Săptămâna Luminată are loc anul acesta în perioada 13-19 aprilie, iar fiecare zi vine cu semnificații aparte și tradiții păstrate din moși-strămoși.
În tradiția ortodoxă, această săptămână simbolizează reînnoirea și bucuria aduse de Înviere. De altfel, în unele spații creștine este numită și „Săptămâna Reînnoită”, tocmai pentru că marchează ideea de renaștere spirituală.
De ce se numește astfel
Denumirea de „Săptămâna Luminată” vine dintr-o practică veche a Bisericii: în trecut, botezurile se făceau în noaptea de Paște, iar cei care primeau această taină erau numiți „luminați”. Ei purtau haine albe pe parcursul întregii săptămâni de după Înviere, simbol al vieții noi, iar de aici s-a păstrat și numele acestei perioade.
Ce nu se face în biserici
În această perioadă, credincioșii se salută cu „Hristos a înviat!” și răspund „Adevărat a înviat!”. La Liturghie se cântă Axionul Învierii, „Îngerul a strigat…”, iar slujbele se desfășoară diferit: nu se fac metanii, ci doar închinăciuni, iar Psaltirea nu se citește.
În Săptămâna Luminată nu se fac slujbe pentru cei adormiți: nu se fac parastase, iar înmormântările se oficiază după o rânduială specială, în care slujba Învierii ia locul celei obișnuite.
Porțile Raiului sunt deschise
O credință răspândită spune că, în Săptămâna Luminată, porțile Raiului sunt deschise pentru toți încă din noaptea Învierii. Tradiția este legată și de un obicei vechi din biserică: Ușile Împărătești ale altarului rămân deschise pe tot parcursul acestei perioade, ca simbol al biruinței vieții asupra morții.
Zile de harți
Spre deosebire de restul anului, miercurea și vinerea sunt zile cu dezlegare la mâncăruri de dulce – zile de harți, în care nu se mai postește, semn al bucuriei pascale.
Ce nu se face în Săptămâna Luminată
Pe lângă rânduielile bisericești, în tradiția populară s-au păstrat numeroase interdicții pentru fiecare zi din Săptămâna Luminată 2026. Acestea țin mai ales de muncile gospodărești și de respectarea unor obiceiuri considerate aducătoare de noroc sau, dimpotrivă, de pagubă.
Lunea Albă
Prima zi a săptămânii este dedicată bucuriei Învierii și vizitelor în familie, motiv pentru care nu se face muncă grea în gospodărie. Tradiția spune că finii merg la nași cu daruri – colaci, pască și ouă roșii -, iar copiii își vizitează părinții. Obiceiul este cunoscut drept „umblarea cu pască” și marchează vestirea Învierii.
Marțea Albă
Este considerată, în multe zone, o zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă și nu se face curățenie, fiind o zi în care se evită treburile casnice. În mediul rural s-a păstrat și obiceiul de a da de pomană pască rămasă de la Paște, alături de vin roșu.
În Transilvania s-a păstrat și obiceiul stropitului: feciorii, îmbrăcați în haine tradiționale, stropesc fetele cu parfum, iar acestea îi răsplătesc cu băutură și mici daruri.
Sfânta Miercuri
În această zi, femeile evită treburile gospodărești. Se spune că spălatul sau măturatul aduc „nunta șoarecilor” în gospodărie, adică înmulțirea rozătoarelor în casă. În schimb, în unele zone, bărbații merg la muncile câmpului.
Joia Verde
Ziua este legată, în tradiția populară, de protejarea holdelor și a grădinilor. Se spune că nu este bine să se lucreze, pentru că munca din această zi ar aduce secetă, dăunători sau pagube în gospodărie. În unele zone s-a păstrat și un ritual: oamenii cară apă în mai multe vase, aprind lumânări, iar apa este turnată apoi în fântână, gest considerat protector pentru casă și familie.
Vineri, Izvorul Tămăduirii (Fântânița)
Vinerea din Săptămâna Luminată, cunoscută ca Izvorul Tămăduirii, are o semnificație aparte și este legată de puterea vindecătoare a apei. Se spune că apa sfințită în această zi are puteri tămăduitoare, motiv pentru care sărbătoarea mai este numită în popor și „Fântânița”, fiind asociată cu izvoarele și fântânile considerate binecuvântate.
Sâmbăta Luminată
Sâmbăta Luminată, ultima zi din Săptămâna Luminată, păstrează la rândul ei o serie de obiceiuri și credințe transmise din generație în generație.
În tradiția populară, această zi este considerată una de pregătire pentru Duminica Tomii, iar în gospodărie se evită munca. În unele zone, ziua este asociată și cu pomenirea celor înecați, motiv pentru care se fac pomeni și acte de milostenie.
O credință răspândită spune că persoanele născute în Sâmbăta Luminată sunt norocoase toată viața, la fel ca cei născuți în întreaga Săptămână Luminată, dar mai ales dacă venirea pe lume are loc în timp ce bat clopotele la biserică.














