Acasă Blog Pagina 665

Rețeta zilei

0
Rețeta zilei
Borș moldovenesc de legume

Se călește o ceapă tăiată peștișori până se rumenește. Se pun la călit și 2 ardei cu 2 morcovi tăiați cubulețe mici. Mai apoi, peste ceapa călită anterior se pun 3 roșii curățate de coajă și tocate și se lasă până arată ca un bulion. Apoi se combină cu amestecul de ardei și morcovi. Se pune peste ele un pahar cu apă se dau la foc până scade amestecul. Separat, 3 cartofi curățați și tăiați cubulețe se pun într-o oală cu doi litri de apă, iar când sunt aproape fierți se adaugă legumele călite și, dacă doriți, o mână de fasole verde. Se săreaza potrivit și se fierbe totul cam 10 minute. Se pune apoi borșul și se mai lasă să dea câteva clocote. Se ia de pe foc, se pune verdeață tocată. Se servește cu smântână (sau fără), după preferințe.

O carte pe săptămână

0
O carte pe săptămână
Fiicele din Shandong, de Eve J. Chung

Fiicele sunt blestemul familiei Ang. În 1948, Războiul Civil face ravagii în zonele rurale din China, însă în Shandong, înstărita familie de moșieri Ang este mai preocupată de lipsa unui moștenitor. Pe măsură ce armata comunistă se apropie de oraș, ceilalți membri ai familiei prospere fug, lăsându-le în urmă pe fete și pe mama lor, pe care le consideră guri de hrănit inutile.

Bancul zilei

0
Bancul zilei

– Nevasta mea este superbă, este cea mai frumoasă femeie din lume
– Amice, atunci este neapărat cazul s-o vezi pe nevasta mea.
– E așa de frumoasă?
– Nu, e oftalmolog!

Sfat Expres: 5 alimente care ne îngălbenesc dinții

0
Sfat Expres: 5 alimente care ne îngălbenesc dinții

Dinţii îşi modifică aspectul, de-a lungul vieţii, fără ca uneori să ne dăm seama din ce cauze. Se poate să observăm, la un moment dat, că dantura s-a îngălbenit, fără să reuşim să determinăm şi cum să ne apărăm de acest fenomen. Cele mai comune motive pentru care dinţii se pătează sunt consumul de vin roşu, cafea sau ceai, dar şi fumatul. Însă, există și alimente care pătează dinţii. Iată 5 din aceste produse care ne strică strălucirea dinților. Ce poţi face ca să nu trebuiască să renunţi complet la ele?

1. Vinul

Vinul este o băutură cu ph acid, afectând integritatea smalțului dentar. Dintre nenumăratele soiuri, se remarcă vinul roşu care, uneori, pătează vizibil dinţii, imediat după consum. Acest efect se datorează taninului, substanța ce îi oferă gustul specific atât vinului, cât și ceaiului și ciocolatei.

Ce să faci: Clăteşte-ţi gura cu apă după fiecare pahar de vin. De asemenea, poți consuma câteva bucăţi de brânză care îţi vor proteja dinţii.

2. Sucurile din comerţ

Printre băuturile care pătează dinţii se numără toate sucurile acidulate şi naturale din comerţ, din cauza coloranţilor pe care acestea îi au în componență.

Ce să faci: Poţi preveni colorarea dinţilor dacă micşorezi cantitatea de sucuri consumată. O altă modalitate eficientă de a minimiza efectul este să consumi sucurile cu paiul.

3. Cafeaua

Cea mai populară băutură a dimineţii pătează dinţii în mod constant. Culoarea cafelei este dată de tanin, care afectează culoarea danturii. În plus, pH-ul dinţilor este slăbit din cauza acidităţii substanţelor din cafele. Iar dacă însoțești cafeaua cu o bautură acidulată sau pe bază de citrice , vei accentua daunele, din cauza acidului citric.

Ce să faci: Obişnuieşte-te să bei cafea înainte să te speli pe dinţi. Astfel, poţi diminua efectele substanţelor care pătează dinţii, fără eforturi.

4. Sosul de roşii

Sosul de roşii nu are doar substanţe acide active în componenţă, ci şi tendinţa să se lipească pe dinţi. Astfel, doar mâncând, rişti să îţi pătezi dantura, chiar şi în zone care nu sunt vizibile.

Ce să faci: Alege o masă echilibrată care să includă şi broccoli, spanac sau varză. Acestea îţi crează un strat protector pe dinţi, în timpul consumului. Și, bineînțeles, nu uita să te speli pe dinți după fiecare masă.

5. Curry-ul

Deliciosul condiment pătează dinţii din cauza substanţelor puternice de colorare. Culoarea galbenă a curry-ului poate rămâne pe dinţi, mai ales dacă îl consumi pe termen lung.

Ce să faci: Completează-ți masa cu fructe şi legume proaspete, cum ar fi cartofii, merele sau morcovii. De asemenea, poți opta pentru o apă de gură cu efect de curățare cu care să te clătești după o masă mai copioasă.

Contract de 80 de milioane de lei pentru deszăpezire la Brașov, semnat în prag de Revelion

0
Contract de 80 de milioane pentru deszăpezire la Brașov, semnat în prag de Revelion

Primăria Brașov a semnat la finalul anului trecut, în prag de Revelion, un contract în valoare de peste 80 de milioane de lei, prin încredințare directă, pentru servicii de deszăpezire, salubrizare și măturat stradal, decizia stârnind controverse legate de momentul semnării și lipsa explicațiilor publice. Contractul a fost parafat pe 30 decembrie, într-o perioadă în care atenția publică era minimă, susține deputatul Allen Coliban.

Semnarea acordului chiar înainte de Revelion a fost criticată ca fiind lipsită de transparență și dezbatere publică, mai ales în contextul unei sume considerabile alocate pentru întreținerea orașului pe timp de iarnă.

Semnarea contractului și lipsa explicațiilor publice

Potrivit criticilor formulate în spațiul public, decizia nu a fost însoțită de o justificare detaliată privind valoarea contractului și nici de o corelare clară între fondurile alocate și standardele de performanță asumate. Reprezentanți ai opoziției susțin că nu au fost prezentate public criterii clare privind costurile, termenele de intervenție sau indicatorii de calitate ai serviciilor.

Momentul semnării, la final de an, a alimentat suspiciunile legate de graba administrativă și de evitarea unei dezbateri ample. În lipsa unor explicații oficiale detaliate, contractul a devenit rapid subiect de dispută politică și administrativă.

Primele ninsori și reacția brașovenilor

Nemulțumirile au crescut odată cu primele episoade de ninsoare din acest sezon. Mai mulți brașoveni au reclamat străzi acoperite de zăpadă, întârzieri în intervenții și blocaje în trafic. Imaginile cu artere greu practicabile au circulat rapid pe rețelele sociale, alimentând criticile privind eficiența serviciilor contractate.

Situația a readus în discuție raportul dintre bugetele alocate pentru deszăpezire și rezultatele din teren, precum și nevoia unor mecanisme mai clare de monitorizare a contractelor publice. Până în prezent, administrația locală nu a prezentat un raport public detaliat privind modul în care sunt evaluate intervențiile și respectarea obligațiilor contractuale.

Brașov lansează ediția a XI-a a Premiilor Anului în Cultură

0
Brașov lansează ediția a XI-a a Premiilor Anului în Cultură

Consorțiul Cultural Corona a deschis oficial ediția a XI-a a Premiilor Anului în Cultură la Brașov, proiect care evaluează anual activitatea culturală locală și aduce în prim-plan proiectele și profesioniștii care au marcat anul 2025. Organizatorii subliniază că inițiativa este atât o gală de recunoaștere, cât și un exercițiu public de analiză a scenei culturale brașovene.

Nominalizări și sistem de jurizare

Propunerile pot fi trimise online până la 15 februarie 2026 și pot viza persoane, organizații sau proiecte desfășurate între 1 ianuarie și 31 decembrie 2025, din toate domeniile culturale relevante pentru Brașov. Clasamentul final va fi stabilit printr-un sistem mixt: 50% vot public online și 50% evaluarea unui juriu extern format din specialiști din afara orașului.

Gala de premiere este programată pe 3 martie 2026, în Sala Studio 181 din Rectorat, pe Bulevardul Eroilor. Evenimentul va reuni artiști, manageri culturali, instituții și publicul interesat, consolidând rolul premiilor ca spațiu de recunoaștere a culturii locale. Consorțiul Cultural Corona, organizație non-guvernamentală brașoveană, rămâne inițiatorul și coordonatorul acestui proiect dedicat excelenței culturale.

Celebru, dar nu acasă: „Big Jacques“,  brașoveanul care a evadat din lagărul Donbas

0
Celebru, dar nu acasă: „Big Jacques“,  brașoveanul care a evadat din lagărul Donbas
Celebru, dar nu acasă: „Big Jacques“,  brașoveanul care a evadat din lagărul Donbas

Celebru, dar nu acasă: „Big Jacques“,  brașoveanul care a evadat din lagărul Donbas

 

l Jacques Săndulescu avea aproape 17 ani când a fost arestat în Braşov, în drum spre liceu, si trimis în  lagărul de exterminare stalinist din Donbas,  în estul Ucrainei l A evadat, a supraviețuit, a trăit aventuri inimaginabile și a ajuns erou, în filme și în viață, în SUA l Nu s-a mai întors niciodată în Brașov, unde este aproape necunoscut

 

A fost boxer profesionist în SUA, proprietarul unui bar de jazz din New York şi actor în reclame şi filme ca „Lege şi ordine“, „Sărutul vampirului“ (alături de Nicholas Cage), „Fotoliu pentru doi“ (cu Eddie Murphy). Și autorul unei cărți autobiografice de succes. Dar mai întâi de toate, era braşovean. Jacques Săndulescu ar fi împlinit luna aceasta 98 de ani. Timpul lui s-a oprit însă în 2010. A murit în America. Unde a și trăit cea mai mare parte a vieții și a devenit celebru.  Nu împlinise 17 ani când a fost arestat în Braşov, în drum spre liceu. Era ianuarie 1945. A fost suit cu forța de soldații ruși  într-un tren de vite plin cu oameni ca el și dus în lagărul de muncă sovietic din Donbas, în estul Ucrainei. Din acea clipă a început destinul său de erou. „Big Jacques“, un  personaj uluitor în propria viață și pe marile ecrane americane. Dar prea puțin cunoscut în orașul și țara în care s-a născut. Și unde nu s-a mai întors niciodată.

 

  „Donbas“, o poveste de viață care bate orice film

 

În afară de cariera artistică şi sportivă, cel supranumit „Big Jacques“ a făcut vâlvă  în America anilor 70  cu romanul autobiografic „Donbas“. Unde descrie anii cumpliţi petrecuţi în lagărul sovietic din care adolescentul de atunci a reuşit să evadeze. Romanul i-a uluit pe americani care o asemănau cu un film hollywoodian. Nu era o aventură cinematografică. Evadarea braşoveanului Jacques Săndulescu din lagărele morţii de la Donbas este o poveste reală. Romanul „Donbas” a fost reeditat si lansat și în România în 2016. La 6 ani după moartea brașoveanului „Big Jacques“.nA rămas aproape un necunoscut în România. În SUA, cartea lui Săndulescu se studiază adesea la școală, drept una dintre cele mai cutremurătoare mărturii din lagărul comunist.

Cine este Big Jacques?

„Până nu am citit această carte, n-am înţeles căror orori a supravieţuit Jacques“, mărturiseşte jurnalistul american Jesse Kornbluth. Romanul autobiografic „Donbas – O istorie adevărată a unei evadări din de Rusia“ a uimit lumea americană prin tragismul realităţii din lagărele sovietice. Autorul, braşoveanul Jacques Săndulescu, şi-a povestit, de fapt, propria odisee, de la arestarea lui, la vârsta de 16 ani și câteva luni, până la evadarea, doi ani mai târziu, din lagărul de concentrare Donbas. „Un Papillon român“, cum îl numeşte sociologul Sorin Adam Matei. Totuşi, aceste amănunte sunt foarte puțin cunoscute în România. Cartea a fost tradusă abia la ani buni după moartea autorului . Nici măcar de cariera de la Hollywood a braşoveanului nu este prea cunoscută. Supranumit „Big Jacques“, Săndulescu a jucat în aproape 20 de filme roluri mici şi mari, majoritatea personaje care vorbesc ruseşte. A fost Boris, Rapzinsky, Gorki, Nanoosh, Skolnick, chiar Jacques Sandulescu. Pe scenă a purtat şi numele Vania, acelaşi cu care l-au botezat ruşii pe când muncea în lagăr. Actorul era preferat pentru aceste roluri pentru că vorbea bine limba rusă. O învăţase chiar în lagărul din Donbas. Nu de plăcere, ci ca să supravieţuiască.

Arestatul era elev

„Am fost arestat în Braşov, în drum spre şcoală. Abia se iveau zorile şi străzile gri erau încă goale. La un colţ, aproape de clădirea şcolii, am văzut câţiva soldaţi ruşi înarmaţi şi un civil interpret român împingând un bărbat în camionul de poliţie. M-au văzut, iar interpretul a strigat: «Unde te duci?». «La şcoală». «Vino, te ducem undeva, după aia poţi merge şi la şcoală». M-a înhăţat, iar soldaţii l-au ajutat să mă împingă în camion“. Aşa începe romanul lui Jacques Săndulescu. A fost pur şi simplu ridicat de pe stradă, un adolescent de aproape 17 ani. Poate că ruşilor li s-a părut mai în vârstă, „avea 1,85 metri înălţime şi 82 de kilograme. Era cea mai tânără persoană din vagonul înţesat cu români şi ruşi care s-a îmbarcat pentru Est în ianuarie 1945“, spunea jurnalistul Jesse Kornbluth. Dimensiunile herculeene ale braşoveanului i-au atras şi porecla de „Big Jacques”(„Marele Jacques“). Şi tot datorită staturii impozante şi sănătăţii de fier, a reuşit să supravieţuiască condiţiilor inumane din lagăr.

„Kakoi nomer?“

După trei săptămâni de mers prin câmpul înzăpezit, trenul în care erau înghesuiţi prizonierii a ajuns la destinaţie. Erau şi ingineri, şi medici, printre braşovenii condamnaţi la muncă silnică. Înfometaţi, privaţi de somn şi căldură, murdari, s-au îndreptat spre barăcile de lemn. „Singurele mele lucruri erau trei cărţi de şcoală – Istoria României, Istoria Germaniei şi o geografie – pe care le ţineam strâns la piept, şi o lingură pe care mi-a dat-o o femeie în tren“, scrie Jacques. S-au instalat în barăcile friguroase, pe scânduri de lemn. Au primit câte o pâine la 5 oameni. Au fost scoşi mai întâi la construirea anexelor: latrină, bucătărie, baie. După 3 săptămâni, au fost anunţaţi că vor munci în minele de cărbune, în schimburi de câte 8 ore, regim valabil în mod egal pentru femei şi bărbaţi. Lucrau în frig şi umezeală, cu o raţie de 300 de grame de pâine pe zi şi terci de ovăz. Cizmele lui Jacques se găuriseră. Într-o zi, un tânăr ofiţer sovietic i-a ordonat să se descalţe. Când i-a văzut picioarele degerate, l-a întrebat: „Kakoi nomer?“. Băiatul i-a răspuns: 48. În jumătate de oră, a primit o pereche de cizme noi şi călduroase de la ofiţerul milos. A plâns de bucurie.

Şi-a vândut cărţile, filă cu filă

Acelaşi ofiţer l-a botezat pe Jacques, Vania. Toţi l-au ţinut minte mai mult după poreclă decât după numele românesc. Braşoveanul a scos cărbune din Mina 32, aflată la 4 kilometri de baracă. Apoi, a fost mutat la Mina 89. Aici, apa a inundat o galerie şi era să se înece, la fel ca ceilalţi. L-a salvat tot înălţimea şi dorinţa de a trăi. La sfârşitul zilei de muncă, gardienii l-au felicitat şi i-au spus că e muncitor bun. Ud până la piele şi îngheţat, stând în baraca întuneacoasă şi rece ca gheaţa, i-a venit pentru prima oară în minte să evadeze. A doua zi, comandantul lagărului a executat prizonierii care încercaseră să fugă în acea noapte. Scena l-a îngrozit şi a amânat evadarea până când va avea un plan bine pus la punct. Cum ţigările preparate din mahorcă şi foi din ziarul Pravda erau scumpe, a reuşit să facă rost de la un soldat de nişte terci de mălai contra câtorva file din istoria Germaniei. După ce a terminat-o, a trecut la geografie. Istoria României a păstrat-o, însă.

Evadat la 18 ani

O zi pe săptămână, prizonierii erau obligaţi să urmărească filme de propagandă bolşevică. Erau treziţi din somn şi mânaţi în baraca în care se acorda primul ajutor. „Sovieticii erau prezentaţi ca nişte sfinţi, iar germanii drept cei mai mari nemernici, mai răi chiar decât restul capitaliştilor. După fiecare film, trebuia să aclamăm cu entuziasm şi să aplaudăm cât puteam de tare. După ce războiul s-a sfârşit în 8 mai 1945, entuziasmul ruşilor s-a dublat. Toţi strigau: «I-am bătut pe nemţii aţâţători de capitalism, acum o să-i batem şi pe americani!»“. Cu toate acestea, Jacques n-a văzut pe-acolo decât maşini americane. A fost transferat la altă mină, calvarul a continuat. După doi ani şi jumătate, a rămas captiv într-o groapă din mină, dar un prieten a făcut eforturi supraomeneşti şi l-a salvat. S-a ales cu răni grave la picioare şi risca să-i fie amputate. Şchiopătând, cu picioarele invadate de puroi, a fugit din lagăr. A dormit într-un tren, ascuns într-un vagon cu cărbune. Aşa a început drumul lui către libertate. A trecut în Germania de Vest şi de aici în Canada, apoi, SUA. Avea numai 18 ani când a reuşit să scape din cel mai de temut lagăr de exterminare sovietic: Donbas.

„Vaniuşka, Vaniuşka!“

În 1999, braşoveanul s-a întors în locul supliciului său din adolescenţă. „Cu ani în urmă, dacă m-aş fi întors în Donbas, aş fi fost pierdut“, mărturisea Jacques, la 70 de ani, când deja era un actor american apreciat. Autorităţile ucrainene s-au uitat la paşaportul lui şi i l-au înapoiat. „Se aştepta încă să fie arestat pentru evadarea de acum 52 de ani“, spune scriitoarea Annie Gottlieb, soţia sa care l-a însoţit în Ucraina. A fost din nou faţă în faţă cu muntele de cărbune de la mina 28, abandonată pentru că devenise nerentabilă. Emoţiile l-au copleşit şi lacrimile i s-au rostogolit pe obraji. Le-a căutat cu înverşunare pe Nina, Lisa şi Katia, femeile cu care lucrase cot la cot şi care împărţiseră mâncarea cu el. Nu-i venea să creadă că toate erau moarte. Localnicii i-au spus că una, totuşi trăieşte. Dusia, o bătrânică slabă şi fără dinţi, l-a recunoscut imediat şi a început să plângă: „Vaniuşka, Vaniuşka!“. Jacques i-a dat 20 de dolari, dar femeia n-a ştiut ce sunt. A întrebat-o ce ar vrea să-i aducă de la New York. „O maşină de spălat“, i-a răspuns bătrânica. Braşoveanul şi-a ţinut promisiunea şi s-a întors la fosta camaradă de lagăr cu cadoul promis.

Reîntâlnire după 52 de ani

A căutat mormintele prietenilor ucişi în lagăr dar n-a găsit decât o placă comemorativă lângă care s-a fotografiat cu un zâmbet amar pe buze. A reântâlnit-o şi pe Marusia, fata cu care lucrase în mină, şi care acum primea din partea statului ucrainean pensie de 10 dolari. I-a lăsat şi ei bani cât 8 pensii şi o pufoaică cu steagul Americii. Au stat la masa îmbelşugată oferită de Dusia, au depănat amintiri şi au băut votcă. Au mai descoperit o persoană în viaţă, pe Nina. În doi ani, Jacques a revenit de patru ori în Ucraina, la Rovenki, cu daruri pentru prietenii lui. În România însă, nu s-a întors. N-a mai revăzut niciodată oraşul în care s-a născut, într-o familie de moşieri şi militari. Şi în care, copilăria i-a fost brusc  frântă de  bolșevici.

 

**
De la box, la karate

 

A fost bun prieten cu Masutatsu Oyama (1923-1994), fondatorul şcolii Kyokushin, figură legendară, unul dintre cei mai mari experţi ai tuturor timpurilor. Cei doi s-au cunoscut la New York, în 1962. Braşoveanul a primit rangul de „shihan“ – expert, maestru. „Cred că, dacă toţi oamenii de pe planetă ar trăi în spiritul Kyokushin, ar fi pace în toată lumea“, mărturisea Jacques, care a fost mai întîi boxer profesionist la categoria grea.

 

**

 În ianuarie 1945, 9.000 de brașoveni au fost luați cu forța și trimiși în lagărele rusești

• Între 1941 şi 1944, Basarabia a reintrat în componenţa României, dar, după 1944 a fost anexată din nou la URSS. În anii postbelici au avut loc deportări în masă, în condiţii de exterminare, execuţii ale persoanelor indezirabilile, foamete organizată, deplasări de populaţie. Stalin a ordonat deportări masive de români spre Siberia cu scopul de a înlocui populaţia românească majoritară din teritoriile ocupate abuziv cu venetici ruşi şi de alte naţionalităţi. Dar şi pentru a face rost de mână de lucru gratis. Circa 600.000 de persoane au ajuns în lagăre de muncă. 300.000 au murit în urma foametei planificate şi 300.000 au fost mutaţi forţat în Rusia şi Kazahstan. Victimele stalinismului au depăşit cifra de un milion. În ianuarie 1945, au fost luaţi cu forţa din Braşov 9.000 de oameni.

Volei masculin: Corona Brașov, dublă cu Știința Explorări Baia Mare

0
Volei masculin: Corona Brașov, dublă cu Știința Explorări Baia Mare

Corona Brașov va juca două meciuri consecutive împotriva celor de la Știința Explorări Baia Mare, în doar trei zile, ambele în Sala Polivalentă „Lascăr Pană” din Baia Mare. Prima partidă este programată miercuri, 4 februarie, de la ora 20:00, și contează pentru turul sferturilor de finală ale Cupei României.

Al doilea meci dintre Știința Baia Mare și Corona este programat vineri, 6 februarie, de la ora 15:00, partidă în devans din etapa 22 de Divizia A1.În clasamentul Diviziei A1, Corona Brașov este pe locul 5, cu 27 de puncte, în vreme ce Știința Explorări e penultima, pe poziția a 10-a, cu 6 puncte.

INVESTIȚII DE PESTE 27 MILIOANE DE LEI ÎN REȚELELE DIN GHIMBAV ȘI CODLEA

0
INVESTIȚII DE PESTE 27 MILIOANE DE LEI ÎN REȚELELE DIN GHIMBAV ȘI CODLEA

4 Februarie 2026

Compania Apa Brașov S.A. implementează ”Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Brașov/Regiunea Centru – etapa II”, Cod SMIS 319762, co-finanțat din Fondul Europeande Dezvoltare Regională, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021 – 2027, Contractul de Finanțare nr. 31/19.06.2024 încheiat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Dezvoltare Durabilă. Proiectul va fi implementat prin 13 contracte de lucrări.

Unul dintre acestea este și Contractul de lucrări BV-CL-R09 „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în UAT-urile Ghimbav și Codlea”, care a fost semnat de Compania Apa Brașov S.A. în data de 28.01.2026, cu Asocierea S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L. – S.C. VALDEK IMPEX S.R.L. prin lider S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L., în calitate de Antreprenor General. Lucrările vor fi executate în baza Autorizației de Construire nr. 119 din 15.09.2025, emisă de Consiliul Județean Brașov.

Valoarea contractului este de 27.726.408,78 Lei, fără TVA.

Durata de execuție este de 18 luni, iar Ordinul de începere va fi emis în luna februarie 2026.

Prin aceste investiții, se asigură continuitatea efortului investițional în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de servicii publice de alimentare cu apă, colectarea și evacuarea apelor uzate din cele două localități.

Pentru localitatea Ghimbav, în acest contract sunt cuprinse 11 străzi: Pieței, Avram Iancu, Ștefan cel Mare, Făgărașului, Lungă, Nucului, Gării, Unirii, Progresului, Morii, Victoriei. Astfel, vor fi realizate investiții pentru reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție a apei pe o lungime de aproximativ 5,3 km și reabilitarea rețelei de canalizare, pe o lungime de aproximativ 1 km. În plus, vor fi construite  o instalație automată de stocare, dozare și pompare pentru dezinfecția apei, o stație de pompare a apei uzate și va fi reabilitat castelul de apă din localitate.

Pentru localitatea Codlea, sunt 29 de străzi cuprinse în contract: Lungă, Ion Creangă, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Ioan Slavici, Uranus, Saturn, Jupiter, Cărării, Cibinului, Fabricii, Lucian Blaga, Răzoarelor, 15 Noiembrie, Avram Iancu, Bucegi, Cloșca, Constituției, Crișan, După Ziduri, Fântânii, Florilor, Horia, Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Muntișor, Pieței și Unirii. Astfel, vor fi realizate investiții pentru reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție a apei, pe o lungime de 7,3 km și reabilitarea rețelei de canalizare, pe o lungime de aproximativ 2,3 km. În plus, vor fi construite 2 stații de pompare a apelor uzate.

Aceste investiții vor contribui la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din localitățile Ghimbav și Codlea, precum și la protejarea mediului înconjurător, facilitând, totodată, dezvoltarea economicăa zonei.

Odată cu implementarea fiecărui contract de lucrări, se asigură respectarea directivelor europene și angajamentele asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Persoană de contact:

Doru Ivlev

Responsabil de Contract,

Direcția Programe Externe

Email: contracte.fonduri-ue@apabrasov.ro

 

 

 

 

 

Valeria și Camila, gemene siameze virtuale, cuceresc internetul

0
Valeria și Camila, gemene siameze virtuale, cuceresc internetul

Într-o lume digitală plină de influenceri creați de AI, Valeria și Camila, gemene siameze generate complet artificial, au devenit rapid senzație pe Instagram, adunând peste 280.000 de urmăritori.

Nișă neconvențională și poveste captivantă

Spre deosebire de modelele AI obișnuite, cu trăsături perfecte și siluete ideale, aceste avatare au atras atenția prin unicitate: gemenele siameze. Contul lor include o poveste detaliată creată de algoritmi, cu fotografii din copilărie inventate și descrieri fictive ale operațiilor la coloana vertebrală, care au stârnit empatie și mii de comentarii.

Dileme etice și potențial comercial

Creatorii nu au precizat inițial că fetele nu sunt reale, ceea ce a ridicat întrebări despre transparența și etica în utilizarea AI-ului. Strategia pare să urmărească atragerea emoțională a publicului, posibil pentru monetizare ulterioară prin platforme plătite. Rămâne de văzut dacă fenomenul va rămâne un experiment vizual sau va deveni un studiu de caz despre manipularea emoțiilor prin avatare digitale.