După ce Spitalul Floreasca din București a anunțat că a tratat mai mulți pacienți decât era prevăzut în contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate și astfel a ajuns în deficit, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Brașov, Dan Grigorescu, spune că și aici e valabil „modelul Floreasca”.
Spitalul Floreasca a decis să prioritizeze pacienții și să îi reprogrameze, practic, să limiteze internările, ceea ce a generat o reacție din partea CNAS.
Conform dr. Grigorescu, în primele 3 luni din 2026, Spitalul Județean Brașov a asigurat servicii a căror valoare este cu peste 1,2 milioane de euro mai mare decât cea contractată.
Au fost tratați 8.150 de pacienți, dar bugetul acoperea tratarea a doar 7.101. Cei 1.049 de pacienți în plus au dus SCJU în dificultăți financiare.
„Modelul Floreasca”
Managerul SCJU și-a vărsat oful pe Facebook.
„Aflăm prin intermediul jurnalistei Carla Cristina Tanasie că Spitalul Clinic de Urgență Floreasca se găsește într-o mare dificultate financiară determinată de faptul că, internând (și tratând) în primele trei luni ale anului 2026 mai mulți pacienți decât i-a „permis” CAS a Municipiului București prin „contractul” de servicii medicale, a acumulat un deficit (citiți, vă rog, PIERDERE!) în valoare de 10.103.985 lei (circa 2 milioane de euro!)
Atenție, deci! Aceasta este suma echivalentă a tratării unui număr important de pacienți ÎN PLUS FAȚĂ DE CONTRACT! Din calculele mele (10.103.985: TCP: ICM), probabil circa 1300!
https://www.facebook.com/share/p/17vLqVqZsA/
O să spună unii dintre cititori că „unde-i lege (N.B.: contractul este legea părților!), nu-i tocmeală…”
Dar ce vor spune dacă ar ști că aceste contracte nu sunt negociate, ci sunt de fapt IMPUSE de CNAS prin filialele ei prin forța legislației (stupidă și depășită legislație, ce-i drept…)?
O consider depășită pentru că nu ține seama deloc nici de realitatea prezentului, nici de cea a trecutului apropiat.
Adică, tu, CNAS, știi prea bine care e situația în București și în restul țării, respectiv că majoritatea spitalelor nu își îndeplinesc contractul, netratând suficiente cazuri cât să li se poată deconta suma alocată prin contract, și că, prin urmare, sunt sute de contracte de la care rămân în bugetul CNAS bani nedecontați!
Și tot, tu, CNAS, știi exact că marile spitale de urgență (din București și din marile aglomerări urbane, cum e și Brașovul) tratează mai mulți pacienți, în valoare mult mai mare decât cea „oferită” prin contract, dar nu catadicsești să le plătești diferența! Deși ai resursele rămase de la celelalte spitale mai mici și cu competență inferioară, care au trimis pacienții teritoriali către spitalele cu competență superioară! Și mai și cunoști fenomenul!
Mai simplu și pe înțelesul tuturor spus, CNAS se folosește de aceste incongruențe pentru a beneficia (fără a plăti) de tratarea GRATUITĂ a unui număr mare de pacienți asigurați, pe seama unor spitale de importanță majoră la nivel național, pe care le chinuie, împovărându-le până la căderea în genunchi!
Subliniez, ca nuanță, că, referindu-mă la împovărarea spitalelor, ca instituții, îi cuprind și pe toți angajații acestora (personal medical și nemedical, incluzându-i și pe cei din management), care sunt la limita de a fi copleșiți de situație.
În acest context, mă întreb: oare apelul managerului Spitalului Clinic de Urgență Floreasca, ec.Bogdan Zidaru, adresat medicilor, de a micșora ritmul internărilor în scopul încadrării în bugetul alocat de CNAS via CASMB, e soluția corectă?
Sau oare aducerea acestei probleme în discuție și analiză publică la nivel național ar fi modelul de urmat?
Eu cred că a doua variantă e și cea mai transparentă, și cea mai generatoare de efecte în mod rapid și pe termen lung. Pentru că pune în discuție principii, pune în discuție realități, pune în discuție modificări de paradigme (inclusiv financiare)!
Iar acum, doar ca demonstrație, câteva informații despre situația Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov: EXACT ca în cazul fratelui său mai mare (Spitalul Clinic de Urgență Floreasca), SCJUBv a realizat, urmare a internării pacienților în primul trimestru al anului 2026, servicii în valoare mai mare cu 6.303.259 lei față de cea contractată (echivalentă a peste 1.200.000 euro!) Deși nu interesează pe nimeni din CNAS (ce ziceți, stimate domnule Președinte, dr. Horațiu-Remus Moldovan?), nu-i așa că vă bucurați că am tratat GRATIS (!!!) în contul acestei sume un plus de 1.049 de cazuri? Nu sunteți de acord că, plătindu-ne această diferență, am putea și noi să ne constituim ( așa cum, de altfel, cere și legea) un stoc de rezervă la medicamente și materiale sanitare? Nu-i așa că am putea să ne plătim și facturile la timp, ca să nu mai acumulăm datorii generatoare de penalități pentru achiziții făcute pentru a susține tratamentul celor peste 1000 de pacienți în trei luni? Nu-i așa că am evita și chinul zilnic al medicilor care știu exact de ce au nevoie pentru a-și trata pacienții, dar nu au cu ce, pentru că „s-a terminat bugetul pe luna asta”? Nu-i așa că nu ar mai fi nevoie de măsuri manageriale care sunt la limita moralității profesionale, precum a ales (probabil în disperare de cauză) să le ia domnul Zidaru la Floreasca, aruncând responsabilitatea „prioritizării/reprogramării” internării pacienților, adică a amânării accesului la servicii medicale?
La final, poate ați uitat, dar vă reamintesc cu condescendență, că de la 1 ianuarie a.c. funcționează la nivelul ANAF mecanisme (corecte, de altfel) care ne blochează orice tentativă de a depăși bugetul alocat de CNAS prin CJAS. Așa că, dacă tot am primit bani suficienți pentru a trata doar 7101 cazuri în perioada ianuarie-martie (iar noi am tratat de fapt 8150, cu 1049 în plus), cui revine responsabilitatea că am ajuns să împărțim „1 (un) pai la 4 măgari”? Evident că medicilor, șefilor de secție, și, obligatoriu, managerului! Ca să nu mai vorbim de bieții pacienți, care joacă în drama absurdă a „vinovaților fără vină”…, a scris managerul SCJU Brașov pe facebook.














