorul Constantin Lecca, iar una dintre verișoare Ecaterina Caragiale, mama dramaturgului Ion Luca Caragiale. Ecaterina a semnat o procură în favoarea fiului, care a reprezentat-o la toate fazele procesului.
Alături de întâiul său născut, Mateiu Caragiale, scriitor, poet și istoric al heraldicii
Datorii mari
Încurcăturile juridice s-au ținut lanț. La Tribunal s-a prezentat și Maria Tabay, o fostă slujnică de-a Momoloaiei, care pretindea că este fiica ei nelegitimă. Cerea toată averea, dar s-a ales doar cu puțini bani. Printre avocații moștenitorilor s-au aflat Take Ionescu și Barbu Ștefănescu Delavrancea. Până în 1908 au avut loc 15 procese numai pentru moștenirea Momoloaiei.
Caragiale era cel mai grăbit dintre toți, pentru că avea mari datorii. Din cauza unor învârteli juridice, s-a certat cu un bun prieten. Într-o fază a procesului i s-a contestat statutul de copil legitim. Se cereau dovezi că mama sa, Ecaterina, a fost căsătorită legat cu tatăl său, Luca Caragiale.
Bani pentru autoexilul berlinez
Abia în 1904 sunt scoase la licitaţie moşia şi casa din Bucureşti rămase după Momoloaia. Vânzarea efectivă s-a realizat – tot din cauza unor contestaţii – în 1909. Între timp, graţie părţii lui de moştenire, Caragiale a dobândit o rentă lunară între 500 şi 1.000 de lei. Nu era o sumă exorbitantă, dar era suficientă pentru a asigura oricui, în acele vremuri, o viaţă onorabilă. În 1905 a murit Anastasia, sora tatălui său. Caragiale a câştigat la Tribunal şi averea acesteia. Toate aceste câştiguri târzii l-au făcut pe scriitor să-şi vadă visul cu ochii: în 1905, s-a stabilit cu familia la Berlin, cel mai cosmopolit oraş European din acea perioadă. A mai trăit şapte ani, în apartamente confortabile, fericit că se poate bucura de avantajele civilizaţiei şi de gustul nemţilor pentru muzică simfonică. Chiar dacă mai păstra, după cum mărturisește, dorul limbii române.
Caragiale avea o mare slăbiciune la femei și nu s-a dat în lături să aibă o relaţie cu Veronica Micle, iubita celui mai bun prieten al său, Mihai Eminescu
Proces nedrept pentru o piesă tradusă la Brașov
Celebrul scriitor Barbu Ştefănescu Delavrancea a fost în timpul vieţii şi unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi din ţară. El l-a reprezentat pe Caragiale în două procese grele. Procesul pentru obţinerea moştenirii Ecaterinei Momolo Cardini. Un alt proces celebru în care Caragiale l-a avut avocat este cel împotriva lui Constantin Al. Ionescu-Caion, un ziarist care acuza că piesa de teatru „Năpasta”, semnată de Caragiale, a fost plagiată după un autor ungur. Caion l-a calomniat pe Caragiale susţinând că „Năpasta” a fost copiată cuvânt cu cuvânt după drama „Nenorocul” a scriitorului ungur Kemeny Istvan. Și care ar fi fost tradusă în româneşte de Alexandru Bogdan în 1848, la Braşov. Iniţial, s-a dovedit că Ionescu-Caion a mințit. Și a fost condamnat la pedeapsa cu închisoarea corecţională pe timp de trei luni, la amendă şi plata daunelor. La recurs, însă, a fost achitat pentru că și-a recunoscut public întreaga ticăloşie.
Ion Luca Caragiale, împreună cu prietenul și avocatul său, Barbu Ștefănescu Delavrancea
Refuzat de profesorii şagunişti
În tinereţe, cu numeroase rude în Braşov, Caragiale a poposit de mai multe ori în oraşul de sub Tâmpa. În 1864 şi 1865, venit cu trupa de teatru Pascally, a jucat în spectacolul „Răzvan şi Vidra“ pe scena Teatrului Reduta de pe strada Hirsher. Împreună cu Eminescu, pe care l-a cunoscut la Giurgiu, Caragiale a fost copil de trupă.
Peste ani şi ani, dramaturgul a încercat să se angajeze ca profesor la Liceul Andrei Şaguna. Nu a fost acceptat. Nu pentru că nu ar fi fost competent pentru asta. Ci din cauza unei legi care îi defavoriza pe absolvenții din România. Pe vremea aceea nu erau primiţi la licee decât profesorii care şi-au luat licenţa la Viena şi Berlin. Se spune că Ion Luca Caragiale ar fi vrut să-l „mituiască” pe directorul de atunci al liceului brașovean, oferindu-se să susţină financiar, timp de un an, pe copilul acestuia, aflat la studii la Viena. A fost refuzat în mod public, destul de dur. După acest incident, Caragiale a renunţat la candidature de profesor la renumitul liceu.
„Nu mai pot trăi aici! E prea grea duhoarea”
Ion Luca Caragiale s-a autoexilat la Berlin în 1904, împreună cu familia. A plecat dezgustat şi scârbit de ţara în care trăise şi pentru care scrisese toată viaţa. „Nu mai pot trăi aici! E prea grea duhoarea”, spunea Caragiale înainte să plece.
Era mulțumit de noua lui viață, dar îl măcina însă dorul. De dorul limbii române a început să frecventeze cercurile studenţeşti româneşti de la Berlin. Bunul său prieten Alexandru Vlahuţă îi scria constant și îi cerea să revină în ţară. „Pentru nimic în lume n-aş părăsi acest colţ de viaţă străină pentru a mă reîntoarce în patrie. Să mai văd ceea ce am văzut, să mai sufăr ceea ce am suferit, aceleaşi mutre, aceleaşi fosile cari conduc viaţa publică, otrăvindu-te numai cu privirile lor stupide şi bănuitoare. Nu, dragul meu, nu. M-am exilat şi atâta tot. Aerul de aicea îmi prieşte, sunt mulţumit cu ai mei şi n-am ce căuta într-o ţară unde linguşirea şi hoţia sunt virtuţi, iară munca şi talentul, viţii demne de compătimit”, îi scria dramaturgul lui Vlahuţă.
I.L. Caragiale, alături de Coșbuc și alți amici, la o bere, în Berlin, în 1905
„Moartea îl atinsese rapid, așa cum își dorise”
La Berlin a fost nevoit să muncească din greu pentru a-şi putea întreţine familia. Scria mult, până târziu în noapte şi călătorea mult. „Din ultimele călătorii s-a ales cu o răceală din pricina căreia are accese de tuse, iar fumatul le face şi mai dese”, descriu biografii ultima perioadă din viaţa dramaturgului. În seara zilei de 9 iunie 1912, dramaturgul s-a retras în dormitor spunându-i soţiei că va urma o noapte în care are de gând să lucreze până târziu. Dimineaţa, aceasta l-a găsit fără suflare. Momentul morţii este descris de Cella Delavrancea care se afla în casa lui I. L. Caragiale de la Berlin. „Într-o dimineaţă, Caragiale n-a mai apărut în salon să asculte o fugă de Bach. Am lucrat singură, am început să studiez marea sonată de Schumann în fa diez minor, bucată dramatică şi grea. Dintr-o dată, un ţipăt a sfâşiat fiorul melodic. M-am ridicat cuprinsă de frică şi am fugit spre odaia de culcare a lui Caragiale. Uşa era deschisă. El, alunecat pe jos, lângă pat, cu mâna stângă crispată pe cearşaf, capul dat pe spate, faţa albă, ochii ficşi. Îngrozită, soţia lui îl privea.( … ) Moartea îl atinsese rapid, fără şovăire, aşa cum desigur şi-o dorise, esenţă în spaţiu, verb fără adjectiv”, scrie Cella Cella Delavrancea în volumul „Dintr-un secol de viaţă”.
Pe 14 iunie, sicriul lui Caragiale a fost depus într-un cavou al familiei, în prezenţa bunilor săi prieteni Delavrancea şi Vlahuţă, veniţi la Berlin. Abia în toamna aceluiaşi an, rămăşiţele dramaturgului au luat drumul spre România.
Curat, Caragiale!
Ironia sorții a făcut ca ultimul drum să fie marcat de o controversă ca în una dintre comediile sale. În ediţia de luni, 19 noiembrie 1912, a ziarului „Universul“, un ziarist scire despre cum s-a rătăcit, timp de două săptămâni vagonul morturar care aducea sicriul în ţară.
„Rămăşiţele pământeşti ale marelui scriitor Caragiale au sosit ieri, pe neaşteptate, într-un vagon special, în gara de Nord. Nimeni n-a venit întru întâmpinarea corpului ilustrului scriitor, nici chiar familia, deoarece nimeni nu fusese anunţat. (…) La orele 11 jumătate, şeful Gării de Nord a fost intrigat de un vagon de marfă, sigilat, pe care se afla numele oraşului Breslau din Germania. Vagonul nu avea nici un fract şi nici nu putea cineva să-şi închipuie că e un vagon mortuar, deoarece nu avea nici o cruce pe el, cum se obicinuieşte.
Şeful trenului, întrebat ce e cu vagonul, a spus că l-a luat de la Predeal şi că nu ştie nimic mai mult. Telefonându-se la Predeal, de-abia atunci s-a aflat totul. S-a răspuns de la Predeal că vagonul conţine corpul lui Caragiale şi că fractul s-a pierdut.
Cercetându-se, s-a aflat că vagonul rătăceşte de două săptămâni pe liniile germane şi austriece. S-a anunţat rudele lui Caragiale şi a sosit la gară domnul Zlatro, o rudă apropiată“.
În realitate, oficial nimeni nu a confirmat povestea. Nici familia. O dezmint și cercetătorii biografiei dramaturgului. Curat, Caragiale!
Născut în 30 ianuarie 1852
Ecaterina Caraboa(sau Karaboa) – pe numele de fată – mama scriitorului, era fiica unui cunoscut negustor grec din Braşov, Luca Chiriac Karaboa. Ecaterina era a doua fiică a lui Luca Chiriac Karaboa, negustor şi membru al Companiei de comerţ oriental din Braşov, şi a Elenei, una dintre fiicele bogatului comerciant Mihail Alexovici.
Ecaterina, mama dramaturgului, era a doua fiică a lui Luca Chiriac Karaboa, negustor şi membru al Companiei de comerţ oriental din Braşov, şi a Elenei, una dintre fiicele bogatului comerciant Mihail Alexovici
Tatăl, Luca Caragiale, avocat, fusese în tinereţe actor şi, după o căsătorie ratată cu o actriţă, Caliopi Caloropulos, şi-a întemeiat o familie statornică alături de brasoveanca Ecaterina. Ca administrator de moşie, Luca Caragiale se stabilise în Prahova. Aici s-a născut, la 30 ianuarie 1852, în localitatea Haimanale, Ion Luca, viitorul mare dramaturg român. S-a stins în somn în 1912. A fost adus în țară și înmormântat la cimitirul Bellu din București.
În discursul ţinut la înmormântarea lui Caragiale, bunul său prieten Delavrancea l-a numit pe dramaturg „cel mai mare român din câţi au ţinut un condei într-o mână şi o torţă aprinsă în cealaltă”. La aniversarea centenarului naşterii lui Caragiale, în 1952, trupul dramaturgului a fost exhumat şi mutat pe Aleea Scriitorilor, lângă mormântul lui Eminescu.
Caragiale rămâne un autor actual
Opera lui Ion Luca Caragiale cuprinde teatru (opt comedii și o dramă), nuvele și povestiri, momente și schițe, publicistică, parodii, poezii. Caragiale nu este numai întemeietorul teatrului comic din România, ci și unul dintre principalii fondatori ai teatrului național. Operele sale, în special comediile sunt exemple excelente ale realismului critic românesc: satirizarea moravurilor societăților românești ale sfârșitului secolului al XIX-lea, comicul de situație, de limbaj și de caracter, precum și crearea unor tipologii umane universale (politicianul corupt, cetățeanul turmentat, cuplul adulterin). Caragiale rămâne un autor actual prin critica sa socială, piesele sale fiind jucate des și cu real succes și astăzi.
Fluierat de spectatori la premiera comediei „O noapte furtunoasă“
Debutul literar și l-a făcut la 21 ani (1873), începând să colaboreze la revista umoristică „Claponul“. A fost coleg de redacție cu Eminescu la ziarul „Timpul“, unde mai lucra și Ioan Slavici. În noiembrie 1878 citește la „Junimea“ comedia „O noapte furtunoasă“. La premieră a fost huiduit și amenințat cu bătaia, de spectatorii care s-au regăsit în personaje.
La 13 noiembrie 1884 se prezintă pe scena Teatrului Național comedia „O scrisoare pierdută“. În 1885 scrie comedia „D-ale carnavalului“, iar în 1890 drama „Năpasta“.
Publică un volum de proză cu nuvelele „Păcat“ și „O făclie de Paște“.
Praznicele Momoloaiei
În mod normal, banii câștigași din moșteniri i-ar fi ajuns lui Caragiale să trăiască onorabil. Însă, la fel ca multe din personajele sale, dramaturgul era veșnic dator, și, după ce își plătea creditorii, cu banii rămași, dădea mese copioase prietenilor. El numea aceste ospețe „praznicele Mumuloaiei”. În 1905 a murit și Anastasia, sora tatălui său. A câștigat atunci la Tribunal și averea acesteia, în detrimentul unor rude mai sărace.
Corona Brașov are un meci de totul sau nimic în cupele europene. În această seară, de ora 19.00, la Sala Sporturilor „Dumitru Popescu Colibași”, brașovenii vor juca returul optimilor de finală ale Cupei CEV cu Orion Stars Doetinchem. În meciul tur, olandezii s-au impus cu 3-0. Elevii lui Maurizio Castellano au nevoie de un succes cu 3-0 sau 3-1 și apoi o calificare în urma unui set de aur.