Acasă Blog Pagina 536

S-a întâmplat la 1 aprilie

0
S-a întâmplat la 1 aprilie

1784 – Horea este primit în audiență la împăratul Iosif al II-lea, căruia îi prezintă situația grea a țărănimii din Transilvania

1866 – Este înfiinţată Societatea Literară Română, actuala Academie de Ştiinţe a României

1881 – În satul Răşinari, Sibiu, se naşte poetul Octavian Goga

1940 – Masacrul de la Katyń. A fost o execuţie în masă a peste 22.000 de cetăţeni polonezi de către forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

1959 – S-a născut Helmuth Duckadam, fotbalist român (d. 2 dec. 2024)

1978 – S-a născut Anamaria Marinca, actriță română

Rețeta zilei

0
Rețeta zilei
Cheesecake 9 minute

INGREDIENTE: 1 kg brânză de vaci, 5 ouă, 200 g zahăr, 2 plicuri pudding de vanilie, zeamă si coaja de la 1 lămâie. Penru ornat: frișcă și dulceață.

PREPARARE: Pune toate ingredientele într-un castron și mixează-le bine, până obții un aluat omogen, dens, dar care curge. Toarnă aluatul într-o formă cu pereți detașabili unsă cu puțin unt și tapetată cu zahăr. Dă tava la cuptor pentru 1 oră, până când prajitura devine aurie. Se lasă la rece, se desprinde de margini ușor, cu un cuțit, apoi se scot pereții laterali ai tăvii. Intinde frișca pe toată partea superioară a cheesecake-ului, apoi pune câteva linguri de dulceață în centru.

O carte pe zi

0
O carte pe zi
Fumul mort, de Nebojša Jevrić

Fumul mort este unul dintre cele mai puternice și mai autentice volume de proză scurtă apărute în spațiul sud-est european în ultimele decenii. Nebojša Jevrić adună aici o suită de povești reale, culese de-a lungul unei vieți trăite între oameni obișnuiți și destine ieșite din comun: pușcăriași, soldați, femei rănite, bețivi legendari, profeți locali, copii lăsați să supraviețuiască singuri, personaje pe care literatura de salon nu le vede, dar care întruchipează esența unei epoci și a unei lumi.

E bine de știut: Semne care trădează lipsa de vitamine

0
E bine de știut: Semne care trădează lipsa de vitamine

Vitaminele sunt esenţiale metabolismului oricărei fiinţe umane. Când ele sunt insuficiente, corpul nostru emite semnale de alarmă. Aflaţi în continuare care sunt cele mai comune simptome ale deficitului de vitamine.

Vitaminele sunt substanţe nutritive indispensabile bunei funcţionări a organismului. Ele intervin în mici concentraţii în numeroase procese vitale. În majoritatea cazurilor, organismul nostru este incapabil a le sintetiza singur. Vitaminele sunt asigurate prin alimentaţie.

Iată 5 semne care arată carența de vitamine:
Crăpăturile la comisura buzelor

Fisurile şi durerile la colţurile gurii pot fi foarte supărătoare şi jenante în viaţa de zi cu zi. Simplul fapt de a mânca sau a bea poate fi un chin pentru persoanele cu astfel de probleme, ca să nu mai vorbim despre cât de jenantă ar putea deveni o întâlnire sau un sărut.

Remediul: mâncaţi pui, somon, ton, ouă, roşii coapte la soare, arahide şi leguminoase precum lintea, mazărea, fasolea. Combinaţi aceste alimente cu legume precum brocoli, ardei, conopida.

Erupţii cutanate, piele uscată şi descuamată, căderea părului

Aceste probleme semnalează o lipsă acută de vitamina B8, care apare în cazul unei alimentaţii bogate în avidină (proteina prezentă în albuşul de ou, care consuma multă vitamina B8).

Remediul: consumaţi ouăle bine preparate termic (pentru a absorbi avidina), mîncaţi somon, avocado, ciuperci, conopidă, soia, nuci, zmeura şi banane.

Acnee pe faţă sau  pe corp

Aceste simptome traduc o carenţa în acizi graşi esenţiali şi vitamine A şi D.

Remediul: sunt recomandate laptele integral şi produsele lactate, ficatul, ouăle. Expunerea protejata la soare este de asemenea benefică. Pentru vitamina A, sunt indicate salatele asortate şi legumele colorate precum morcovii, cartofii dulci şi ardeii roşii, dar şi fructele de sezon.

Furnicături şi amorţirea mâinilor, picioarelor

Aceste semne evidenţiază carenţa de vitamine B9, B6 şi B12. Este o problema direct legată de nervii periferici.

Remediul: mâncaţi spanac, sparanghel, sfeclă roşie, fasole verde, ouă, fructe de mare, pui, curcan.

Crampe musculare

Pentru a evita crampele musculare este important să ne asigurăm că avem un aport suficient de săruri minerale. Magneziul este cel mai adesea responsabil de apariţia crampelor şi contracturilor musculare. Dar şi potasiul şi calciul pot fi de asemenea implicaţi în aceste probleme.

Remediul: o alimentaţie variată şi foarte bogată în fructe şi legume este soluţia cea mai simplă: banane, migdale, nuci, cireşe, mere, grepfruit, broccoli, legume cu frunze verzi precum spanacul, varza etc. (sursă: www.csid.ro)

Andrei Rațiu, concluzie amară după Slovacia – România 2-0: „Ne facem de râs”

0

România a pierdut și amicalul cu Slovacia

România a fost învinsă în amicalul cu Slovacia, scor 0-2, disputat la Bratislava, la doar câteva zile după barajul  eșuat cu Turcia. Fără selectionerul Mircea Lucescu, echipa a fost condusă de „secundul” Ionel Gane.  Duelul de la Bratislava a fost decis de autogolul lui Bîrligea și  o gafă a lui Aioani. În rest, un nou joc slab, o nouă dezamăgire. Cocluzia lui Andrei Rațiu este elocventă.”Ne facem de râs de fiecare dată când ieșim pe teren. Nu doar eu sunt trist, toți suntem”. Pentru România urmează un nou Mondial la TV.

Slovacia – România 2-0

Au marcat: Bîrligea 7 (autogol), Strelec 46

Slovacia: Rodak – Valjent, Vavro (Krcik 90+1), Obert, Hancko (Pekarik 90+1) – Rigo (Duda 59), Lobotka (Sauer 90+1), Benes (Hrosovsky 71) – Suslov (Tupta 59), Strelec (Mraz 59), Haraslin (Bero 71). Selecționer: Francesco Calzona
România I. Radu (Aioani 46) – Raţiu, Drăguşin (Coubiş 62), Ghiţă, Bancu – Fl. Tănase (I. Hagi 62), Vl. Dragomir (Screciu 62), Stanciu (R. Marin 73) – Man (Al. Dobre 77), Bîrligea (Miculescu 46), Baiaram (Mihăilă 62). Selecționer: Ionel Gane

Fostul șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu, reținut de DNA

0
Fostul primar și viceprimar din Augustin, acuzați de abuz în serviciu, delapidare și falsificări pentru contracte „cu dedicație”
Fostul director al Serviciului de Termoficare din Braşov, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită

Cristian Anton, șeful Autorității Rutiere Române (ARR), a fost reținut marți de procurorii DNA într-un dosar de corupție, potrivit unor surse judiciare.

În urma perchezițiilor efectuate la locuințele acestuia din București și Timișoara, anchetatorii au descoperit inițial suma de 350.000 de euro, ascunsă în cutii de carton. Ulterior, au fost identificate și alte sume de bani, astfel că totalul ridicat depășește 500.000 de euro.

Cristian Anton este un apropiat al liderului PSD, Sorin Grindeanu, și a deținut mai multe funcții importante în instituții publice și companii de stat.
A fost chiar șeful de cabinet al lui Sorin Grindeanu, în perioada în care acesta era ministru al Transporturilor.

„Sper să nu fie vinovat, dar cine nu respectă legea plăteşte”, a transmis şeful PSD, într-o primă reacție, de la Brașov, unde a fost prezent la conferința regională, după ce fostul său subaltern a intrat în vizorul DNA.

Volei masculin: Corona Brașov a debutat cu o înfrângere în play-off-ul Diviziei A1

0

VCorona Brașov a debutat cu o înfrângere în play-off-ul Diviziei A1

Corona Brașov a pierdut primul meci din seria cu Dinamo București, scor 1-3, din sferturile de finală ale Diviziei A1 la volei masculin. Dinamo s-a impus în patru seturi, 25-19, 15-25, 25-14, 25-18. Brașovenii au reacționat doar în setul 2, pe care l-au câștigat categoric. În rest, campioana a fost superioară. De la Corona, cele mai multe reușite le-a avut Alejandro Gonzalez Rodriguez 19, urmat de Ewoud Gommans 13. Al doilea meci al seriei are loc la Brașov, pe 9 aprilie. Se joacă după sistemul cel mai bun din trei întâlniri. Până la meciul cu Dinamo, Corona va juca finala Cupei României cu SCM Zalău, la Blaj, 5 aprilie.

Discuții în CJ privind bugetul județului Brașov

0

Președintele Consiliului Județean, Adrian-Ioan Veștea, a convocat marți, 31 martie, o ședință de lucru cu echipa executivă, în cadrul căreia au fost analizate sumele aferente tuturor capitolelor de venituri și cheltuieli, pe care administrația județeană, instituțiile și serviciile publice din subordine contează în acest an pentru acoperirea cheltuielilor de funcționale și de dezvoltare.
La întrunire au participat Szenner Zoltán – administrator public al județului Brașov, Gabriela Agafiței – director general al Direcției Generale Economice, Mihai Pascu – director general al Direcției Generale Drumuri Județene și Servicii Publice, Andreea Pascu – director executiv al Direcției de Achiziții și Contractare.
Pornind de la alocările primite de județul Brașov prin Legea Bugetului de Stat pe 2026, de la excedentul bugetar al anului trecut, plus creditele accesate și veniturile estimate pentru anul în curs, specialiștii din executiv au prevăzut sume care să asigure atât activitatea în condiții optime a aparatului propriu al Consiliului Județean și a unităților subordonate cu tot ce înseamnă cheltuieli curente, de personal, de capital etc., cât și susținerea financiară a obiectivelor investiționale în desfășurare sau preconizate să înceapă în acest an, finanțarea proiectelor europene prin PNRR, Programul Sănătate, Programul Regiunea Centru 2021-2027 sau INTERREG, precum și a celor guvernamentale, accesate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” sau Administrația Fondului pentru Mediu.

Alocările pe capitole bugetare se raportează la valorile din execuția bugetară a anului trecut și țin cont de necesitățile fundamentate de managerii instituțiilor subordonate și avizate de specialiștii Consiliului Județean, precum și de oportunitățile și prioritățile strategice în ceea ce privește investițiile necesare la nivelul județului Brașov.
Potrivit alocărilor din Legea Bugetului de Stat pe 2026, administrației județene i-au revenit următoarele fonduri:
 din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale: 1.532.000 de lei pentru Consiliul Județean, 308.000 de lei pentru Serviciul Public Județean de Salvamont-Salvaspeo Brașov și 2.500.000 de lei pentru acoperirea unor cheltuieli curente și de capital;
 din sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene: 16.819.000 lei;
 din sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate: 87.662.000 lei – din care 60.193.000 lei alocate Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov, 16.411.000 lei pentru finanțarea Programului pentru Școli al României și 11.058.000 lei destinate celor patru instituții de învățământ special și Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Brașov.
De asemenea, administraţia judeţeană aşteaptă alocarea din cote defalcate din impozitul pe venit pe care urmează s-o primească de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov.

„Ne propunem să avem un buget echilibrat, cu valori cât mai apropiate între partea de venituri și cea de cheltuieli, în condițiile în care ne confruntăm cu constrângeri economico-financiare la nivel național și cu un climat internațional dificil care afectează nivelul prețurilor de achiziții. Din estimările noastre, valoarea totală a bugetului județean din 2026 este comparabilă cu cea din anul precedent, ceea ce ne permite să asigurăm finanțarea tuturor capitolelor de cheltuieli, atât pentru aparatul propriu al Consiliului Județean, cât și pentru instituțiile noastre subordonate. Avem în subordine cinci spitale clinice de interes județean, șapte instituții de cultură, cinci instituții de învățământ special și conexe, trei direcții generale și județene, un serviciu public județean și o regie autonomă. De asemenea, asigurăm o parte din cheltuielile necesitate de trei instituții din domeniul apărării și protecției civile”, a declarat președintele CJ Adrian-Ioan Veștea.

Consiliul Județean Braşov finanţează integral sau parţial activitatea următoarelor instituţii:
 unităţi medicale: Spitalul Clinic Județean de Urgență Braşov, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii, Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie „Dr. I.A. Sbârcea», Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase, Spitalul Clinic de Psihiatrie și Neurologie;
 instituții de cultură: Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul de Artă Braşov, Muzeul de Etnografie Braşov, Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, Centrul Cultural Reduta, Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Tiberiu Brediceanu” Braşov;
 instituţii de învăţământ special şi conexe: Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Braşov, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Brădet-Săcele, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Făgăraş, Liceul Tehnologic Special Codlea (fosta Şcoală Profesională Specială Codlea) şi Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Braşov;
 instituţii sociale: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov;
 servicii publice: Direcţia Judeţeană Comunitară de Evidenţa Persoanelor Braşov, Direcţia de Pază şi Ordine a Judeţului Braşov, Serviciul Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Braşov;
 întreprinderi publice: Regia Autonomă „Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav” RA;
 instituţii din domeniul apărării şi protecţiei civile: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov, Structura Teritorială pentru Probleme Speciale a judeţului Braşov, Centrul Militar Judeţean Braşov.

Au început înscrierile în clasa pregătitoare

0

Au început marți înscrierile în clasa pregătitoare pentru anul școlar viitor. Ministerul Educației a anunțat care sunt criteriile de departajare aplicate de școli dacă numărul de copii este mai mare decât cel al locurilor disponibile.
Ministerul Educației a anunțat că înscrierile pentru clasa pregătiroare au început marți și se încheie în 6 mai.
Înscrierea se poate face la școala la care părinții doresc să îi trimită pe copii sau online.
„Indiferent de modul în care alegeți să faceți înscrierea, este necesar să mergeți la școală pentru validarea cererii. Vă rugăm să solicitați informații fie direct la școala în care doriți să vă înscrieți copilul, fie la inspectoratul școlar din județul în care vă aflați”, a transmis Ministerul Educației.
Pot fi înscriși în clasa pregătitoare copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la 31 august 2026, inclusiv, dar și cei care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026, în baza recomandării pentru înscrierea în învățământul primar eliberată de unitățile de învățământ cu nivel preșcolar) sau în baza evaluării Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională.
Ministerul anunță că părintele poate opta pentru înscrierea la şcoala de circumscripţie, iar în această situaţie copilul este automat înscris, în baza validării cererii de înscriere.
Dacă părintele altă școală decât cea de circumscripţie, copilul este înscris în limita locurilor libere şi, dacă este cazul, pe baza criteriilor generale şi, ulterior, a criteriilor specifice de departajare.

Pentru înscriere sunt necesare următoarele acte:
Cerere-tip de înscriere;
Copie şi original după actul de identitate al părintelui/tutorelui legal. Părinții divorțați depun la înscriere și hotărârea judecătorească definitivă din care rezultă modul în care se exercită autoritatea părintească și unde a fost stabilită locuința minorului;
Copie şi original – certificat de naştere copil;
Recomandarea de înscriere în clasa pregătitoare (acolo unde este cazul).
Alte documente care să ateste îndeplinirea criteriilor generale şi/sau specifice (acolo unde este cazul).

Criterii de departajare

În cazul în care numărul copiilor este mai mare decât al locurilor, se aplică criterii de departajare.
I. Criterii generale:
a) existența unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului;
b) existența unui document care dovedește că este orfan de ambii părinți. Situația copilului care provine de la o casă de copii/un centru de plasament/plasament familial se asimilează situației copilului orfan de ambii părinți;
c) existența unui document care dovedește că este orfan de un singur părinte;
d) existența unui frate/a unei surori înmatriculat/înmatriculate în unitatea de învățământ respectivă.
II. Criterii specifice:
Sunt aplicate după aplicarea criteriilor generale şi numai dacă acestea nu asigură departajarea între copii, cu excepţia situaţiilor prevăzute de metodologie.
Sunt elaborate de către fiecare unitate de învăţământ în parte, dar sunt aplicate pe baza unor documente doveditoare, prezentate de către părinţi/tutori legali şi nu pot fi discriminatorii, respectiv trebuie să ţină cont de faptul că toţi copiii au drepturi egale, indiferent de condiţia socială, financiară, indiferent de naţionalitate, rasă, religie, confesiune, sex etc.
„Fiecare copil are un loc asigurat în clasa pregătitoare. Numărul de locuri alocat prin cifra de şcolarizare pentru clasa pregătitoare este mai mare decât numărul copiilor”, transmite Ministerul Educației.

Sondaj eJobs: 1 din 2 angajați crede că o singură sursă de venit nu mai este suficientă pentru un trai decent

0
Sondaj eJobs: 1 din 2 angajați crede că o singură sursă de venit nu mai este suficientă pentru un trai decent
Foto: pixabay.com

Trei sferturi dintre participanții la cel mai recent sondaj derulat de eJobs.ro au declarat că simt o presiune financiară din ce în ce mai mare pe fondul valului de scumpiri din ultima perioadă. Mai mult decât atât, aproape jumătate dintre ei se simt copleșiți și abia reușesc să își acopere cheltuielile de bază.

1 din 2 angajați crede că o singură sursă de venit nu mai este suficientă pentru un trai decent

19,3% se descurcă, dar au fost nevoiți să renunțe la micile plăceri sau la obiceiul de a pune bani deoparte, pentru economii, la final de lună, în timp de doar 5,3% susțin că au o situație stabilă și nu simt o diferență majoră față de perioadele anterioare majorărilor de prețuri.

De altfel, 42,5% dintre respondenți sunt de părere că, în 2026, o singură sursă de venit nu mai este suficientă pentru a-și asigura un trai decent. Lor li se alătură alți 48,1% care adaugă, însă, o nuanță: poate fi suficient, dar doar dacă veniturile sunt mai mari de 7.000 de lei net / lună. Nu mai mult de 1,2% cred că o singură sursă de venit este suficientă, iar 8,2% susțin că se pot descurca doar cu un salariu dacă sunt foarte chibzuiți.

„În acest sens, aproape 35% dintre respondenți nu doar că sunt dispuși să își găsească o activitate suplimentară care să le aducă un venit în plus, ci sunt chiar interesați și caută activ oferte, pentru alți 18,9% acest demers fiind o prioritate maximă în momentul de față. 29,5% s-ar gândi serios la acest lucru dacă ar găsi ceva care să le placă, iar alți 5% deja au o activitate suplimentară față de locul de muncă principal. Cei mai mulți ar alege, în completarea jobului actual, o activitate flexibilă, care să permită alegerea programului și a nivelului de încărcare, de tipul livrării rapide de mâncare sau ridesharing-ului”, a declarat Bogdan Badea, CEO eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Principalele motive pentru care ar alege astfel de activități sunt legate de programul flexibil, faptul că pot combina jobul cu alte activități personale sau obligații pe care le au ori că își pot suplimenta veniturile în funcție de nevoi.

Venitul fix nu pare a mai fi soluția pentru traiul de zi cu zi, doar 27% preferă o activitate stabilă și cu un venit fix. În același timp, 52% își dau seama că o singură activitate și un singur loc de muncă nu mai sunt suficiente și preferă o combinație între un job cu venit fix și o activitate flexibilă care să permită alegerea programului și a nivelului de încărcare a acestuia. Aceeași proporție se păstrează indiferent de categoria de vârstă din care fac parte sau de nivelul de studii, ceea ce înseamnă că nevoia de încă o sursă de venit este reală și trebuie adresată.

Suma de care ar avea nevoie pentru a-și suplimenta venitul lunar astfel încât să dispară presiunea financiară și să simtă că se „descurcă” ar fi cuprinsă, pentru jumătate dintre participanții la sondaj, între 2.000 și 3.000 de lei pe lună, adăugată la venitul pe care îl au deja. 28% ar avea nevoie de un venit suplimentar cuprins între 1.000 și 1.500 de lei pe lună, iar pentru 16% ar fi obligatorie o dublare a veniturilor actuale. 7% spun că un minimum de 500 – 800 de lei pe lună ar fi suficient pentru a ține pasul cu creșterile prețurilor.

Puțini au economii pentru situații neprevăzute

Întrebați cât de pregătiți ar fi în fața unei eventuale cheltuieli majore și neprevăzute care ar putea apărea într-un orizont imediat de timp, numai 6,7% spun că au un fond de siguranță solid pe care s-ar putea baza într-o astfel de situație. 34% menționează că au economii, dar insuficient de consistente, motiv pentru care s-ar epuiza rapid, în timp ce mai mult de jumătate se declară complet descoperiți din acest punct de vedere: 26% ar fi nevoiți să se împrumute, iar 33,3% nu au niciun fond de urgență și nu ar ști la ce soluție să recurgă.

„Ne aflăm după un an în care, în cea mai mare parte, am văzut majorări de salarii sub nivelul inflației, iar în unele cazuri companiile chiar au înghețat salariile, ceea ce înseamnă că puterea reală de cumpărare a scăzut, iar povara financiară resimțită a crescut. Ecoul se simte deja pe piața muncii – de la începutul anului, a crescut și numărul de joburi part time postate de angajatori, cu aproximativ 15% versus perioada ianuarie – martie 2025, dar și numărul de aplicări pentru aceste poziții (cu 5%). Acesta este un semn că sunt mai mulți cei care se uită spre joburile cu jumătate de normă ca la o variantă de a-și suplimenta veniturile”, a spus Bogdan Badea.

Sondajul a fost realizat în luna februarie, pe un eșantion de 3.156 de respondenți – candidați și angajați de pe piața muncii.