Un grup civic din Brașov a depus oficial, pe 30 ianuarie, o petiție adresată autorităților locale prin care cere oprirea tăierilor abuzive și administrarea transparentă a patrimoniului verde al orașului. Inițiativa aparține grupului SCUT pentru spații verzi și a fost înaintată către Primăria Municipiului Brașov, Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt, Agenția pentru Protecția Mediului Brașov și Garda Forestieră.
Semnatarii susțin că arborii orașului reprezintă patrimoniu viu și identitar și acuză tăieri și toaletări considerate abuzive în mai multe zone istorice și parcuri din municipiu.
Ce solicită inițiatorii campaniei
Grupul civic cere înființarea unui Registru Verde funcțional și elaborarea unui plan de management al spațiilor verzi, realizat prin consultare publică și cu experți independenți. De asemenea, solicită prezența unui arborist certificat și a unui reprezentant al societății civile în comisiile de evaluare a arborilor.
Petiția mai cere oprirea tăierilor și toaletărilor nejustificate, transparentizarea procedurilor pentru arborii declarați periculoși și respectarea strictă a legislației în administrarea pădurilor urbane.
Zonele invocate în petiție
Inițiatorii menționează mai multe situații pe care le consideră problematice. Printre acestea se numără tăierea unor castani de pe Aleea de Sub Tâmpa, intervenții în zona locului de joacă din Parcul Central Brașov și lucrări în pădurea de pini din zona Cloșca.
Potrivit petiției, unele lucrări ar fi fost realizate fără informare publică adecvată, fără panouri de șantier sau cu documentații considerate incomplete. Grupul acuză și practici de toaletare agresivă, care ar afecta sănătatea arborilor și stabilitatea acestora pe termen lung.
Apel la protejarea patrimoniului verde
Semnatarii susțin că arborii maturi nu pot fi înlocuiți prin plantări compensatorii și că pierderea acestora afectează atât calitatea vieții, cât și biodiversitatea urbană. Mesajul central al campaniei este că patrimoniul verde al orașului trebuie administrat responsabil, pe baze științifice și cu implicarea comunității.
Autoritățile locale nu au transmis încă un punct de vedere oficial privind solicitările din petiție.
Brașov se menține în topul celor mai scumpe piețe imobiliare din România, ocupând locul al doilea la nivel național în ceea ce privește prețul apartamentelor, imediat după Cluj-Napoca. Datele provin dintr-un studiu realizat de o platformă de imobiliare care analizează dinamica tranzacțiilor din marile orașe.
Piață scumpă, vânzări mai lente
Prețurile ridicate se reflectă direct în viteza tranzacțiilor. În medie, un apartament din Brașov are nevoie de aproximativ 75 de zile pentru a-și găsi cumpărător. Totodată, marja de negociere practicată pe piața locală este a doua cea mai mare din țară, ajungând la 3,9%.
Raportul arată că apartamentele se vând cel mai rapid în București și Timișoara, unde dinamica cererii este mai accelerată.
Cerere echilibrată între vechi și nou
Potrivit analizei, Brașovul este unul dintre puținele mari centre urbane din România în care nu se observă o preferință clară a cumpărătorilor pentru locuințele noi în detrimentul celor vechi. Cererea raportată la oferta existentă indică un echilibru: pentru fiecare apartament scos la vânzare există, în medie, trei potențiali cumpărători, indiferent de anul construcției.
Această situație confirmă atractivitatea constantă a pieței imobiliare brașovene, alimentată de interesul pentru locuire, investiții și turism.
O agenție internațională de turism propune o experiență rară: ocolul Pământului cu trenul în 80 de zile, la bordul unor garnituri de lux care vor traversa patru continente și 13 țări, inclusiv România potrivit Clubferoviar.ro. Călătoria premium este organizată de Railbookers și se adresează turiștilor dispuși să plătească peste 100.000 de euro pentru un itinerar exclusivist.
Expediția începe la final de august și combină segmente feroviare de lux cu zboruri internaționale. Prețul de pornire este de 103.000 de euro de persoană, fără a include toate mesele și biletele de avion.
România, inclusă pe traseul trenurilor de lux
Turul debutează pe 28 august din Vancouver și include opriri în orașe emblematice din Europa, Asia și Africa. Printre trenurile celebre folosite se numără Orient Express și Golden Eagle Danube Express. În ziua 57 a călătoriei, pe 23 septembrie, garnitura ajunge în România din Bulgaria, traversând podul Ruse–Giurgiu.
Prima oprire este programată la Sinaia, unde turiștii vizitează Castelul Peleș, urmată de Brașov și celebrul Castelul Bran, unde organizatorii au inclus o cină festivă în interiorul castelului. Programul oficial promovează experiența drept una dintre atracțiile centrale ale segmentului românesc.
După Brașov, trenul continuă spre Sighișoara și Sibiu, înainte de ieșirea din țară către Ungaria. Organizatorii descriu Sighișoara drept unul dintre cele mai bine conservate orașe medievale din Europa, iar Sibiu este prezentat ca un important centru istoric al comunității săsești.
Călătorie inspirată de romanul lui Jules Verne
Conceptul turului reia ideea romanului clasic Ocolul Pământului în 80 de zile al lui Jules Verne, adaptată pentru turismul de lux modern. Reprezentanții agenției spun că cererea pentru astfel de experiențe feroviare premium este în continuă creștere, iar turiștii caută itinerarii care combină mai multe trenuri legendare într-o singură călătorie.
Segmentul românesc este promovat ca un traseu „de la un castel la altul”, cu accent pe patrimoniu, peisaje montane și orașe medievale.
Situație fără precedent în administrația locală din Brașov. Direcția Județeană de Mediu Brașov a ajuns în poziția de a solicita instanței anularea unui act administrativ emis chiar de instituție, după ce au fost descoperite neconcordanțe majore în documentația depusă pentru proiectul de colectare și ardere a deșeurilor menajere din Stupini.
Documentații contradictorii depuse la instituții
Cazul vizează proiectul firmei AV Waste Consulting SRL, amplasat pe strada Livezii nr. 20. Deși instituția de mediu emisese în octombrie 2025 decizia etapei de încadrare, ulterior au apărut sesizări privind diferențe semnificative între documentele prezentate la diverse autorități.
Potrivit conducerii Direcției Județene de Mediu, Consiliul Județean a semnalat existența unor vicii de procedură și conținut, legate de denumirea proiectului, tipurile de deșeuri vizate și tehnologiile propuse.
Directorul instituției, Ciprian Băncilă, a declarat presei locale că aceste neconcordanțe au determinat DJM să ceară în instanță suspendarea și anularea actului administrativ emis anterior.
Nereguli majore în proiectul din Stupini
Verificările administrative au scos la iveală mai multe probleme sensibile:
Neconcordanțe între codurile de deșeuri declarate la instituții diferite. Lipsa menționării tratării deșeurilor municipale amestecate în documentația transmisă către Direcția de Sănătate Publică. Certificat de urbanism expirat, fără autorizație de construire emisă de Primărie
Aceste elemente pun sub semnul întrebării legalitatea și transparența procedurii de avizare.
Poziția DJM în contextul tensiunilor publice
Proiectul a generat dezbateri intense în spațiul public, inclusiv pe fondul speculațiilor privind legături politice ale firmei implicate. Reprezentanții DJM subliniază însă că decizia de încadrare nu echivalează cu drept de funcționare și reprezintă doar o etapă preliminară în procesul de autorizare.
Conducerea instituției afirmă că demersul în instanță are rolul de a corecta procedura administrativă și de a asigura respectarea strictă a cadrului legal, indiferent de presiunile publice sau politice.
O parte din Secția de Oncologie a Spitalului Mârzescu din Brașov a intrat oficial în renovare. Două saloane și două grupuri sanitare sunt modernizate prin eforturile proprii ale unității medicale, lucrările fiind deja în desfășurare, potrivit unui comunicat transmis de conducerea Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov. Decizia vine în contextul discuțiilor recente privind starea secției și retragerea Fundația Metropolis din proiectul de modernizare.
Intervenții etapizate pentru a nu bloca activitatea medicală
Hotărârea de a începe lucrările a fost luată de Comitetul Director după o vizită în teren realizată pe 9 februarie, alături de reprezentanții serviciului tehnic și ai conducerii secției. Renovarea este organizată pe module, astfel încât activitatea medicală să poată continua fără întreruperi majore.
Primele intervenții includ refacerea instalațiilor, înlocuirea tâmplăriei, reabilitarea pardoselii și modernizarea a două băi, dintre care una va fi adaptată persoanelor cu dizabilități. Estimările oficiale indică o durată a lucrărilor de aproximativ patru până la șase săptămâni.
Plan amplu de reabilitare pentru corpul B
Retragerea Fundației Metropolis din campania de strângere de fonduri, anunțată la începutul lunii februarie, a venit după ce Consiliul Județean Brașov a prezentat propriul proiect de reabilitare a corpului B al spitalului, clădire încadrată în risc seismic II.
Proiectul județean prevede consolidarea fundațiilor, izolarea termică a clădirii, înlocuirea ușilor și ferestrelor, construirea a două scări interioare, schimbarea acoperișului, montarea a două lifturi pentru pacienți și reamenajarea spațiilor verzi. În paralel, județul Brașov a semnat în 2024 un contract de finanțare de peste 24 de milioane de lei pentru dotarea cu echipamente destinate diagnosticării și tratării cancerului.
Pentru anul 2026, conducerea spitalului a propus includerea în buget a peste 4,1 milioane de lei pentru reparații curente la etajul I al corpului Mârzescu. Managerul unității, dr. Dan Grigorescu, a anunțat că modernizarea saloanelor va continua etapizat, câte două pe lună, în funcție de resursele disponibile. Important este faptul că aceste lucrări au fost déjà demarate și nu au rămas la stadiul de promisiune sau proiect.
Julia Sauter (28 de ani), sportivă legitimată la Corona Brașov, s-a calificat, marți seara, pentru programul liber, după cel mai bun rezultat din carieră la programul scurt. Patinatoarea României s-a clasat pe locul 16 după programul scurt, cu un total de 63.13 puncte, rezultat care îi asigură calificarea în programul liber programat pe 19 februarie.
„Julia a avut o evoluție curată și sigură, reușind trei sărituri triple, dintre care două în combinație, plus un dublu Axel bine controlat. La elementele de finețe, a primit nivel 4 la piruete, iar la secvența de pași nivel 3, demonstrând echilibru între dificultate tehnică și expresivitate.La componenta tehnică a adunat 34.15 puncte, iar la partea artistică a fost notată constant cu note peste 7, acumulând 28.98 puncte. Pentru Julia, antrenată de Roxana Hartmann Luca, a fost un debut olimpic care confirmă maturitatea și progresul său pe scena internațională”, notează COSR.
Competiția a fost dominată de japonezele Ami Nakai și Kaori Sakamoto, în timp ce pe poziția a treia se află americanca Alysa Liu.
O copie fidelă a tiparniței lui Coresi, folosită la tipărirea celor 39 de cărți muncite la Brașov, este păstrată la Muzeul Prima Școală Românească
• Fiul Diaconului Coresi a tipărit pentru prima oară cuvântul „român“ în loc de „rumân“, cum se obişnuia până în 1582
• Cei doi Coresi au venit la Braşov, au tipărit cărţi fundamentale ale neamului românesc şi au dispărut discret în colbul istoriei
„Tetraevanghelul“ lui Coresi, o tipăritură de importanţă covârşitoare pentru istoria şi cultura noastră, împlineşte 465 de ani. De fapt, toate cele 39 de cărţi la care vestitul diacon-tipograf a muncit timp de 25 de ani, în Braşov, sunt comori ale unităţii şi continuităţii limbii române. Exemplare prețioase sunt expuse la Muzeul Primei Şcoli Româneşti, altele sunt răspândite în marile biblioteci ale lumii sau în colecţii particulare. Pentru noi, braşovenii, Coresi şi teascul lui din Şchei sunt motive de mândrie, însă puţini ştiu că au existat doi tipografi-diaconi cu acest nume: tatăl şi fiul Coresi. Amândoi au tipărit cărţi în atelierul din Braşov, printre primele de circulaţie în limba română. Dacă operei lui Coresi-tatăl îi cunoaştem însemnătatea, despre cea a fiului, Șerban, se ştiu prea puţine. De aceea e drept să readucem pe coperta cărții de istorie faptul că Şerban Coresi este cel care a tipărit pentru prima oară cuvântul „român“, în 1582. El a scris „român”, așa cum se pronunța în popor, și nu „rumân“, cum îl foloseau si scriau străinii atunci. Practic, a fost primul care a pus pe hârtie acest cuvânt cu care ne identificăm ca nație.
Un tipograf străin la Braşov
„De unde vine acest minunat bărbat, care înzestrează neamul cu cele mai bune cărţi în limba lui, cărţi mântuitoare de suflet şi înălţătoare de inimi, care îndeamnă la întrebuinţarea graiului strămoşesc, cine e?“, se întreba în 1909 istoricul Stoica Nicolaescu. Pe bună dreptate un mister, originea acestui tipograf i-a preocupat pe mulţi cercetători. Pare să fi venit la Braşov din senin, fără un trecut cunoscut, fără un motiv clar şi s-a apucat de tipărit cărţi esenţiale pentru neamul românesc. Numele Coresi a stârnit numeroase controverse, nefiind unul românesc. S-au lansat două ipoteze: Coresi a fost grec sau român neaoş.
Alexandru Odobescu susţine că Diaconul Coresi ar fi originar din insula Chios, din familia de greci Coressios, despre care se ştie că i-a dat, în a doua jumătate a secolului XVI, pe medicul Ioan Coressios şi pe negustorii Gheorghe şi Ioan Coresi. Filologul Lucian Predescu afirma că primii Coressios s-au stabilit la noi pe la sfârşitul veacului XV, deoarece prima menţionare face referire la un bărbat fără titlu, deci venetic, care n-avusese timp să capete vreun rang. Familia Coressios trebuie să fi emigrat în 1494, atunci când veneţienii au cucerit Chio. Bazându-se pe fonemul „ie“, specific substantivelor proprii din limba greacă, Ovid Densuşianu crede şi el că marele tipograf provenea dintr-o familie grecească, aclimatizată în Muntenia.
Coresi a fost „foarte român“
O altă ipoteză susţine că Diaconul Coresi ar fi putut fi „aromân, albanez, sârb sau bulgar, dar mai puţin grec“, după terminaţia „si“ a numelui. Nicolaescu arată că „era român neaoş, răsărit din mijlocul poporului, mai bun ca orişicare altul pe timpul lui“. Nicolae Iorga recunoaşte că în secolele VI-VII, negustori greci cu numele Coressios treceau prin ţara noastră, iar numele Coresi a fost împrumutat de la ei, deci „Coresi a fost un Coresie român curat, şi nu grec“. Pr. Prof. Nic. M. Popescu scria: „Ştim că eşti din Târgovişte, cu tot numele ce-ţi sună a străin. Ne lămurim din hrisoave că nu eşti rudă cu altă familie Coresi, bogată şi apucătoare, din jurul Ghighiului. Ştim că ai luat asupra-ţi sarcina diaconiei de mir, pe care cu neasemuită cinste ai purtat-o. Înţelegem că ştiai şi limba slavonească, în care se citea atunci prin bisericile noastre“.
Pe baza documentelor existente nu se poate afirma originea greacă a lui Coresi, aşa cum nu se poate afirma nici că a fost român curat. De altfel, acest lucru este mai puţin important. Importantă este contribuţia pe care a avut-o la dezvoltarea limbii româneşti şi a tiparului. Cel mai nimerit ar fi să dăm crezare propriei mărturisiri. În epilogul „Tetraevanghelului“ tipărit la Braşov între 1560-1561, foloseşte expresia „ot Târgovişte“ (din Târgovişte), localitatea din care a venit spre Braşov. Iar în „Tâlcul Evangheliilor“ (Braşov, 1564), Coresi a spus: „noi, românii“. Argumente care îl îndreptăţesc şi pe părintele prof. dr. Vasile Oltean să considere că Diaconul Coresi „a fost foarte român“.
Diaconul cărei biserici?
Nerva Hodoş a schiţat un arbore genealogic al celor câţiva Coresi cunoscuţi în hrisoave. Coresie din actele munteneşti de la 1492 a avut un fiu, pe grămaticul Coresi, care a avut doi fii, pe logofătul Coresi şi pe Diaconul Coresi, tipograf. Acesta din urmă a avut un fiu, Şerban, care a învăţat meşteşugul tiparului de la tatăl său. Diaconul a ridicat o biserică la Târgovişte, cu meşteri aduşi de la Braşov, conform învăţatului braşovean Ion Bogdan. În anul 1544, Vintilă Vornicul adresează o scrisoare Sfatului din Braşov, prin care îl cerea pe Petru Zidarul „carele a zidit biserica lui Coresi şi cu câţi inşi va lua el cu sine, căci vreau să-mi fac două biserici“. Aceste texte demonstrează că familia Coresi îşi ducea veacul în Târgovişte, erau oameni înstăriţi, care activau în cadrul bisericii ortodoxe. Dar care sunt cele două biserici ridicate de Coresieni? N-au fost identificate. Unele surse precizează că, în anul 1557 Coresi era diacon la Mitropolia din Târgovişte şi în acelaşi an a început acolo prima carte, „Triodul Penticostar“, ajutat fiind în această lucrare de cei zece ucenici ai săi, ceea ce înseamnă că avea deja vechime în arta tiparului. Dar în acelaşi an are activitate şi la Braşov. Cum se explică această neconcordanţă?
Dincolo şi dincoace de Carpaţi
Deşi nu sunt pe deplin elucidate locul şi data naşterii tipografului Coresi, istoricii au căzut de acord că s-a născut la Târgovişte, „la sfârşitul domniei lui Radul Vodă cel Bun sau cel Mare (Maiu 1496 Aprilie 1508)“, după cum afirmă Nicolaescu. Anul naşterii rămâne totuşi un mister, ca şi cel al morţii, probabil 1588, la Braşov. Nu se ştie nici unde a făcut şcoala, când şi unde a a învăţat greceşte. Nicolaescu afirmă că „între anii 1538 şi 1544 Coresi îmbracă haina preoţească“ de diacon. Dar se ştie că a deprins „meşteşugul tipografiei, probabil, de la Dumitru Liubovici, nepotul vestitului tipograf din Veneţia, Bojidar Vucovici“. Disputele continuă, istoricii întrebându-se de ce, dintr-odată, Coresi a venit la Braşov şi când? Vasile Oltean precizează anul 1573, menţionat în documente braşovene despre „diaconul Vlădicii, tipograful, împreună cu patru oameni“. A rămas cinci zile pentru tratative. Mutarea la Braşov s-a produs în 1559, înainte de 12 iunie când se ştie că a început editarea „Catehismului românesc“. Exemplare prețioase din lucrări tipărite de Coresi la Brașov
„Se găsea la Braşov în 1560“
Dar tot profesorul Vasile Oltean spune că, odată cu descoperirea „Micului Octoih Braşovean“ din 1556, lingvistul braşovean Constantin Lacea a aflat că în acel an Coresi era deja în Braşov, împreună cu logofătul Oprea, meşter tipograf. Se pare că diaconul a avut o perioadă în care a revenit la Târgovişte, aşa cum, la fel de bine se putea să nu fi fost încă stabilit la Braşov, dar să fi venit în Şchei pentru a tipări cărţi. Nicolae Iorga ne asigură că „acest Coresi, despre viaţa căruia nu se ştie nimic alta decât că a fost şi a rămas diacon, că se pricepea la tipar, ca ucenic al ultimilor tipografi munteni, că a avut un fiu Şerban, se găsea la Braşov în 1560“. De altfel, prima etapă a tipăriturilor coresiene este datată 1559-1567, când Coresi a lucrat pentru consiliul orăşenesc al Braşovului. Statuia Diaconului Coresi din curtea Muzeului Prima Școală Românească din Brașov
De ce la Braşov?
Motivul apariţiei lui la Braşov stă sub semnul întrebării. În „Istoria tiparului braşovean“, Vasile Oltean combate ideea celor ce susţin că a fost prigonit de domnitorul Mircea Ciobanul, deoarece Braşovul avea bune relaţii cu Muntenia în acea perioadă. „Plecarea din Târgovişte a fost încuviinţată de însuşi Pătraşcu cel Bun, domnul Ţării Româneşti, care în acel an se găsea cu oaste în Transilvania“, spune istoricul Gheorghe Conţ într-un „Magazin Istoric“ din 1969.
Vasile Oltean combate şi afirmaţia că tipograful s-a pus, de fapt, la dispoziţia luteranilor şi calvinilor, care i-ar fi oferit tipografia pentru a promova dogmele altor culte decât cel ortodox. Chiar dacă în etapa 1567-1571 a tipărit şi cărţi ortodoxe cu influenţe calvine, nu acesta a fost scopul venirii lui Coresi la Braşov cu întreaga familie. Tipograful a fost „preocupat de puritatea ortodoxă a cărţilor româneşti ieşite din atelierul său“. Pe de altă parte tipografia din Târgovişte se învechise, iar Braşovul îi oferea o tipografie modernă şi hârtie din belşug produsă de moara locală (înfiinţată în 1546). Deci trebuie luat în calcul şi un factor economic care a contribuit la stabilirea lui Coresi la Braşov.
Conform unor surse, Coresi a lucrat în tipografia judelui Braşovului, Hans Benkner, pe cheltuiala căruia a realizat şirul tipăriturilor româneşti. Dar Vasile Oltean demonstrează că „există o bogată documentaţie care atestă calitatea de patron al tiparului său“. Este vorba de un proces a cărui sentinţă spunea: „Coresi să păstreze presa“.
Două mistere: numele complet şi mormântul
Despre viaţa personală a Diaconului Coresi se cunosc puține detalii. Nu ştim care era prenumele lui. Sau numele, deoarece Nicolaescu susţine că binecunoscutul Coresi ar fi numele mic. În unele surse se spune că îl chema Gheorghe Coresi. S-a căsătorit de tânăr cu Diica Jeleaza din Miroslăveşti cu care a avut trei fii: Coresi Logofătul (n. 1527), Drăgan (1530) şi Şerban (1533). Se presupune că Diaconul Coresi a murit în 1583, data ultimei tipărituri, „Evangheliarul“. Nu se ştie unde este înmormântat, dar se crede că, dacă a murit la Braşov, aici ar trebui să fie şi mormântul. Nu avem decât un monument dedicat acestui mare tipograf, în curtea Bisericii „Sfântul Nicolae“, unde se află şi o replică modernă a tiparniţei lui.
Coresi a tipărit cele dintâi cărţi de circulaţie în limba română. Sutele de exemplare ieşite de sub teascul lui Coresi sunt răspândite în întreaga lume, în biblioteci şi institute de cercetare, fiind apreciate ca opere de importanţă capitală în istoria tipografiei mondiale. Doar câteva din cele 39 de titluri pot fi admirate în Braşov: „Cazania a II-a“ („Cartea românească cu învăţătură“), „Psaltirea“, „Sbornicul“, „Octoihul“ şi altele. Ne lipseşte „Tetraevanghelul“ (1561), despre care multă vreme s-a crezut că a fost prima carte în limba română a lui Coresi. De ce este important „Tetraevanghelul“ ieşit din tiparniţa de la Braşov? Pentru că până atunci, Evangheliile circulau doar în limba slavă, iar noua tipăritură s-a făcut cu ajutorul preoţilor Iane şi Mihai de la Biserica „Sf. Nicolae“ din Şchei, care au tradus textele sfinte în limba română.
„Tetraevanghelul“, cartea cărţilor româneşti
Vechile manuscrise ale „Tetraevanghelului“ erau copiate şi circulau cu mare greutate. Coresi a extras, a corectat şi a adăugat din limba vie a românilor de pretutindeni, făcând textul de înţeles pentru tot poporul de credincioşi. Coresi a contribuit astfel la răspândirea limbii române, a formei ei literare, dar şi a limbii liturgice româneşti.
„Tetraevanghelul“ precizează în epilog că a fost tipărit „să fie popilor rumâneşti, să înţeleagă să înveţe rumânii cine-s creştini“. Coresi a folosit tehnica xilogravurii, adică a sculptat fiecare literă în lemn. A lucrat la carte timp de opt luni, între 3 mai 1560 şi 30 ianuarie 1561. Are 249 de file, grupate în 32 de caiete, format 30×18,5 cm, 24 rânduri pe pagină, pe hârtie braşoveană fără filigran. Frontispiciul are dimensiunile 142×78 mm.
Şi, ce e mai important, deşi grafia este chirilică, limba este română. Abia peste 301 ani, în vremea lui Cuza, se va trece la alfabetul latin. La tipărirea cărţii, Coresi a lucrat împreună cu Tudor Diacul din Şchei. Cu toate că munca a fost colosală, „Tetraevanghelul“ nu a avut prea multă căutare în Ţara Românească sau Moldova, unde tradiţia limbii slavone era înrădăcinată. A început, însă, să fie copiat după 15 ani, de Radu Gramaticul, şi răspândit în biserici şi şcoli. Se cunosc la ora actuală doar 10 exemplare, după cum spune Vasile Oltean, aflate în biblioteci şi muzee din ţară şi din lume. Un „Tetraevanghel“ aparţine familiei Stinghe din Şchei. Tetraevangheliarul-Prima carte românească a Diaconului Coresi, care cuprindea textul integral al celor patru Evanghelii, a văzut lumina tiparului în Scheii Brașovului la 30 ianuarie 1561
Primul „român“
Diaconul Coresi a învăţat arta tipografică de la Dimitrie Liubavici, dar şi-a întrecut maestrul. Şi-a conturat un stil personal: format mare al cărţilor, litera uncială, dreaptă, groasă, neagră, nestilizată, legătura din scoarţe de lemn, îmbrăcate în piele de culoare maro şi cu un desen geometric imprimat. La rândul lui, primul mare tipograf în slujba limbii române a şcolit zeci de ucenici, care s-au răspândit în alte centre româneşti, tipărind pe cont propriu la Bistriţa, Orăştie, Bucureşti, Câmpulung, Govora, Mănăstirea Dealu, Iaşi, Snagov. Dintre aceşti ucenici, cea mai valoroasă activitate tipografică a desfăşurat Şerban Coresi, fiul tipografului, care, împreună cu alt ucenic, diacul Marien, a tipărit „Palia de la Orăştie“ (1582). Această scriere are o importanţă capitală pentru români, pentru că, încă din prima pagină, pomeneşte expresia „fraţi români“.
Astfel, pentru prima oară în istorie, termenul „rumân“ folosit până atunci este înlocuit cu „român“. „Palia“, prima tipărire a Vechiului Testament în limba română, a fost scrisă pentru a fi de folos „voo fraţi Românilor“. Cel care a avut iniţiativa introducerii cuvântului „român“ în tipărituri se semnează „eu Şerban diiacu, meşterul mare a tiparelor“. El a lucrat la carte la 20 de ani după „Tetraevanghelul“ în româneşte al tatălui său, tot opt luni, în perioada 14 noiembrie 1581-14 iulie 1582. Şerban Coresi, fiul Diaconului Coresi, a scris o prefață la lucrarea Palia de la Orăștie-prima traducere parțială a Vechiului Testament în limba română-în care cuvântul „român“ este scris aşa cum se pronunța în popor, și nu „rumân”
O tipografie pentru o singură carte
„Palia“, text de referinţă în istoria cărţii şi a tiparului, este singura tipăritură apărută la Orăştie în secolul XVI, fiind un valoros text de epocă. Totuşi, cercetătorii se întreabă de ce Şerban Coresi a ajuns tocmai la Orăştie, fie şi pentru puţin timp, şi de ce a înfiinţat un atelier tipografic pentru o singură carte? Se pare că Şerban a plecat din Braşov acolo unde i s-au pus la dispoziţie cele necesare meseriei de tipograf. Cheltuielile de tipărire au fost suportate de către nobilul maghiar reformat Ferenc Geszti din Deva. Filologii au susţinut că Palia ar fi fost o traducere a unei ediţii medievale a Vulgatei, Biblia multiplicată în limba latină. Alţii cred că traducerea a fost bazată pe Pentateuhul din 1551 tipărit la Cluj de marele cărturar ardelean Gaspar Heltai. Iar traducătoru ar fi fost episcopul ardelean Mihai Tordaşi. Este precizat că tălmăcirea s-a făcut „den limbă jidovească şi grecească şi sârbească“. În realitate, mai mulţi dascăli şi preoţi români au contribuit la definitivarea textului. P.P. Panaitescu afirma că „Palia“ e rodul unei „opere conştiente de cultură românească“. Salutar e că Şerban Coresi a avut iniţiativa unei prefaţe în care cuvântul „român“ să fie scris aşa cum circula deja în popor. Volumul are 164 de file şi e imprimat pe hârtie de fabricaţie sibiană. Din „Palia“ de la 1582 s-au păstrat patru exemplare la Biblioteca Academiei din Bucureşti şi unul la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Toate sunt incomplete, cel al Bibliotecii Universităţii din Budapesta este cel mai bine păstrat. Primul care a menţionat însemnătatea acestei tipărituri a fost braşoveanul Radu Tempea, în 1707, în prefaţa „Gramaticii româneşti“.
Cei doi Coresi, titanii tiparului în limba română
Viaţa şi activitatea lui Şerban Coresi au fost legate de Braşov, unde a ucenicit în atelierul tatălui său şi unde a tipărit singur „Liturghierul slavonesc“ (1588), fiindcă după „Palia“, s-a întors acasă, la Braşov şi a continuat să folosească în tipărituri cuvântul „român“. Practic la Orăştie a stat doar un an cât a pus pe picioare tiparniţa şi a scos cartea. A colaborat cu preotul şcheian Mihai, numele acestuia ţinând să-l menţioneze în „Liturghier“: „isprăvitoriul Popa Mihail, din aceeaşi cetate braşovenească“. În epilog, se semnează „fiul diaconului Coresi“.
Se pare că, din cartea de 105 pagini, s-a păstrat un singur exemplar, la Biblioteca arhidiecesană din Blaj. Din păcate, nici despre fiul Diaconului Coresi nu se cunosc prea multe amănunte. Se presupune că a murit curând după această ultimă carte, în 1588. „Palia“ rămâne ultima din seria tipăriturilor româneşti din Ardeal pentru mai bine de jumătate de secol.
Tiparul va renaşte dincoace de Carpaţi, în timpul domniilor lui Matei Basarab şi Vasile Lupu. Diaconul Coresi şi fiul său Şerban, doi tipografi a căror operă este net superioară predecesorilor din breaslă, rămân în istorie pentru contribuţiile la cizelarea şi înnoirea limbii, îndreptarea ortografiei, îmbinarea cuvintelor din Ardeal cu cele din Muntenia, grai care s-a impus ca bază a limbii literare a poporului nostru. Acest lucru n-ar fi fost posibil fără Prima Şcoală Românească din Şchei, spaţiu în care cărţile îşi găseau cei mai însetaţi cititori.
Filologul Ion Gheţie spunea şi el că „în Ţările Române, unificarea limbii a fost mult uşurată de tipăriturile lui Coresi. Unificarea limbii a început fără nicio constrângere din partea autorităţilor, în vreme ce în Franţa dialectul din Ile de France se impunea prin ordonanţă regală“.
Cărţile coresiene născute la Braşov au înscris în cultura română, după aprecierea lui Lucian Blaga, „întâiul mare poem al unui neam“.
Anunţ prealabil Privind afişarea publică a documentelor tehnice ale cadastrului. Denumire judeţ: BRAŞOV. Denumire UAT: CAŢA. Sector cadastral: 48. Unitatea administrativ-teritorială Comuna Caţa din judeţul Braşov, anunţă publicarea documentelor tehnice ale cadastrului pentru sectorul cadastral nr. 48 pentru o perioadă de 60 de zile calendaristice, conform art. 14 alin.(1) şi (2) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată cu modificările şi completările ulterioare. Data de început a afişării: 24.02.2026. Data de sfârşit a afişării: 24.04.2026. Adresa locului afişării publice: Primăria comuna Caţa, Str. Principală, nr. 223, jud. Braşov precum şi pe pagina de internet www.comunacata.ro. Cererile de rectificare ale documentelor tehnice vor putea fi depuse la sediul Primăriei comuna Caţa. Informaţii privind Programul naţional de cadastru şi carte funciară se pot obţine de pe site-ul ANCPI la adresa: www.ancpi.ro/pnccf/.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
Pierdut legitimație, carnet student, pe numele CATANĂ ALEXANDRU RAFAEL. Declar nule.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
SC CABINET MEDICAL IENASEL SRL, aduc la cunoștință obținerea autorizației de construire nr. 230 din data de 03.06.2025, prin care se autorizează lucrări de construire: locuință individuală cu cabinet medical la parter și împrejmuire teren în județul Brașov, municipiul Brașov, strada Lebedei nr. 29, identificat cu CF 134746, număr topografic: 134746.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.