Sportivii români vor evolua, miercuri, în competiţiile de biatlon şi sanie, la Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina. Anastasia Tolmacheva va concura la biatlon 15 km individual feminin, concurs programat la ora 15.15, la Tesero Cross Country Skiing Stadium. La sanie dublu masculin, vor evolua Marius Gîtlan şi Darius Şerban, de la ora 18.00, la Cortina Sliding Centre.
De la aceeaşi oră, tot la Cortina, este programat concursul de sanie dublu feminin, în care România este reprezentată de Raluca Strămăturaru şi Carmen Manolescu. România este reprezentată la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina de 28 de sportivi şi o rezervă, care vor concura la 9 discipline.
Programul sportivilor români de miercuri la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina
Premii pentru participanți: Proiectul național de educație digitală #SigurantaOnline ajunge la Brașov
Cu ocazia Zilei Internaționale a Siguranței pe Internet, proiectul național de educație digitală #SigurantaOnline ajunge la Brașov și invită publicul să își testeze cunoștințele despre siguranța online, într-un format interactiv, cu premii pentru participanți. În perioada 14–15 februarie, între orele 12:00-20:00, vizitatorii AFI Brașov sunt provocați să afle cât de bine știu să evite greșelile online care pot duce la pierderi de bani, furt de date sau compromiterea conturilor personale.
Inițiativa face parte din demersurile derulate la nivel național de #SigurantaOnline, proiect susținut de Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Asociația Română a Băncilor, care urmărește creșterea nivelului de educație digitală și prevenirea fraudelor online.
În cadrul activării, participanții vor parcurge quiz-uri și scenarii inspirate din situații reale și vor descoperi cele mai frecvente 5 greșeli de siguranță online, alături de soluțiile corecte:
1. Oferirea datelor cardului sau a codurilor de securitate
Sub pretextul unor probleme urgente, infractorii cer datele cardului, codul de securitate format din 3 cifre de pe spatele cardului (CVV) sau parolele, ceea ce poate duce la pierderi financiare imediate. Tehnologia permite acum crearea de mesaje și pagini web aproape identice cu cele ale unor bănci sau instituții. Soft-uri inteligente și AI pot replica elemente vizuale și lingvistice, făcând frauda greu de detectat.
Datele cardului trebuie folosite exclusiv de posesorul cardului pentru plățile online efectuate pe site-uri securizate.
Sfatul #SigurantaOnline: Nu transmite niciodată datele cardului sau codurile de securitate la cerere! Verifică întotdeauna prin aplicația oficială a băncii sau contactează instituția direct. Datele cardului trebuie folosite exclusiv de posesorul cardului pentru plățile online efectuate pe site-uri securizate.
2. Plata pe site-uri nesigure sau necunoscute
Ofertele „prea bune ca să fie reale” și magazinele online false sunt folosite pentru a colecta datele cardului și a fura bani. Instrumentele bazate pe Inteligența Artificială pot genera elemente vizuale, texte și logo-uri care imită perfect site-urile legitime, crescând șansele ca o persoană să introducă detalii personale sau bancare.
Sfatul #SigurantaOnline: Verifică cu atenție denumirea (adresa) site-ului, folosește și un antivirus pentru siguranță, ai grijă să aibă o conexiune securizată (https) – lacătul închis și caută informații despre comerciant, înainte de a plăti. Poți face o verificare preliminară a securității site-ului și cu soluții disponibile gratis online, precum ScamAdviser.com.
3. Neactivarea alertelor și a autentificării suplimentare
Fără notificări și autentificare în doi pași, fraudele pot trece neobservate până când banii sunt deja pierduți.
Sfatul #SigurantaOnline: Activează alertele pentru fiecare tranzacție și autentificarea în doi pași în aplicațiile bancare.
4. Reacția impulsivă la mesaje care creează panică
Mesajele care anunță conturi blocate, plăți suspecte sau urgențe sunt folosite pentru a forța decizii impulsive. Tot mai des apar apeluri sau mesaje vocale generate cu AI care pot imita vocea copilului sau a unei persoane apropiate, cerând bani „urgent”.
Sfatul #SigurantaOnline: Închide apelul și sună persoana respectivă pe numărul pe care îl cunoști, dar nu din aplicațiile de mesagerie. Verificarea directă este esențială înainte de a trimite bani. Îți poți stabili o parolă, un cuvânt cheie de siguranță pentru a evita astfel de amenințări.
5. Obișnuința de a da click pe link-uri primite prin aplicațiile de mesagerie, SMS sau rețele sociale, fără o minimă verificare
AI poate crea texte și documente care par extrem de convingătoare (inclusiv contracte sau oferte). Chiar dacă par venite de la cineva cunoscut, acestea pot fi capcane.
Sfatul #SigurantaOnline: Nu accesa link-uri direct din mesaje. Sună persoana care ți-a trimis mesajul sau accesează site-ul tastând manual adresa cunoscută.
Activitățile sunt concepute pentru a arăta cum o singură decizie greșită, luată din grabă, poate avea consecințe financiare reale și cum verificarea este cea mai simplă formă de protecție.
Cetățenii din Brașov care cred că știu cum să se protejeze online sunt invitați să vină, să se testeze și să afle dacă evită aceste greșeli. Cei mai bine pregătiți pot câștiga premii, iar toți participanții vor pleca cu informații practice, ușor de aplicat în viața digitală de zi cu zi. Accesul este gratuit, iar participarea nu necesită înscriere prealabilă.
Mai multe informații despre siguranța online și exemple reale de fraude sunt disponibile pe www.sigurantaonline.ro.
Cu o singură greșeală online, poți pierde bani și date importante. Informarea te ajută să o eviți.
Despre Proiectul #SigurantaOnline
Proiectul național de educație digitală și prevenire a criminalității informatice #SigurantaOnline este menit să ofere cele mai bune practici de securitate cibernetică, prin accesarea platformei sigurantaonline.ro, pentru a evita ca tinerii și copiii să devină victime ale fraudelor informatice, ale pornografiei infantile sau ale atacurilor de tip malware.
Proiectul este o inițiativă a Poliției Române, Directoratului Național de Securitate Cibernetică și Asociației Române a Băncilor, alături de care s-au alăturat pe parcurs și alți parteneri.
Proiectul „Muzeul virtual al artei sub comunism. Perspective asupra unui patrimoniu controversat” realizat de Muzeul de Artă Brașov ajunge la final
Muzeul de Artă Brașov, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, anunță finalizarea proiectului „Muzeul virtual al artei sub comunism. Perspective asupra unui patrimoniu controversat”, desfășurat începând cu luna august 2025.
Despre necesitatea și motivația acestui proiect, Bianca-Maria Bălșan, managerul Muzeului de Artă Brașov, declară:
„Muzeul virtual al artei sub comunism a pornit de la o problemă concretă a Muzeului de Artă Brașov, comună multor muzee din România: lipsa spațiului pentru a expune un patrimoniu amplu și dificil, realizat în perioada comunistă. În absența unui muzeu sau a unei secțiuni permanente dedicate acestei perioade, un patrimoniu vast rămâne în mare parte invizibil sau este prezentat rar și fragmentat în fața publicului. Muzeul virtual a devenit astfel o soluție necesară: un spațiu alternativ de expunere, cercetare și interpretare, care nu înlocuiește muzeul fizic, ci îl anticipează și îl completează. Prin arhivă digitală, expoziții, conferințe și ateliere educative, proiectul deschide un cadru în care arta sub comunism nu este tratată ca un episod închis, ci ca un teren de întrebări, tensiuni și interpretări, aflat încă în legătură cu prezentul.”
Pe parcursul celor 7 luni de activitate, proiectul a reunit o serie de acțiuni complementare, care au contribuit la conturarea unui demers coerent și interdisciplinar.
Proiectul a readus în atenție arta realizată în perioada 1948-1989 prin cercetare, digitizare și reinterpretare contemporană, valorificând un patrimoniu care a rămas mult timp în umbră. Peste 500 de lucrări din colecția Muzeului de Artă Brașov au fost digitizate și sunt disponibile în prezent pentru consultare atât publicului larg, cât și cercetătorilor și specialiștilor.
Artiștii care au realizat lucrările digitizate beneficiază de scurte prezentări biografice pe website-ul proiectului, realizate de Cosmin Nasui și dr. Radu Popica, facilitând o mai bună contextualizare istorică și artistică a operelor și a parcursului creatorilor acestora.
Cercetarea, rol esențial
Au fost realizate 4 studii de cercetare. Dr. Monica Enache a semnat articolul „Eroinele muncii. Evoluția viziunii oficiale despre femeie în societatea comunistă și avatarurile acesteia în artă”, care analizează evoluția reprezentărilor feminine din arta românească aflată sub regimul comunist, plasându-le în relație cu transformările ideologice, politice și sociale dintre 1948 și 1989.
Dr. Luciana Jinga și Dan Mihai Țălnaru au realizat studiul „Evoluția reprezentărilor feminine în comunismul românesc”, în care este evidențiată contradicția structurală dintre discursul oficial egalitarist și marginalizarea reală a femeilor.
Articolul „Patrimoniul controversat la proba timpului: estetică, ideologie și memorie în colecțiile Muzeului de Artă Brașov (1950–1989)”, semnat de Cosmin Năsui, subliniază importanța revenirii la sursele istorice, atât pentru o poziționare critică în prezent, cât și pentru combaterea narațiunilor istorice false.
Un alt studiu realizat de dr. Andreea Lazea analizează pluridisciplinar colecția de artă din perioada comunistă a Muzeului de Artă Brașov, urmărind relația dintre creația artistică, puterea politică și construcțiile de memorie și istorie în România anilor 1948–1989.
Conferințe susținute în cadrul Muzeului de Artă Brașov
În continuarea activității de cercetare, conferințele susținute în cadrul Muzeului de Artă Brașov au reprezentat un prilej important pentru deschiderea dialogului despre perioada comunistă, artă, propagandă și reprezentare. Conferința „Dialoguri despre un trecut care nu trece”, organizată la 7 noiembrie 2025, a abordat, într-un cadru cultural, temele și reflecțiile propuse de expoziția „Un trecut care nu trece. Comunismul și moștenirea sa artistică”.
Evenimentul a urmărit să încurajeze un dialog despre moștenirea vizuală a comunismului și a propus o perspectivă critică asupra modului în care arta produsă în perioada comunistă a fost colecționată, interpretată și ulterior repoziționată în discursul cultural actual. La acest dialog au participat: Cosmin Năsui – curator, istoric și critic de artă; Radu Popica – istoric, Muzeul de Artă Brașov; Luciana Jinga – expert, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc; Monica Enache – curator și expert în artă modernă românească; Dan Mihai Țălnaru – director executiv, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
Conferința „Redescoperindu-l pe Hans Mattis-Teutsch. Povestea unui artist vizionar”, susținută de dr. Radu Popica, a readus în atenția publicului personalitatea și creația artistului brașovean Hans Mattis-Teutsch (1884–1960). Participanții au avut ocazia să descopere parcursul biografic și creația complexă a artistului, analizată atât în contextul avangardei europene, cât și al transformărilor survenite după instaurarea regimului comunist.
Conferința „Strength and Visibility: Curating Women Artists between Past and Present”, organizată de Muzeul de Artă Brașov în parteneriat cu Asociația 4Culture, sâmbătă, 15 noiembrie 2025, le-a adus în fața publicului pe Andreea Căpitănescu, producătoare culturală, curatoare independentă, directoare artistică și fondatoare a Asociației 4Culture, și pe dr. Olivia Nițiș, cercetătoare la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, curatoare independentă și istoric de artă. Dialogul a abordat teme precum dificultățile cercetării artistelor, integrarea micro-istoriilor în istoria artei și recuperarea creației artistice feminine.
Ateliere educative
Proiectul și-a propus să deschidă dialogul despre perioada comunistă către un public mai larg, elevii de gimnaziu și liceu fiind parteneri importanți de discuție. În cadrul atelierelor educative, tinerii s-au familiarizat cu patrimoniul Muzeului de Artă Brașov și au avut ocazia să dezbată teme și idei reprezentative din arta realizată în perioada comunistă. Atelierul „Urme ale comunismului”, susținut de Sînziana Dumitrescu, a propus o incursiune critică și interactivă în istoria secolului XX, folosind patrimoniul artistic al muzeului ca punct de plecare. Atelierul „Un trecut care nu trece”, coordonat de Andreea Pocol, a invitat elevii de liceu să analizeze arta comunistă ca document vizual, instrument de propagandă, dar și spațiu al ambiguității și rezistenței subtile.
Expoziția „Un trecut care nu trece. Comunismul și moștenirea sa artistică”
O altă componentă importantă a proiectului a fost cea expozițională. În spațiul Muzeului de Artă Brașov a fost prezentată expoziția „Un trecut care nu trece. Comunismul și moștenirea sa artistică”, realizată pe baza conceptului curatorial semnat de Cosmin Năsui. Proiectul expozițional a propus un model de curatoriat democratic și distribuit, în care decizia curatorială a fost împărțită între peste 30 de personalități din domenii diverse, fiecare invitat selectând o lucrare din colecția digitizată a muzeului.
Cei care au contribuit cu propria perspectivă la construcția expoziției sunt: Alina Andrei, Vlad Babenco, Alina Beteringhe, Paul Breazu, Dimény András, Monica Enache, Ionela-Andreea Ghețe, Constantin Goagea, Laura Grünberg, Horia Hudubeț, Mihaela Ion, Marian Ivan, Luciana Jinga, Andreea Lazea, Mihai Lukács, Dan Lungu, Matei Martin, Raluca Nagy, Daniel Nazare, Cosmin Năsui, Florin Nechita, Petru Lucaci, Ioana Pârvulescu, Dan Perjovschi, Lia Perjovschi, Bogdan Popa, Caterina Preda, Marcela Rădulescu, George Roșu, Ioan Stanomir, Daniel Șandru, Alina Șerban, Dan Mihai Țălnaru, Cristian Vasile, Mihai Zgondoiu.
Expoziția a inclus intervenții de artă contemporană semnate de Alina Andrei, Dan Perjovschi și George Roșu, care au deschis un dialog critic între memoria oficială și perspectiva prezentului. Expoziția a inclus și o secțiune participativă, care a permis publicului să continue procesul de selecție a lucrărilor, fără constrângeri estetice sau ideologice prestabilite.
Vernisajul a fost completat de o intervenție sonoră curatorială semnată de Remus Miron, cercetător, curator muzical și sound designer, dedicată recuperării și restaurării înregistrărilor interzise de regimul comunist.
Tur ghidat tematic
Publicul a avut posibilitatea să interacționeze cu acest patrimoniu și printr-un tur ghidat tematic susținut de dr. Vlad Babenco, manager cultural. Cei 75 de participanți au parcurs traiectoria artei din perioada 1948-1989, într-o relatare despre realitățile sociale și istorice ale epocii.
Pe lângă expoziția fizică, proiectul a inclus și expoziții virtuale tematice, menite să investigheze utilizarea artelor plastice ca instrument de propagandă. Expoziția „Fabricarea unei istorii idealizate a Partidului Comunist Român prin intermediul artelor plastice” analizează reinterpretarea istoriei prin selecții din colecția Muzeului de Artă Brașov. Expoziția „Arta în slujba propagandei: imaginea colectivizării în artele plastice din anii «asaltului final»” abordează procesul colectivizării forțate, rezistența țărănească și consecințele sociale ale acestui demers.
Toate materialele de digitizare și cercetare sunt disponibile pe platforma proiectului, https://mvac.muzeulartabv.ro, unde vor fi adăugate în continuare și alte resurse dedicate patrimoniului artistic din perioada comunistă.
Grafica proiectului a fost realizată de Dan Comaniciu. Documentarea fotografică a fost realizată de Corina Drăgan, iar documentarea video de Călin Săpunaru și Levente Kanyo. Din echipa de organizare tehnică și logistică au făcut parte Adriana Martiniuc, Sorana Stoica, Cristina Șurariu, Daniela Iliescu, Ioana Sandu, Beatrice Popica, Margareta Purcărea, Mihaela Ioanițoae, Silviu Mathe și Gheorghe Brana.
Proiectul „Muzeul virtual al artei sub comunism. Perspective asupra unui patrimoniu controversat” a fost realizat de Muzeul de Artă Brașov, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Ce a decis Comisia de Recurs a FRF în cazul Corona Brașov – AS SR Brașov
Ce a decis Comisia de Recurs a FRF în cazul Corona Brașov – AS SR Brașov
Meciul dintre Corona Brașov și AS SR Brașov, disputat pe 1 noiembrie 2025, în cadrul etapei a 10-a din Liga 4 Brașov, s-a încheiat pe teren cu scorul 2-0 (0-0). La finalul meciului, oficialii lui AS SR Brașov au contestat dreptul de joc al fotbalistului Dragoș Popa. Intrat în partea secundă, Dragoș Popa a marcat în prelungiri golul de 2-0. Comisia de Disciplină a AJF Brașov a respins contestația pentru că AS SR Brașov nu a plătit taxa!
Decizia FRF: „Respinge recursul ca nefondat“
Oficialii lui AS SR Brașov au făcut apel la FRF, iar Comisia de Recurs a FRF a dat verdictul în ședința care a avut loc marți, 10 februarie. „Respinge recursul ca nefondat. Definitivă și executorie pe plan intern. Hotărârea poate fi atacată la TAS, în termen de 21 de zile de la comunicare“, este decizia Comisiei de Recurs a FRF.
JO de Iarnă 2026 Milano Cortina. Sărituri cu schiurile – România, locul 12 în competiţia pe echipe
Brașovenii Delia Folea, Daniela Toth, Mihnea Spulber și Daniel Andrei Cacina au reprezentat România
Echipa României a încheiat, marți, competiția olimpică de sărituri cu schiurile pe echipe pe locul 12, după evoluția din calificări. Team Romania, cu sportivii brașoveni Delia Folea, Daniela Toth, Mihnea Spulber și Daniel Andrei Cacina, a adunat 393,1 puncte şi nu s-a calificat în finală într-o probă în care fiecare sportiv al echipei contribuie cu o săritură la rezultatul final.
„România a încheiat competiția olimpică de sărituri cu schiurile pe echipe pe locul 12, după evoluția din calificări. Team Romania a adunat 393,1 puncte și nu s-a calificat în finală într-o probă în care fiecare sportiv al echipei contribuie cu o săritură la rezultatul final. Performanțele sportivilor români: Delia Folea a sărit 78,5 metri, Mihnea Spulber a reușit o săritură de 84,5 metri, Dana Toth a ajuns la 90,5 metri, iar Daniel Andrei Cacina a încheiat concursul României cu o săritură de 93,5 metri. Locul 12 obținut de echipa României la sărituri cu schiurile este cea mai bună clasare pentru Team Romania la actuala ediție de Jocuri Olimpice. Valentin Crețu, locul 15 la sanie este a doua performanță a României la această competiție“, noteză COSR.
Proba pe echipe a fost câştigată de Slovenia, argintul a revenit Norvegiei, iar bronzul, Japoniei.
Decizie cu impact major asupra proiectelor imobiliare: Primarul, scos de instanță din Comisia de Urbanism din Brașov
Decizie cu impact major asupra proiectelor imobiliare: Primarul, scos de instanță din Comisia de Urbanism din Brașov
O hotărâre definitivă a instanței schimbă radical situația urbanismului din Brașov, după ce a fost anulată decizia prin care administrația locală modificase componența Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU). Verdictul stabilește clar că această comisie trebuie să fie formată exclusiv din specialiști, nu din reprezentanți politiciiar primarul George Scripcaru nu mai poate face parte din ea..
Comisia de urbanism, politizată ilegal
Modificarea CTATU a fost una dintre primele decizii ale noii administrații instalate în 2024, în contextul promisiunii electorale „Deblocăm Brașovul”.
Prin hotărârea de Consiliu Local, primarul a fost numit președinte al comisiei, iar structura acesteia a fost schimbată în sensul reducerii ponderii specialiștilor și creșterii influenței politice.
Hotărârea a fost contestată în instanță de consilieri locali USR, care au susținut că legea urbanismului prevede explicit ca această comisie să fie formată din arhitecți, urbaniști și ingineri, nu din decidenți politici. După un an și patru luni de funcționare în formula contestată, instanța a decis anularea HCL-ului, hotărârea fiind definitivă și executorie.
Ce consecințe are decizia instanței
Efectele sunt semnificative pentru administrația locală. Toate avizele emise de CTATU în ultimele 16 luni pot fi contestate în instanță, iar până la adoptarea unei noi hotărâri legale, comisia nu mai poate funcționa. Specialiști în drept administrativ avertizează că Brașovul riscă un blocaj real în zona de urbanism, exact domeniul în care actuala administrație promitea accelerarea procedurilor.
Printre proiectele care ar putea fi atacate se află investiții imobiliare majore, inclusiv dezvoltări controversate precum proiectul de pe dealul Warthe și planurile urbanistice de pe platforma fostei zone industriale IUS-Lubrifin-Lemexim, unde sunt anunțate sute de apartamente.
De ce este important rolul CTATU
Deși comisia are statut consultativ, avizele sale stau la baza deciziilor arhitectului-șef și sunt folosite ca fundament tehnic în aprobările ulterioare. În litigii, aceste avize reprezintă argumente esențiale pentru susținerea legalității proiectelor.
Legea cere explicit separarea expertizei tehnice de influența politică pentru a proteja interesul public. Instanța a confirmat că politizarea comisiei a încălcat acest principiu, iar decizia transmite un semnal puternic privind respectarea regulilor în urbanism.
SlanăFest 2026 revine la Brașov într-o locație nouă
Târgul gastronomic SlanăFest revine la Brașov între 12 și 15 februarie 2026, într-o locație nouă și mult mai vizibilă pentru public. Piața Sfântul Ioan va găzdui ediția din acest an, unde peste 30 de producători, măcelari și maeștri în afumare și maturare își vor prezenta produsele tradiționale.
Evenimentul a devenit deja un reper pentru iubitorii bucătăriei românești, iar organizatorii promit patru zile de degustări și demonstrații culinare. Vizitatorii vor putea găsi slană maturată, afumată și condimentată după rețete tradiționale, dar și vinuri, pălinci și siropuri artizanale.
Competiții și produse premiate la SlanăFest
SlanăFest este cunoscut și pentru competițiile sale jurizate de așa-numiții „Doctori în Slăninologie”, unde cele mai bune produse sunt evaluate și premiate. Producătorii intră în concurs cu rețete proprii, iar medaliile și trofeele acordate au devenit o garanție a calității pentru public.
Brașovul face parte din turneul național SlanăFest 2026, organizat în mai multe orașe din țară în perioada ianuarie–februarie. Târgul atrage anual mii de vizitatori, atât localnici, cât și turiști, fiind considerat un festival dedicat gastronomiei tradiționale românești.
SlanăFest Brașov 2026 va avea loc în perioada 12–15 februarie, în Piața Sfântul Ioan.
Brașovul de altădată, explorat virtual: tururi VR prin istoria orașului
Brașovul are, din această săptămână, un nou proiect educațional și cultural dedicat istoriei locale. VR Tours Brașov este primul spațiu de realitate virtuală ghidată din oraș, unde vizitatorii pot „trăi” Brașovul din alte epoci, prin experiențe immersive la 360 de grade.
Cum funcționează experiența VR
Proiectul se desfășoară pe strada Mureșenilor nr. 1, vis-a-vis de Casa Sfatului. Vizitatorii primesc un scurt instructaj de 2–3 minute, apoi explorează
Brașovul medieval sau din perioada comunistă folosind ochelari de realitate virtuală. Tururile pot avea loc atât în interior, cât și în exterior, direct în fața clădirilor istorice, atunci când condițiile meteo permit.
Inițiatoarea proiectului, Nicoleta-Geanina Ciubotaru, subliniază că VR Tours Brașov nu își propune să înlocuiască muzeele sau tururile clasice, ci să le completeze printr-o experiență vizuală clară, accesibilă și ușor de înțeles, care ajută publicul să perceapă mai bine contextul istoric al orașului.
Proiect cultural finanțat de AFCN
VR Tours Brașov face parte din proiectul cultural H.E.R.I.T.A.G.E., finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Inițiativa combină cercetarea istorică riguroasă cu tehnologia digitală, oferind tururi ghidate VR, reconstrucții 3D validate istoric și explorări 360°, accesibile inclusiv pe telefon, din fața clădirilor sau de la distanță.
Brașovul de altădată poate fi explorat zilnic, între orele 08:00 și 18:00, pe bază de rezervare.
Incinerator de gunoaie în Stupini? Sute de tone de gunoi menajer vor fi arse zilnic sub ferestrele brașovenilor
Pe tăcute și fără nicio consultare publică reală, un proiect toxic prinde contur într-unul dintre cele mai căutate cartiere ale Brașovului. Sute de tone de deșeuri urmează să fie aduse zilnic în Stupini, pe strada Livezilor nr. 30, nu departe de Centura municipiului, pentru a fi tocate, uscate și arse într-un incinerator. Este o palmă dată brașovenilor care au ales zona pentru liniște și aer curat, acum amenințați de mirosuri insuportabile și poluare iar zona nu este chiar departe de cartierul Coresi.
Afaceri de familie la umbra politicii: cine se află în spatele incineratorului
Ceea ce face situația și mai scandaloasă este încrengătura politică din spatele firmei S.C. AV Waste Consulting SRL. Societatea este administrată de Ana-Maria Faur, fiica lui Șerban Constantin Tudorică, vicepreședintele suspendat al Consiliului Județean Brașov, personaj aflat deja în vizorul DNA și sub control judiciar, de mai bine de 3 luni, în urma scandalului penal de la Compania Apa.
Mai mult, la cârma operațiunilor se află Victor Faur, ginerele aceluiași domn Tudorică și fost director la Hidrosal Prejmer pe vremea când socrul său era primarul comunei Prejmer. Practic, asistăm la o „afacere de familie” cu deșeuri, orchestrată chiar în inima unei zone rezidențiale.
Proiect de 150 de milioane de euro, pus în pericol de interese obscure
Această inițiativă privată nu aduce doar mirosuri și disconfort, ci poate arunca în aer un proiect vital pentru întreg județul. Este vorba despre Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor (SMID), o investiție de 150 de milioane de euro finanțată din fonduri europene.
În timp ce autoritățile județene lucrează de ani de zile la proiectul unor stații de sortare moderne amplasate în afara localităților, acest „incinerator de cartier” riscă să blocheze finanțarea europeană, al cărei termen limită de depunere a proiectului este 30 iunie 2026. Cum este posibil ca un interes privat atât de mic să pericliteze o investiție strategică pentru tot județul Brașov?
Inexplicabil: acord de mediu pentru arderea deșeurilor în oraș
Este de neînțeles cum Agenția pentru Protecția Mediului a putut emite o „decizie de încadrare” pentru o astfel de activitate pe strada Livezilor. Documentația depusă prevede utilizarea unor utilaje închiriate — un tocător, o presă și un incinerator — care ar urma să transforme gunoiul menajer în energie.
Mai grav, sursele indică faptul că s-ar fi autorizat inclusiv arderea cartoanelor, deșeuri reciclabile care în orice țară civilizată sunt valorificate, nu transformate în fum toxic. Unde se vor scurge levigatul și resturile lichide (zoaiele) rezultate din procesarea gunoiului? Această întrebare rămâne fără răspuns, în timp ce mirosul pestilențial amenință să acopere Stupiniul.
Instituțiile se dau singure în judecată pentru a-și repara greșelile
Situația a ajuns într-un punct de un absurd kafkian. Deoarece decizia de mediu, odată emisă, nu mai poate fi anulată de instituția emitentă, Direcția Județeană de Mediu a ajuns în situația incredibilă de a se da singură în judecată.
Pe 29 decembrie 2025, instituția a înregistrat la Tribunalul Brașov, la secția de contencios administrative, o acțiune pentru anularea propriului act administrativ. Însă, până când instanța va da un verdict, investiția merge mai departe, iar riscul ca brașovenii să se trezească cu o fabrică de fum și mizerie lângă casele lor este unul cât se poate de real.
„De la Valentin”: Sărbătoarea iubirii a fost inventată de romani
• Celebrată în fiecare an pe 14 februarie, sărbătoarea îşi are originile în secolul al V-lea, când întreaga Romă aducea un tribut Sfântului Valentin, un episcop catolic devenit martir creştin
• Sărutul, obicei romantic al îndrăgostiţilor de Valentine’s Day, are o istorie lungă şi controversată și a fost adus în Europa tot de către romani
În secolul IV înainte de Hristos, la jumătatea lunii februarie, tinerii romani ţineau un ritual în onoarea zeului Lupercus. Ceremonia lupercaliilor se desfăşura în jurul peşterii unde, conform legendei, lupoaica îi alăptase pe Romulus şi Remus, fondatorii Romei. Bărbaţii luau parte la un fel de loterie şi trebuiau să extragă dintr-o cutie specială bileţele cu numele fetelor. Până la sfârşitul anului, noul cuplu format în acest fel trebuia să rămână împreună. În încercarea de a pune capăt acestui festival păgân, Papa Gelasius a ordonat să fie făcute câteva schimbări ale regulilor. În loc de bileţele cu numele tinerelor, cutia urma să conţină nume de sfinţi. Atât bărbaţii, cât şi femeile aveau voie să extragă bilete din cutie, dar scopul noului joc nu mai era să creeze noi perechi, fapt ce i-a deranjat pe tinerii dornici de a-şi găsi parteneri.
Dragostea l-a făcut nemuritor
În loc să-l mai cinstească pe zeul Lupercus, Biserica a ales ca acesta să fie înlocuit cu Sfântul Valentin, decapitat în anul 270, la data de 14 februarie, în timpul domniei împăratului Claudius al II-lea. Claudius ajunsese la concluzia că bărbaţii căsătoriţi nu dădeau randament şi nu se puteau concentra la luptă, motiv pentru care a interzis căsătoriile în imperiul său. Dar Valentin căsătorea în secret perechile de tineri care veneau la el.
Aflând ce se întâmplă, Claudius a încercat să-l convertească pe Valentin la păgânism. Dar Valentin a inversat strategia şi a încercat la rândul său să-l convertească pe Claudius. Încercarea sa s-a dovedit a fi un eşec, iar Valentin a fost întemniţat şi în cele din urmă decapitat. În timpul cât a fost închis, Valentin s-a îndrăgostit de fiica oarbă a temnicerului său. Dragostea lui pentru ea şi marea lui credinţă au reuşit, în mod miraculos, să o vindece pe fată. Ea a început să vadă din nou, chiar înainte de moartea lui Valentin. În drum spre eşafod, el i-a scris iubitei un mesaj de bun rămas semnat „de la Valentin“. Din acel moment, aceste cuvinte au fost folosite de toţi îndrăgostiţii din întreaga lume.
Misive de amor în numele lui Valentin
Cu toate că „loteria“ cu femei a fost interzisă de Biserică, sărbătoarea de Sfântul Valentin a fost în continuare folosită de romani pentru a câştiga afecţiunea iubitelor şi a devenit o tradiţie ca bărbaţii să le ofere femeilor pe care le admiră mesaje de dragoste, care conţin numele lui Valentin. Prima felicitare de Sfântul Valentin a fost trimisă în anul 1415 de ducele Charles d’Orleans soţiei sale, în vremea când era închis în Turnul Londrei.
Obicei de sute de ani
În Evul Mediu, tinerii de sexe diferite trăgeau la sorţi numele celor sortiţi să le fie perechi pe durata sărbătorii. Ei trebuiau să-şi prindă la mânecă hârtiuţa cu numele alesului sau alesei şi să o menţină timp de o săptămână. Bunătatea de care dăduse dovadă Sfântul Valentin toată viaţa sa trebuia să le servească de exemplu persoanelor care jucau acest joc cu tentă erotică. Mai apoi, obiceiul s-a modificat şi fiecare băiat era numit „valentinul“ fetei care îl alegea pentru a o însoţi, iar acesta îi făcea fetei un cadou. Tot de Sf. Valentin se obişnuia ca fetele să încerce să ghicească cum va fi viitorul soţ. Pentru aceasta, priveau cerul în ziua de 14 februarie şi, dacă vedeau un albatros, soţul putea fi un marinar, dacă era o vrabie, soţul avea să fie o persoană veselă, dar săracă. Un sticlete care zbura pe cer semnifica un bogătaş.
Cupidon, un Valentin cu săgeţi
Cupidon, un alt simbol al sărbătorii îndrăgostiţilor, a fost mereu asociat cu Sfântul Valentin ca fiu al lui Venus, zeiţa romană a dragostei şi frumuseţii. Cupidon a jucat mereu un rol important în poveştile de dragoste. El este cunoscut ca un copil poznaş cu aripi ale cărui săgeţi străpung inimile victimelor sale, care se îndrăgostesc fără remediu. În Grecia antică, Cupidon era cunoscut sub numele de Eros, fiul Afroditei.
Potrivit legendei, Venus, mama lui Cupidon, era geloasă pe frumuseţea unei muritoare pe nume Psyche. Ea i-a cerut fiului său să o pedepsească pe Psyche şi să o facă să se îndrăgostească de cel mai urât bărbat din lume. Vrând să o săgeteze, Cupidon se îndrăgosteşte de ea şi o ascunde într-un palat pentru a fi numai a lui. La un moment dat Psyche încearcă să afle identitatea iubitului misterios şi acesta o părăseşte supărat. După un periplu dureros şi multe încercări impuse de zei, Psyche se regăseşte cu iubitul ei Cupidon şi este făcută nemuritoare de către Jupiter.
La început, n-a fost sărutul
Există scrieri şi desene care arată că primul sarut erotic ar fi fost schimbat în anul 1500 î.Hr., în India. Dar, de fapt, nimeni nu ştie exact când au descoperit oamenii sărutul. O teorie mai puţin romantică spune că moştenim acest obicei de la animalele care mestecă hrana înainte de a o oferi puişorilor. Iar primele săruturi nu erau nicidecum tandre, ci urmăreau doar perpetuarea speciei. Acum o mie de ani, sărutul era folosit doar în timpul ceremonialelor. Era un sărut sfânt, creştinesc, simbolizând unitatea întru Hristos. „Osculum pacis“ al romano-catolicilor este recunoscut şi azi drept un simbol al păcii. Tot biserica a transformat în ritual sărutarea obiectelor sfinte, relicvelor religioase şi a crucilor. Dar, pentru păcătoşii de rând, multe secole, sărutul a fost considerat un păcat. Tinerii care erau prinşi sărutându-se erau obligaţi să se căsătorească, asta în cazul în care nu erau judecaţi de Inchiziţie.
Romanii au adus sărutul în Europa
În Europa, sărutul a fost introdus în viaţa publică de către romani. Ei se sărutau când se întâlneau, sărutau inelele sau robele conducătorilor ori statuile zeilor, în semn de supunere şi respect. În Grecia antică, modul în care sărutai depindea de poziţia în societate, astfel că două persoane de acelaşi rang se puteau săruta pe obraz sau pe gură, însă celor superiori li se săruta doar mâna. Împăraţilor li se sărutau picioarele. În lumea musulmană, nobilii atingeau cu buzele podeaua, în onoarea sultanilor. Tot de la romani a rămas şi sărutul mirilor, ca simbol al iubirii eterne. Sărutul a fost de multe ori de-a lungul istoriei interzis. Împăratul Tiberius l-a interzis în timpul ceremoniilor publice, sperând că astfel va stopa epidemia de herpes care dădea de furcă romanilor la acea vreme. În secolul XVI, în Napoli, sărutul era pedepsit cu moartea, iar în 1439, Henry al VI-lea l-a interzis pentru a combate ciuma.
Un foc de artificii hormonal
Medicii, chimiştii, psihologii au studiat în fel şi chip actul sărutului. Centrul „iubirii“ din creier declanşează un adevărat „foc de artificii hormonal“, care are ca rezultat producerea serotoninei (hormonul fericirii) dopaminei şi adrenalinei, un cocktail ce te face fericit, un stres intens, dar pozitiv. Aceste substanţe sunt de 200 de ori mai puternice decât morfina, ca efect narcotic. De aceea, sărutul produce euforie, chiar şoc emoţional. La un sărut trăit cu pasiune, buzele fiecărui partener apasă cu o presiune echivalentă cu greutatea a 15 kg, pielea este intens vascularizată, pancreasul produce mai multă insulină. Buzele sunt străbătute de sute de terminaţii nervoase. Se spune că un sărut romantic este un adevărat banchet biologic. Sau poate fi mortal. Medicii au descoperit că o simplă atingere a buzelor poate determina reacţii puternice la o persoană alergică la alimentele consumate.
Sănătate curată!
Sărutul aduce multe beneficii pentru sănătate. Un sărut romantic şi scurt arde 2-3 calorii, un sărut franţuzesc – mai mult de cinci calorii. Un minut de sărutări consumă 26 de calorii din corp, ajutând la siluetă. Sensibilitatea buzelor este de 200 de ori mai accentuată decât cea a degetelor de la mână.
Pentru un sărut sunt puşi în mişcare nu mai puţin de 30 de muşchi faciali, fiind şi un exerciţiu de prevenire a ridurilor. Un sărut pasional de 90 de secunde creşte considerabil tensiunea arterială şi pulsul, ridică nivelul hormonilor din sînge. Sărutul le relaxează pe femei şi atenuează efectele stresului. În timpul sărutului, partenerii fac schimb de salivă, care conţine grăsimi, săruri minerale şi proteine. Potrivit ultimelor studii, acest transfer sporeşte producţia de anticorpi, sărutul fiind echivalentul unui vaccin natural, deoarece, pe lângă cele 40.000 de bacterii, trec de la un partener la altul şi substanţe anti-bacteriene. Unii spun că o cantitate suplimentară de salivă previne cariile. Persoanele care se salută printr-o strângere de mână sunt de trei ori mai expuse transmiterii de microbi decât cele care se sărută pe obraz.
Leacuri de dragoste
• Busuiocul. Este probabil cea mai îndrăgită „iarbă de dragoste“ la români. Se spunea ca femeia care va bea apă de busuioc (o cană de apă în care s-au macerat de seara până dimineaţa 3 rămurele de busuioc) în fiecare zi, pe nemâncate, va rămâne mereu tânără şi va fi iubită ca în prima zi de către alesul ei. Adolescenţii, fete şi băieţi, care-şi pun o ramurică de busuioc sub pernă îşi vor visa peste noapte ursitul. Acest lucru este valabil mai ales în anumite zile ale anului: Sf. Andrei, Dragobete, 1 Martie, Sânzienele. Busuiocul purtat în păr şi în sân aduce noroc în dragoste fetelor.
• Iasomia. Florile de iasomie sunt elixir de dragoste mai ales pentru femei. Planta uscată şi pisată era pusă în lapte cu miere şi se dădea pentru „dezlegarea cununiei“ (pentru fetele care nu se măritau), contra deochiului, precum şi pentru a (re)deştepta iubirea faţă de soţ.
• Sânziana galbenă (drăgaica). Are faimă de plantă magică pentru femei, care menţine tinereţea şi frumuseţea, trezeşte dragostea, fereşte de rele şi de diferitele patimi. Cununa împletită în ziua de Sânziene se păstrează tot anul la capul patului, pentru ca fata să fie râvnită de flăcăi, pentru a o apăra de zburători pe timpul nopţii şi a-i da vise frumoase. Băile cu apă în care a macerat iarba de sânziană dau pielii şi ochilor o strălucire aparte, care acţionează fără greş în a-i atrage pe bărbaţi.
• Tămâia. Este un leac magic de protecţie a cuplului în faţa intervenţiilor malefice. Tămâia ţinută în dormitor, sub perne şi la icoane, îi impiedică pe soţi să se certe şi îi face să „fie cu frică de Dumnezeu“, dar mai ales să „nu cadă la vreo ispită care să strice casa“.
• Odoleanul (valeriana). Rădăcina este cunoscută mai ales ca leac de protecţie în faţa diferitelor făcături şi ispite. Rădăcina pisată se amestecă într-o mâncare specială de grâu, care era dată adolescenţilor, pentru a-i feri de iele şi de zburători.
Dantela aduce dragostea
Pentru cei îndrăgostiţi, nici un simbol nu este mai important ca inima. A da inima cuiva înseamnă a dărui întreaga fiinţă, deoarece inima este centrul existenţei noastre. Inima este cea care ne ajută să experimentăm unul dintre cele mai profunde şi nobile emoţii – iubirea. Inima, străpunsă de săgeata lui Cupidon, este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Zilei Îndrăgostiţilor. Cu sute de ani în urmă, femeile purtau batiste din dantelă, material plăcut la atingere. Când o doamnă vedea un bărbat care îi plăcea, lăsa să îi cadă batista pentru a-i sugera acestuia că îi poate face curte.
În consecinţă, oamenii au făcut rapid legătura între dantelă şi sentimentele de dragoste. Aşa s-a început decorarea cutiilor de bomboane şi a felicitărilor de Sf. Valentin cu bentiţe dantelate. De altfel, dantela are în latină denumirea „aqueare“ care semnifică a atrage. Dantela are astfel rolul de a prinde în cursă inima persoanei iubite şi nu e de mirare că lenjeria erotică este creată din dantelă. Tradiţia utilizării panglicuţelor vine din timpul turnirurilor medievale când frumoasele domniţe împodobeau cu panglici colorate cavalerii favoriţi. În multe ţări bărbaţii şi femeile îşi oferă inele cu ocazia logodnei sau căsătoriei. Acum câteva secole momentul preferat de tineri pentru a-şi dărui unii altora inele era de Sfântul Valentin.
Dragobetele românilor
Dragobetele, considerat zeul bunei dispoziţii şi în principal al dragostei, numit şi Cap de Primăvară sau Cap de Vară, este, se spune, fiul Babei Dochia. Dragobetele este identificat cu Eros din mitologia greacă şi bineînţeles cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană. Dragobetele mai este numit şi Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor, metamorfozat de Maica Domnului în floarea cu acelaşi nume. Dragobetele este imaginat ca un tânăr frumos, puternic şi bun, inspirator al pornirilor senzuale, dar curate, al dragostei fireşti la oameni, dar şi la animale. Se spune că de Dragobete, băieţii şi fetele îşi pun straie de sărbătoare şi, chiuind şi zbenguindu-se, se duc în pădure pentru a culege ghiocei, micşunele sau albăstrele, iar când ceasurile se apropie de ora prânzului, coboară în goană spre sat, fiecare flăcău fugărindu-şi aleasa, pe care, dacă o va prinde, îi poate fura o sărutare în văzul lumii, sărutul fiind considerat ca o logodnă pe un an de zile. În această zi de sărbătoare nu se ţese, nu se lucrează în fierărie, se întrerup muncile câmpului, dar în schimb se face curăţenie în casă pentru ca Dragobetele să fie întâmpinat cum se cuvine.
De ce inima e simbolul iubirii?
Grecii credeau că spiritul stă în inimă, chinezii spuneau că acest organ este centrul fericirii, iar egiptenii erau convinşi că sentimentele şi inteligenţa izvorăsc din inimă. Se spune însă că inima a devenit simbolul iubirii în oraşul Libya, o colonie cunoscută pentru planta Silphium, care avea seminţe în formă de inimă. Această plantă avea proprietăţi medicinale şi putea fi folosită ca pilulă contraceptivă.
Dr. med. Priv. Mihai Chertif M.D.