Bogdan Burcea și-a aflat pedeapsa după incidentele de la meciul cu CSM Slatina. Ce decizie a luat FRH
și-a aflat pedeapsa după incidentul de la Slatina
Bogdan Burcea, antrenorul Coronei, a fost sancționat după incidentele produse la finalul meciului CSM Slatina -Corona Brașov, încheiată cu scorul de 33-40 în Liga Națională. Pe finalul meciului de la Slatina, spiritele s-au încins. După fluierul final, antrenorul Coronei s-a îndreptat spre banca gazdelor și l-a apucat de braț pe tehnicianul Raul Fotonea, gest care i-a adus descalificarea. „Îmi pare rău pentru gestul făcut și îmi cer scuze față de colegul meu, Raul Fotonea. Îmi cer scuze și tuturor colegilor mei, antrenori, pentru că l-am tras de braț pe Raul!”, a declarat Burcea, conform GSP.
Bogdan Burcea, amendat de FRH
Scuzele lui Burcea nu au fost suficiente, iar oficialul clubului brașovean și-a aflat pedeapsa din partea FRH. Conform hotărârii luate de Comisia Centrală de Disciplină a FRH, Biogdan Burcea a primit un o penalitate sportivă în valoare de 8000 de lei. Nu a fost însă suspendat, astfel că va putea sta pe bancă la meciul cu Dunărea Brăila.
„În legătură cu raportul suplimentar al observatorului și arbitrilor delegați la jocul din cadrul competiției Liga Națională – feminină “Liga Florilor MOL”, etapa 16, dinte echipele C.S.M. SLATINA și C.S.M. CORONA BRAȘOV, din data de 26.02.2026, de la Slatina, și ținând cont de punctele de vedere ale persoanelor implicate, Comisia stabilește:
– sancționarea domnului BURCEA Bogdan George (C.S.M. CORONA BRAȘOV) cu penalitate pecuniară în cuantum de 8.000 (opt mii) lei, dată limită de achitare 02.04.2026, pentru un comportament nesportiv grosolan, conform art. 57.4 lit. a) din Regulamentul disciplinar al FRH, sezonul competițional 2025 – 2026.
10. În legătură cu raportul suplimentar al observatorului și arbitrilor delegați la jocul din cadrul competiției Liga Națională – feminină “Liga Florilor MOL”, etapa 16, dinte echipele C.S.M. SLATINA și C.S.M. CORONA BRAȘOV, din data de 26.02.2026, de la Slatina, și ținând cont de punctele de vedere ale persoanelor implicate, Comisia stabilește:
– sancționarea domnului FOTONEA Raul (C.S.M. SLATINA) cu penalitate pecuniară în cuantum de 2.000 (două mii) lei, dată limită de achitare 02.04.2026, pentru un comportament neregulamentar de natură a aduce atingere eticii sportive, conform art. 45.1 lit. a) din Regulamentul disciplinar al FRH, sezonul competițional 2025 – 2026“, este decizia Comisiei Centrale de Disciplină a FRH. În cadrul etapei a 17-a din Liga Florilor, Corona întâlnește pe teren propriu Dunărea Brăila, sâmbătă 14 martie, de la ora 17.30.
Conducerea Colegiului Național „Dr. Ioan Meșotă” din Brașov a reacționat pe grupurile de whatsapp pe care comunică cu părinții elevilor după ce BizBrașov a relatat săptămâna trecută că un individ a pătruns în incinta școlii și s-a plimbat prin clase, participând la ore și filmând elevii.
„Este adevărat că joi, dimineață, la începutul programului, deși la poartă se aflau în acel moment atât dna portar, cât și profesorul de serviciu, Camil Ionescu, pe lângă copiii care începeau cursurile s-a strecurat în școală și un tânăr din afara școlii. Tânărul nu a fost observat imediat, deoarece, după cum am sesizat pe camerele de supraveghere, pentru câteva secunde, dna portar nu a fost atentă, ducându-se să ridice un obiect al unui copil de gimnaziu, care, coborând grăbit din mașina părinților, îl pierduse. La prima oră, fluxul de intrare este foarte mare (peste 700 de elevi intră pe poarta școlii într-un interval strâns), astfel încât nici dl profesor nu a sesizat. Prezența tânărului a fost însă anunțată nu peste mult timp de o colegă, profesoara de română, dar și de elevii clasei a XII-a F, unde tânărul respectiv intrase. El a părăsit rapid sala de clasă, a intrat în clasa a XII-a A și în clasa a VII-a, unde a părut că folosește telefonul pentru a filma. Totul s-a întâmplat rapid”, a transmis conducerea școlii.
Ca să îi liniștească pe părinți, care nu sunt mulțumiți de măsurile de siguranță ale școlii, conducerea susține în același mesaj că a luat „imediat” măsuri: „a verificat cu ajutorul personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic toate holurile școlii, sălile de clasă, toaletele”. „Doamna director a vorbit cu elevii, a transmis mesaje prin diriginți, verificând dacă este vorba despre o persoană străină și a vorbit cu profesorii. Domnii profesori Cârstea și Negrilă au rămas pe holuri. Domnul director Dorin Frîncu a anunțat jandarmeria. Până la sosirea jandarmilor, tânărul a fost descoperit și legitimat de către dna portar. După legitimare, el a fugit din curtea școlii, sărind gardul. Jandarmeria a primit de la noi toate datele, inclusiv fotografii cu acest bărbat. S-a făcut ulterior o scurtă o ședință cu profesorii, s-a discutat cu consiliul elevilor despre această situație. S-a discutat cu Biroul de Siguranță Școlară. A fost informat inspectorul școlar general. Elevilor li s-a arătat încă o dată importanța purtării sacoului meșotist, a emblemei, ca însemne vestimentare și identitare, care ajută atât portarul, cât și profesorii de serviciu să îi identifice. De altfel, verificarea ținutei meșotiste, serviciul pe școală, verificarea carnetelor de elev, sunt, după cum vă pot spune și copiii, prioritățile noastre. În ultimul timp, tocmai pentru că ne preocupă siguranța copiilor, am redus semnificativ fluxul de ieșire pe poartă în pauze al elevilor majori și chiar ne gândim să înaintăm către părinți propunerea închiderii totale a porții pe parcursul programului școlar, deși elevii majori beneficiază, conform legii, de acest drept. Deci măsuri s-au luat și se vor mai lua”, se mai arată în mesajul trimis părinților.
Conducerea colegiului consideră că „școala noastră este un spațiu sigur (…). Această întâmplare absolut regretabilă a fost soluționată”, mai susține direcțiunea școlii, solicitând părinților să aducă îmbunătățiri măsurilor de siguranță aplicate în acest moment.
După ce l-au identificat pe intrus, polițiștii au reușit să dea de urma acestuia, care plecase între timp spre Sighișoara, localitatea sa de domiciliu. Acesta s-ar fi aflat sub influența drogurilor, potrivit unor surse din cadrul Inspectoratului Școlar Județean, iar în momentul interogării ar fi lăsat de înțeles că nu își amintea să fi fost prin Brașov.
Brașovul își consolidează poziția în rândul celor mai atractive orașe din România, ocupând locul al treilea într-un clasament național privind calitatea vieții, prosperitatea și dinamica urbană. Studiul realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare evidențiază însă o problemă în creștere: traficul urban devine o provocare majoră, inclusiv pentru orașele medii.
Clasament dominat de marile centre regionale
Conform indicelui City Index, primul loc este ocupat de Cluj-Napoca, urmat de Sibiu și Brașov. În continuarea clasamentului se află Timișoara, Oradea, Iași, Alba Iulia și Constanța. Metodologia a luat în calcul raportarea datelor la populație și suprafață, oferind astfel o comparație echitabilă între orașe.
Traficul urban, o problemă în expansiune
Deși Brașovul performează la capitolele economice și culturale, mobilitatea urbană devine tot mai problematică. București rămâne liderul național al aglomerației, cu peste 12 zile lucrătoare pierdute anual în trafic.
Fenomenul se extinde rapid și în alte orașe mari, precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Sibiu, unde șoferii pierd deja aproximativ nouă zile pe an în ambuteiaje. În plus, intervalul critic de trafic s-a schimbat: dacă înainte orele de vârf erau dimineața și seara, acum blocajele apar frecvent la prânz, între orele 11:00 și 14:00, pe fondul programelor flexibile și al creșterii livrărilor și serviciilor de ride-sharing.
Un fenomen global în creștere
Problemele de trafic nu sunt specifice doar României. Conform INRIX, cele mai congestionate orașe din lume sunt Istanbul, Mexico City și Chicago. În Europa, topul este condus de Londra, Paris și Dublin.
Datele arată că, în jumătate dintre orașele europene analizate, timpii petrecuți în trafic au crescut față de anul precedent. Pentru Brașov, provocarea viitorului va fi menținerea calității vieții prin soluții inteligente de mobilitate, înainte ca dezvoltarea urbană să fie frânată de congestionare.
Presiunea imobiliară asupra zonelor protejate din Brașov continuă, iar strada Constantin Lacea nr. 10 a redevenit un punct tensionat între locuitorii din Șchei și un nou investitor.
După ce anul trecut proiectul a fost retras în urma numeroaselor obiecții, terenul a fost vândut, iar noul proprietar a depus o documentație aproape identică, vizând construirea unui apart-hotel într-o zonă destinată locuirii.
Rezistența comunității și implicarea USR
Locuitorii din cartier, sprijiniți de consilierii locali ai USR, s-au mobilizat rapid. În urma discuțiilor directe cu vecinii afectați, au fost strânse peste 60 de semnături împotriva proiectului.
Reprezentanții USR atrag atenția că schimbarea proprietarului nu rezolvă problemele de fond ale proiectului, care ar încălca reglementările urbanistice și ar afecta caracterul istoric al zonei.
Un apart-hotel propus într-o zonă de locuințe
Criticile vizează mai multe aspecte tehnice și juridice legate de Planul Urbanistic General:
Terenul este încadrat în zona L1B, destinată exclusiv locuințelor, însă proiectul propune un apart-hotel, funcțiune nepermisă în această zonă.
Regimul de înălțime propus, de tip 2S+P+2E, ar echivala în realitate cu șase niveluri, depășind limita admisă de P+2.
Construcția pe teren în pantă ridică îngrijorări privind stabilitatea solului și siguranța locuințelor din vecinătate.
Decizia finală aparține autorităților
Perioada de dezbatere publică s-a încheiat, iar locuitorii și-au exprimat oficial opoziția. Urmează ca administrația locală și comisiile de specialitate să analizeze proiectul.
Consilierii USR avertizează că, în cazul în care proiectul va ajunge pe masa Consiliului Local, vor vota împotrivă, considerând că dezvoltarea propusă nu respectă nici cadrul legal, nici specificul zonei istorice.
Decizia finală va arăta dacă autoritățile vor proteja patrimoniul urban al Brașovului sau vor permite un proiect contestat deja de comunitate.
Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a înregistrat cea mai bună lună de la inaugurare, depășind pragul de 38.000 de pasageri în februarie 2026. Traficul în luna februarie a crescut cu aproximativ 140% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Destinațiile preferate ale pasagerilor din Brașov
Creșterea semnificativă a traficului aerian este susținută și de interesul pentru rute externe populare. În topul destinațiilor de pe aeroportul brașovean se află orașe importante precum Londra, Budapesta și Roma, care atrag constant pasageri atât în scop turistic, cât și de afaceri.
Evoluție rapidă pentru cel mai nou aeroport din România
Inaugurat în iunie 2023, aeroportul din Brașov a devenit rapid un punct important pe harta transportului aerian din România. La începutul lunii septembrie 2025, a fost atins pragul de 500.000 de pasageri, confirmând ritmul accelerat de dezvoltare.
Autoritățile județene estimează că această cifră se va dubla până în anul 2029, pe fondul extinderii rutelor și al creșterii interesului pentru zborurile din centrul țării.În indicatorii de performanță pentru administratorii regiei care au fost adoptați săptămâna trecută de consilierii județeni este prevăzutăo creștere anuală de 200.000 de pasageri.
Perspective de creștere pentru traficul aerian din Brașov
Rezultatele din februarie 2026 indică o tendință clară de consolidare a aeroportului ca hub regional. Dezvoltarea infrastructurii și diversificarea destinațiilor ar putea transforma Aeroportul Brașov într-un punct strategic pentru turism și business în zona centrală a României.
Tensiunile dintre administrația locală și societatea civilă revin în prim-plan la Brașov, după ce grupul „Scut pentru Spații Verzi” acuză Primăria că organizează consultări publice doar formal, fără a ține cont de opiniile specialiștilor independenți. În centrul disputei se află soarta arborilor din Parcul Andrei Șaguna, unde mai multe exemplare sunt propuse pentru tăiere.
Disputa pe arborii propuși pentru tăiere
În cadrul unei ședințe recente de Consiliu Local, autoritățile au prezentat un studiu realizat de Institutul Marin Drăcea și de specialiști ai Facultății de Silvicultură. Documentul analizează starea de sănătate a arborilor, însă reprezentanții societății civile susțin că au fost omise concluzii importante rezultate din evaluările din teren.
Miza principală o reprezintă opt arbori din parc propuși pentru eliminare. Potrivit activiștilor, cel puțin trei dintre aceștia ar putea fi salvați prin intervenții precum toaletarea profesională sau reducerea coroanei. Este strict contraindicată toaletarea preventivă a celorlalți 44 arbori inventariați, cu excepția cazurilor punctuale unde există ramuri uscate.
În plus, aceștia avertizează asupra riscurilor unor intervenții asupra platanului monumental,care are o valoare unică pentru Brașov și un coronament care îi oferă stabilitate.
Critici privind transparența decizională
Conflictul nu se limitează la aspecte tehnice, ci vizează și modul în care Primăria gestionează comunicarea cu cetățenii. Grupul civic atrage atenția că două termene legale importante sunt pe cale să expire:
Termenul de 30 de zile pentru răspunsul la petiția semnată de peste 2.200 de brașoveni care se opun tăierilor.
Termenul legal prevăzut de Legea 544 privind accesul la informații de interes public, pentru publicarea integrală a studiului.
Potrivit activiștilor, documentul complet ar fi fost transmis Primăriei încă de la finalul anului trecut, însă nu a fost făcut public în totalitate.
Propuneri pentru un management sustenabil
Reprezentanții „Scut pentru Spații Verzi” solicită o schimbare de abordare în gestionarea arborilor urbani. Printre soluțiile propuse se numără utilizarea unor metode alternative la tăiere, precum cablaje de susținere sau lucrări de stabilizare a solului.
De asemenea, aceștia propun introducerea unui sistem transparent de informare, bazat pe coduri de culori și coduri QR pentru fiecare arbore, precum și crearea unui registru verde digital care să permită monitorizarea în timp real a vegetației urbane.
În final, grupul civic cere implicarea societății civile în procesul decizional, avertizând că fără o consultare reală, măsurile luate riscă să afecteze ireversibil patrimoniul verde al orașului.
Spadasinii de la Steaua Brașov au participat la Cupa Valamar, o prestigioasa competiție de scrimă ce a avut loc la Porec, în Croația.
Ilinca Marinescu a câștigat competitia la categoria Cadeți și a obținut argintul la categoria Juniori. David Botea a avut și el o evoluție apreciată în Croația, unde s-a clasat pe locul 5 la categoria U15 si locul 13 la Cadeti. Horia Mladin, sportiv format la clubul brasovean, dar care este legitimat la CSA Steaua Bucuresti, a câștigat competitia la categoria Cadeti și a luat medalia de bronz la Juniori. Echipa mixta a României (Ilinca Marinescu, David Botea și Horia Mladin) a terminat pe locul 3.
„Rezultate frumoase si importante. Sunt mândru de sportivii mei și îi felicit pentru evoluția din Croatia. O competitie foarte tare, care ne ajuta enorm să creștem și să fim și mai buni”, a declarat antrenorul Sorin Mladin (Steaua Brașov).
Istoria ciocolatei a început cu Zeul Quetzalcoatl, zeul aerului, luminii şi vieţii
• Istoria ciocolatei a început cu Zeul Quetzalcoatl, zeul aerului, luminii şi vieţii, care a oferit oamenilor arborele de cacao
• Statisticile spun că, în ultimii ani, lunile martie și februarie sunt, alături de perioada Crăciunului, cele mai importante în materie de vânzări pentru ciocolată, mai cu seamă de Ziua Femei
Încoronată drept „regina dulciurilor“, ciocolata, „băutura zeilor”, după cum spune legenda aztecă, are o istorie pe cât de îndelungată, pe atât de fascinantă și plină de savori.
Franţuzească, englezească, elveţiană, belgiană sau românească, sub formă de praline sau de tablete, caldă sau cremoasă în prăjituri, mousse sau spumă, ganache, lichior sau sirop, ciocolata rămâne „ispita“ tuturor timpurilor şi a tuturor vârstelor. Dar mai ales, un dar special pentru reginele inimilor noastre: mame, fiice, soții, iubite sau prietene. Dovadă stau chiar statisticile, care spun că, în ultimii ani, lunile martie și februarie sunt, alături de perioada Crăciunului, cele mai importante în materie de vânzări pentru ciocolată, mai cu seamă în perioada 1 și 8 martie.
Istoria ciocolatei a început cu Zeul Quetzalcoatl, zeul aerului, luminii şi vieţii, care a oferit oamenilor arborele de cacao. Quetzalcoatl era cel care avea grijă de arborii de cacao din Grădina Paradisului, dar într-o bună zi, zeul a plecat. În 1519, aztecii au zărit o barcă în largul mării şi au fost siguri că zeul lor s-a întors. Însă nu a fost aşa: erau spaniolii în frunte cu căpitanul lor, Cortez. Aztecii le-au oferit spaniolilor o băutură de întâmpinare pe care ei o numeau atunci „băutura zeilor“. Era ciocolata. Consumul mediu lunar de ciocolată per persoană în România a crescut de la 2,16 kg în 2023, la 2,26 kg în 2024 şi 2,36 kg în 2025
Bobul magic
Încă înainte de anul 600 î.Hr, indienii Maya din Mexic credeau că bobul de cacao este la fel de important ca un zeu, fiind considerat un dar ceresc. Mayaşii şi aztecii foloseau boabele de cacao atât pentru prepararea unei băuturi picante şi energizante, cât şi ca monedă de schimb. Potrivit istoricilor, zece boabe de cacao aveau valoarea unui iepure. Iar în schimbul a doar 100 de boabe de cacao puteai cumpăra un sclav. Mayaşii credeau că boabele de cacao au puteri magice şi le foloseau cu multă rigurozitate în ritualuri şi în ceremonii religioase, dar şi pentru a vindeca febra, tusea şi durerile din timpul sarcinii. Mayaşii au fost totodată şi inventatorii unei băuturi de cacao, fierbinte şi amăruie, preparată din păstăi de cacao măcinate şi diverse arome.
Hrana zeilor
Puţin mai târziu, indienii azteci au fost cei care au îmbunătăţit puţin reţeta, adăugând băuturii de cacao miere şi vanilie. Au denumit acest preparat „xocoatl“, adică „apă amară“. Această băutură era considerată „hrana zeilor“. În aceeaşi perioadă, cacaoa era cunoscută ca fiind un important excitant sexual, aztecii folosind o băutură condimentată cu piper, ardei iute şi cuişoare ca afrodisiac.
Drumul spre Spania
În 1502, când Cristofor Columb a pus prima dată piciorul pe plajele actualei Nicaragua, băştinaşii i-au oferit „un fel de seminţe din care fac o băutură şi pe care le folosesc drept monedă“, dar pe cuceritor îl interesa numai aurul. Nici Hernan Cortez, 17 ani mai târziu, nu face excepţie când debarcă pe pământ aztec, dar, la insistenţele Împăratului Montezuma, care i-a recomandat că bea peste 20 de căni de ciocolată fierbinte pe zi, conchistadorul a intuit că seminţele de cacao fac mai mult decât arată. În primul raport pe care îl trimite suveranului său spaniol, menţionează minunatele boabe în calitate de monedă a Imperiului aztec, dar şi de ingredient al unei băuturi foarte gustoase. Curând, caravelele spaniolilor transportau în Europa, pe lângă aur, seminţele arborelui de cacao.
Secret de 100 de ani
Spaniolii au adăugat băuturii fermecate trestie de zahăr şi i-au îmbogăţit aroma cu vanilie şi scorţişoară şi chiar esenţă de portocale. Apoi, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte. La Curtea Spaniei era considerată o băutură întăritoare, „care ajută bărbaţilor să se apropie cu folos de femei“ şi se consuma în cantităţi din ce în ce mai mari. Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit cu precădere de aristocraţie. Timp de un secol, ei nu au dezvăluit Europei secretul acestei băuturi.
În Italia apare Breasla „cioccolatierilor“
Nici un secret nu e veşnic. Călugării spanioli au fost primii care au făcut public modul de preparare a băuturii de cacao. Pe de altă parte, deşi declarat monopol spaniol, fructul arborelui de cacao a stârnit interesul comercianţilor olandezi, care au pus la punct o reţea de contrabandă şi au cucerit noi pieţe de desfacere, în Italia şi Franţa. Cacaoa a fost imediat apreciată la Curtea Regală din Franţa şi apoi la curtea regilor Angliei. În 1606, la Florenţa, apare o nouă breaslă, cea a „cioccolatierilor“, maeştri ai prelucrării boabelor de cacao.
Ciocolata cu lapte face revoluţie
La începutul anilor 1600, călătorul italian Antonio Carletti răspândeşte boabele de cacao în toată Europa şi, pentru prima dată, boabele de cacao puteau fi cumpărare de orice doritor. Intuind ce afacere prosperă ascund aceste boabe, tot în acea perioadă, spaniolii au început să planteze arbori de cacao în coloniile lor. Prepararea industrială a ciocolatei, adică în tablete solide-ciocolata fondantă fină-, s-a făcut pentru prima oară în anul 1847, de către o companie engleză, care a deţinut multă vreme licenţa. Aceasta a fost prima ,,revoluţie de ciocolată“. Istoricii spun că secolul al XIX-lea se remarcă de fapt prin două mari revoluţii în istoria ciocolatei. Pentru că, în 1876, elveţianul Daniel Peter a introdus laptele în ciocolată, creând un adevărat deliciu nemaigustat până atunci: ciocolata cu lapte. Alte documente afirmă că „ispita“ dulce ar fi fost amestecată cu lapte în secolul al XVIII-lea, când Sir Hans Sloane, doctorul personal al Reginei Anne, a inventat o reţetă secretă şi a vândut-o mai târziu fraţilor Cadbury, care au făcut din producerea ei o adevărată avere. La începutul anilor 1600, călătorul italian Antonio Carletti răspândeşte boabele de cacao în toată Europa
A scos untul din cacao
În anul 1828, în încercarea de a obţine un „praf de ciocolată“ mai fin din boabele de cacao, C.J. Van Houten din Olanda a reuşit să izoleze pentru prima dată untul cremos al acestora. Van Houten, protestantul olandez cu studii de sociologie, a avut inspiraţia să folosească pur şi simplu presa hidraulică, pe care nu o inventase el, pentru a separa untul de cacao de pudra de cacao. El inventează astfel pudra de cacao, un produs 100% natural. A fost cea mai bună intervenţie asupra pastei brute de cacao. Un procedeu mecanic, non chimic, care a permis ulterior combinarea în procente potrivite a untului de cacao cu pudra de cacao, astfel încât ciocolata să aibă texturi şi intensităţi diferite. Doar aşa putem astăzi avea ciocolată cu 50%, 60%, gradual, până la 99% cacao. Presa cu care olandezul C.J. Van Houten a reuşit să separe grăsimea din boabele de cacao, inventând pudra de cacao
Primele bomboane de ciocolată
Fraţii Cadbury, quakeri englezi, în pragul falimentului, trăind demni într-un ascetism sever mai bine de 20 de ani, au reuşit să cumpere cu 1.000 de lire de la Van Houten presa hidraulică, care i-a ajutat apoi să producă cea mai fină şi pură pudră de cacao din Anglia: Cocoa Essence. Cu ajutorul acesteia au creat, în 1847, prima ciocolată solidă şi primele sortimente de bomboane de ciocolată din Anglia victoriană. Toate fără lapte. Popularitatea bomboanelor de ciocolată a explodat pur şi simplu după Primul Război Mondial, când ciocolata a fost inclusă drept raţie fiecărui soldat înrolat. Până în 1930, existau deja 40.000 de diferite sortimente de ciocolată, cu şi fără lapte.
Un bebeluş flămând şi prima ciocolată cu lapte
Daniel Peter avea două probleme personale pe care le-a rezolvat cu acelaşi produs: laptele praf şi condensat. Peter era proprietarul unui atelier de ciocolată ameninţat cu falimentul pe o piaţă deja aglomerată şi competitivă. În acelaşi timp, Peter era extrem de îngrijorat pentru că nu ştia cu ce să îşi hrănească bebeluşul abia născut, pentru că soţia sa nu îl putea alăpta. Îşi salvează bebeluşul cu laptele praf al firmei Nestle. Laptele era în fapt pudră de lapte deshidratat combinat cu făina din cereale. Ciocolatierul încearcă să amestece masa de cacao cu laptele praf. Experimentele durează mult timp şi nu au succes. La un moment dat reuşeşte. În 1875, Daniel Peter s-a asociat cu Henri Nestle şi lansează pe piaţă prima tabletă solidă de ciocolată cu lapte, care cucereşte întreaga Europă şi concurează ciocolata neagră solidă fără lapte a fraţilor Cadbury.
Primul magazin de ciocolată s-a deschis la Londra
În Franţa, ciocolata era ridicată la stadiul de simbol, rezervat prin decret regal doar pentru membrii aristocraţiei. Potrivit unor scrieri ale vremii, la ciocolată avea acces doar regina Anne de Austria, soţia lui Louis XIII, care se declara ca fiind dependentă de ciocolată.
Englezii au fost mai democratici în ceea ce priveşte ciocolata şi oricine avea bani putea cumpăra. În 1657, s-a deschis primul magazin de ciocolată la Londra. Ca şi magazinele de cafea, acest tip de magazine au devenit locurile de întâlnire pentru cei care doreau să socializeze, să ţină discursuri sau să joace. Primul magazin ce ciocolată din Londra era destinat doar persoanelor din înalta societate
De ce se topeşte în gură
În anii 1900, la Paris, „Casa Capşa“ primeşte brevet pentru o nouă invenţie extraordinară la acea vreme: ciocolata solubilă, un deliciu răspândit apoi cu repeziciune în toată lumea. O altă mare inovaţie care a marcat istoria ciocolatei este legată de temperatura de topire, care trebuie să fie mai scăzută decât cea a corpului uman. Astfel, ciocolata se poate topi în gură şi la figurat, dar şi la propriu. Ciocolata neagră se topeşte la 34-35 grade Celsius, în timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatură mai scăzută cu câteva grade. În prezent, ciocolata cu lapte este cel mai căutat sortiment, ciocolata neagră fiind apreciată doar de 5-10% dintre consumatorii acestui produs, deşi este cea mai sănătoasă.
Celebra Mascotă de la Capşa
În 1930, apare şi în România prima fabrică de ciocolată, ce exporta bomboane după reţetele renumitului restaurant „Casa Capşa“. Reţete de bomboane şi prăjituri pe bază de ciocolată de la Capşa s-au păstrat de-a lungul timpului. Iată cum era preparată celebra Mascotă. Ingrediente: ciocolată, frişcă, coajă de portocală confiată. Mod de preparare: se obţine coaja de mascotă din ciocolată lichidă, apoi se ţine la rece. Se prepară o cremă din frişcă şi ciocolată, ce se răceşte la rândul său, apoi se spumează. Se adaugă coaja de portocală şi lichior şi se umplu cojile de mascote.
Cupidonul din ciocolată
Energetic, afrodisiac, euforizant, antidepresiv. Ciocolata este iubită deopotrivă de cei mari şi de cei mici. De aceea este recomandată celor care depun un efort fizic sau intelectual crescut. Ciocolata are efect protector împotriva bolilor cardiovasculare. De asemenea, studiile ştiintifice demonstrează că ciocolata are o acţiune benefică asupra bolilor cardiovasculare şi asupra fluidificării sângelui prin conţinutul său în substanţe cu efect anticoagulant, efect asemănător cu cel al aspirinei. Ciocolata mai conţine în cantităţi mici teobromină, feniletilamină, serotonină, cafeină, toate la un loc având un puternic efect energizant. Teobromina stimulează sistemul nervos central, facilitează eforturile musculare, are acţiune diuretică şi este în acelaşi timp cardiotonic. Feniletilamina este substanţa chimică ce produce o uşoară stare de visare şi este produsă şi de creierul uman atunci când doi oameni se îndrăgostesc. Când serotonina se află în cantităţi mici în organismul nostru, suntem mai predispuşi spre stări depresive. În acelaşi timp serotonina este responsabilă de calitatea somnului. Ceea ce este interesant este faptul că cercetările ştiinţifice nu fac altceva decât să redescopere beneficiile ciocolatei. Prin urmare, ciocolata poate fi devorată în continuare cu plăcere şi fără culpabilitate.
Ciocolata de Braşov s-a topit după 100 de ani
• În pas cu lumea, la Braşov în 1899 s-a deschis un mic atelier de produse din ciocolată (Hess) pus pe picioare de saşii din oraş. În anul 1922, fraţii Stollwerck din Bratislava au construit fabrica de ciocolată Stollwerck în vecinătatea atelierului, pentru ca în 1948, după trecerea la regimul comunist, statul să devină proprietar pe ambele unităţi. Cele două fabrici au fost reunite în anul 1954 sub denumirea „Fabrica Dezrobirea“. Din 1966, fabrica de ciocolată preia numele Cibo, iar în 1991, la doi ani după căderea regimului comunist, a fost redenumită „Poiana – Produse Zaharoase SA“. Trei ani mai târziu, americanii de la Kraft Foods au preluat fabrica de la stat, în urma unei tranzacţii de 4-5 milioane de dolari. În 2010, Kraft a închis fabrica din Braşov şi a relocat afacerea în Bulgaria.
Recorduri de ciocolată
• Cea mai mare cutie de ciocolată din lume, în care încap 90.090 de ciocolăţele, a fost făcută în 2002 în America. Cutia are 203 cm lăţime, 439 lungime şi 173 cm înălţime. Toate cele 90.090 de ciocolăţele având împreună o greutate de 1.065 kg.
• La o expoziţie de ciocolată în Italia, în anul 2000 a fost prezentat cel mai mare baton de ciocolată din lume, care cântăreşte 2.280 kg.
• Cel mai mare ou de Paşte făcut din ciocolată cântăreşte 4.068 kg şi are o înălţime de 7 m şi 65 cm.
• Cel mai mare obiect din ciocolată făcut vreodată este o corabie care are 8.5 m înălţime, 13 lungime şi 2.5 m lăţime. Toată această corabie, după ce a fost expusă şi după ce a intrat în cartea recordurilor, a fost mâncată de vizitatorii cofetăriei în care a fost creată.
• Cea mai mare pungă pentru bomboane are 3.29 m înălţime, 2.13 m lungime şi 1.14 lăţime. În ea au încăput 1.54 tone de bomboane de ciocolată.
• Cea mai mare monedă de ciocolată din lume a fost dezvelită în Bucureşti, în octombrie 2010. Moneda cântărea 265 de kilograme, avea un diametru de 1,35 metri şi 14 centimetri grosime. Pentru fabricarea ei a fost nevoie de munca a 10 cofetari, timp de trei zile şi trei nopţi. Cea mai mare monedă de ciocolată din lume a fost dezvelită în Bucureşti, în octombrie 2010
• Cea mai mare ciocolată din lume are 14 metri lungime şi 10 metri lăţime și a fost creată de compania „Cokoladnica cukrcek“ din Ljubljana, conform Cărţii Recordurilor, „Guiness Book“. Ciocolata gigantică a fost pregătită din 28.000 de ciocolate mici, a fost „asamblată“, măsurată şi, în mare parte, mâncată, la Festivalul de ciocolată şi dulciuri din Radovljica, Slovenia din decembrie 2016.
Pierdut parafa medic specialist pediatru pe numele Bucur Elena Mihaela, cod parafa F80414. Se declară nulă.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
LIA NICOLETA FLORIANA din Craiova str. Dambovita nr. 5, bl. C1b, sc. 1, et. 4, ap. 12, anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Construire locuință unifamilială și împrejmuire teren” propus a fi amplasat în comuna Poiana Mărului, satul Poiana Mărului nr. 460. Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul DJM Brașov str. Politehnicii nr. 3 în zilele de luni-joi între orele 8-16,30 și vineri între orele 8-14. Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul DJM Brașov.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.