Direcția de Sănătate Publică a județului Brașov a anunțat că în perioada 13.04-19.04.2026, în județul Brașov, au fost raportate 1207 cazuri de infecții respiratorii, spre deosebire de săptămâna anterioară, când au fost raportate 697 de cazuri:
5 cazuri de gripă clinică, comparativ cu 0 cazuri în săptămâna de supraveghere 06.04-12.04.2026;
903 cazuri de infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, în comparație cu 436 de cazuri în săptămâna 06.04-12.04.2026;
299 de cazuri de pneumonie, comparativ cu 261 de cazuri înregistrate în săptămâna 06.04-12.04.2026;
niciun caz de gripă confirmat prin laborator.
Creștere alarmantă a infecțiilor respiratorii în județul Brașov, peste 1.200 de cazuri într-o săptămână
Fishing for a dream 2026. Mario are 8 ani și viseaza sa devina fotbalist
Mario are 8 ani, viseaza sa devina fotbalist si nu mai are pe nimeni.
Elevi din Nürnberg, în vizită la Brașov
Ce au descoperit aici
Cei 15 elevi, însoțiți de doi profesori, se află în România de o săptămână, perioadă în care au vizitat și o serie de obiective turistice importante, între care Biserica Neagră, Castelul Bran, Rezervația de Urși de la Zărnești.
„Suntem foarte bucuroși să fim aici. Este cu adevărat minunat să fim aici și să le oferim elevilor noștri oportunitatea de a vedea o țară atât de frumoasă și de a întâlni oameni atât de drăguți. Știam deja că sunt oameni drăguți aici și suntem bucuroși că demonstrați acest lucru. Suntem foarte bucuroși să fim aici și să avem acest schimb de experiență, deoarece cred că relația cu Europa de Est a fost întotdeauna apropiată, dar am uitat acest lucru pentru o perioadă din cauza Războiului Rece. Dar sunt foarte fericit că o reconstruim împreună și că găsim noi modalități de a face schimb de idei, care există de mult timp. Suntem, de asemenea, foarte bucuroși că avem niște elevi gazdă atât de minunați și profesori amabili care organizează programul. A fost foarte, foarte frumos. Și ne vom întoarce”, a explicat însoțitorul grupului.
„Toată lumea a fost foarte drăguță și ne-a primit foarte bine, iar eu cred că toți s-au înțeles foarte bine atât cu partenerii lor, cât și în cadrul grupului. Și rezervația de urși, a fost de asemenea, foarte interesantă și plăcut de văzut. Toate vizitele aici, în România, au fost foarte speciale”, a povestit o elevă din Nürnberg.
„Am venit aici pentru a învăța despre cultura locală, despre mâncarea tradițională și pentru a vizita diverse atracții și așa mai departe. Este destul de tare, da! Știam despre Brașov doar că este un oraș din România și că există o biserică mare, dar nu știam foarte multe. Legat de moștenirea germană, știam câte ceva – doar că au existat germani care au trăit aici, că ulterior s-au întors în Germania și că vorbeau într-un fel de dialect… săsesc? Da, săsesc!”, a mărturisit un alt elev.
Și elevi brașoveni vor merge la Nürnberg
În această perioadă, oaspeții sunt găzduiți de familii din Brașov, unde descoperă tradițiile locale, mănâncă preparate românești, vizitează locuri reprezentative și interacționează cu oameni de toate vârstele.
Experiența continuă în această toamnă, când elevii brașoveni vor merge la Nürnberg, pentru a descoperi, la rândul lor, cultura și stilul de viață din Germania.
Astfel de inițiative contribuie la consolidarea prieteniilor, la schimbul de valori și la o mai bună înțelegere între generații și culturi diferite.
Kids Tâmpa Brașov a ratat calificarea în finala Cupei de Tineret. Eșec la limită cu FC Bacău
Kids Tâmpa Brașov a ratat calificarea în finala Cupei de Tineret. Eșec la limită cu FC Bacău
După un parcurs de senzație în acest sezon, ACS Kids Tâmpa Brașov s-a oprit în semifinalele Cupei de Tineret.
Petrolul – FC Bacău e finala Cupei de Tineret
Elevii lui Cristi Cristea au pierdut astăzi, meciul disputat în deplasare cu FC Bacău, scor 0-1. În cealaltă semifinală, Petrolul s-a impus dramatic, loviturile de departajare, în deplasare, cu Rapid. Petrolul și FC Bacău vor juca, pe 23 mai, finala Cupei României-Liga de Tineret.

Primăria și CJ lasă cultura independentă din Brașov fără nicio finanțare publică locală
Primăria și Consiliul Județean lasă cultura independentă din Brașov fără nicio finanțare publică locală
Consorțiul Cultural Corona trage acest semnal de alarmă după ce nici Primăria Municipiului Brașov, nici Consiliul Județean Brașov nu alocă fonduri pentru proiectele organizațiilor culturale independente — o premieră negativă în ultimii ani, documentată de Consorțiul Cultural Corona pe baza bugetelor oficiale, aflate acum în dezbatere.
Date-cheie:
0 lei alocați de Consiliul Județean Brașov pentru finanțarea ONG-urilor culturale în proiectul de buget 2026
0 apeluri lansate de Primăria Brașov pentru Ghidul cultural în 2025 și 2026
Până la 8 milioane lei/an reprezenta finanțarea cumulată disponibilă anterior pentru sectorul cultural independent

Primăria Brașov: program suspendat fără reluare în 2026
Ghidul cultural al Municipiului Brașov, principalul instrument de finanțare nerambursabilă pentru sectorul independent, a funcționat constant între 2012 și 2024, cu bugete în creștere de la câteva sute de mii de lei la 6 milioane lei.
În 2025, sesiunea a fost anulată, iar în 2026 nu a fost publicat niciun calendar, ghid sau intenție de reluare a programului.
În 2024, ultimul an de funcționare:
87 de proiecte au fost depuse
74 au fost declarate eligibile
bugetul de 6 milioane lei a acoperit aproximativ 63% din suma solicitată (9,61 milioane lei)

Consiliul Județean Brașov: de la creștere la eliminarea finanțării
Între 2022 și 2025, Consiliul Județean Brașov a finanțat anual proiecte culturale ale beneficiarilor privați, cu bugete în creștere:
2022: 1,40 milioane lei (22 proiecte)
2023: 1,80 milioane lei (25 proiecte)
2024: 1,80 milioane lei (24 proiecte)
2025: 2,00 milioane lei (26 proiecte)
În proiectul de buget pentru 2026, publicat în consultare publică în aprilie, nu este prevăzută nicio sumă pentru acest program.
Deși bugetul total alocat capitolului „Cultură, recreere și religie” rămâne la 57,54 milioane lei, fondurile sunt direcționate exclusiv către instituțiile publice subordonate și proiecte PNRR.

Impact asupra sectorului cultural
Proiectele finanțate anterior prin aceste programe includ o parte semnificativă a ofertei culturale a orașului, precum: Brașov Jazz & Blues Festival, Săptămâna Haferland, Festivalul de Film și Istorii Râșnov, SoNoRo Musikland, Street Delivery, CULMEA: Film și Educație de Mediu, Săptămâna Comediei sau Alpin Film Festival.
Aceste inițiative funcționează pe un model de finanțare mixtă, în care finanțarea publică locală reprezintă, în medie, între 60% și 90% din bugetele eligibile.

Context national
Comparativ, în 2025:
CJ Timiș: 3,20 milioane lei
CJ Cluj: 1,20 milioane lei
CJ Sibiu: 1,20 milioane lei
CJ Brașov a fost lider în 2025 (2 milioane lei), însă în 2026 devine singurul dintre aceste județe fără finanțare pentru sectorul cultural independent.
Solicitări
Consorțiul Cultural Corona solicită:
relansarea de urgență a Ghidului cultural al Municipiului Brașov, cu un buget minim de 3 milioane lei
includerea programului de finanțare pentru ONG-uri culturale în prima rectificare bugetară a CJ Brașov, la un nivel de 1 milion lei, ca prag minim de urgență
stabilirea unui calendar predictibil și coordonat între cele două instituții
organizarea de consultări publice înainte de suspendarea sau modificarea programelor
„Eliminarea simultană a ambelor surse de finanțare publică locală creează un blocaj fără precedent pentru sectorul cultural independent din Brașov. Vorbim despre zeci de organizații și proiecte care contribuie direct la atractivitatea și economia locală și care nu pot funcționa în absența unui minim sprijin public predictibil”, a declarat dr. Valer Rus, președintele Consorțiului.
Datele prezentate în această analiză sunt extrase din documente oficiale publice: bugetul CJ Brașov 2026 (consultare publică, aprilie 2026), comunicatele CJ Brașov privind finanțările culturale (2022–2025), hotărârile Consiliului Local Brașov privind Ghidul cultural (2021–2024), precum și datele publice ale CJ Timiș, Cluj și Sibiu pentru anul 2025.
Consiliul Director al Consorțiului Cultural Corona
Marian Gîlea
dr. Adrian Lăcătuș
dr. Valer Rus
dr. Steffen Schlandt
Consorțiul Cultural Corona este o organizație non-guvernamentală din Brașov care reunește profesioniști și inițiative din domeniul cultural, cu scopul de a susține dezvoltarea unui ecosistem cultural local coerent, divers și profesionist. Consorțiul este inițiatorul Premiilor Anului în Cultură la Brașov, un proiect anual de referință dedicat recunoașterii excelenței culturale locale.
Piața închirierilor în regim hotelier din România: Brașov, lider regional cu venituri medii de aproape 10.500 euro/an pe proprietate
Piața închirierilor pe termen scurt din România a continuat să crească robust în 2025, confirmând interesul tot mai mare al proprietarilor pentru această formă de valorificare a activelor imobiliare.
O analiză realizată de Crosspoint Real Estate, Asociat Internațional al Savills în România, arată că, la nivel național, cel mai performant mare centru urban rămâne Bucureștiul, cu venituri totale de 66,8 milioane de euro, în timp ce în rândul piețelor regionale, Brașovul se detașează ca lider cu venituri anuale de 20,4 milioane de euro.
„Cererea pentru apartamente în regim hotelier a crescut constant în toate marile centre urbane, susținută deopotrivă de turismul intern, de turiștii străini și de mobilitatea profesională”, a declarat Ilinca Timofte, Head of Research în cadrul Crosspoint Real Estate. „Ceea ce observăm acum este o maturizare a pieței, proprietarii înțeleg că performanța depinde atât de locație, cât și de consistența calității oferite și de capacitatea de a valorifica evenimentele locale”, a adăugat Ilinca Timofte.
Topul piețelor regionale: Brașov lider, Cluj-Napoca și Constanța pe podium
Analiza Crosspoint acoperă cele cinci mari piețe regionale de short-term rentals: Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Timișoara și Iași. Diferențele de performanță sunt semnificative și reflectă particularitățile fiecărui oraș, de la profilul turistic și sezonalitate, până la tipologia evenimentelor majore.
„August rămâne luna cea mai performantă la nivel național, datorită suprapunerii între sezonul estival, festivalurile de muzică și perioada principală de vacanță. Diferența față de anii anteriori este că această performanță de vârf nu mai compensează un extrasezon slab, vedem o distribuție mai uniformă a veniturilor pe tot parcursul anului, semn că piața short-term rentals din România a trecut de faza incipientă și intră într-o etapă de consolidare”, a explicat Ilinca Timofte.
Brașov, destinație turistică fără sezonalitate
Brașovul este piața regională cu cele mai multe listări (1.946 proprietăți, +7% față de 2024) și cu cea mai bună performanță financiară, cu un venit mediu anual de 10.471 euro pe proprietate. Avantajul Brașovului constă în caracterul său de destinație turistică permanentă.

Incendiul din 21 aprilie 1689: Noaptea care a transformat pentru totdeauna Biserica Neagră din Brașov
21 aprilie 1689 – începutul unei nopți care a rescris istoria orașului
În seara de 21 aprilie 1689, Brașovul a fost cuprins de unul dintre cele mai devastatoare incendii din istoria Transilvaniei. Flăcările au pornit din Șchei, într-o zonă de case înghesuite, cu acoperișuri din șindrilă uscată, vulnerabile la orice scânteie. Vântul puternic a transformat focul într-un uragan incandescent care a înaintat spre centrul orașului cu o viteză imposibil de oprit. Martorii vremii au descris o lumină roșiatică care acoperea cerul, un zgomot continuu de lemn trosnind și oameni fugind cu ce puteau salva. În câteva ore, incendiul a ajuns la cel mai impunător edificiu al orașului: Biserica Sfânta Maria, cum se numea atunci.
Cum a ars cel mai mare monument gotic din sud-estul Europei
Căldura a fost atât de intensă încât vitraliile medievale s-au topit pur și simplu, curgând pe piatră ca niște panglici de sticlă topită. Acoperișul, construit din lemn masiv, a cedat sub flăcări, iar mobilierul interior – bănci, strane, sculpturi – a fost mistuit în câteva zeci de minute. Zidurile masive au rezistat, dar au rămas acoperite de un strat gros de fum și funingine. De atunci, clădirea avea să fie cunoscută sub numele care i-a rămas până astăzi: Biserica Neagră. Incendiul nu a distrus doar un monument, ci a schimbat identitatea vizuală a întregului oraș. Piața Sfatului, străzile comerciale, casele negustorilor – toate au fost afectate. Dar imaginea bisericii înnegrite a devenit simbolul cel mai puternic al tragediei.
Reconstrucția – renașterea unui oraș lovit în inimă
La scurt timp după incendiu, comunitatea brașoveană a început reconstrucția. Lucrările au durat decenii, iar biserica a fost refăcută în mare parte în stil baroc, păstrând însă structura gotică originală. Vitraliile au fost înlocuite în secolul al XIX‑lea, iar interiorul a fost reamenajat cu o sobrietate care astăzi îi conferă un aer monumental. În timp, Biserica Neagră a devenit nu doar un lăcaș de cult, ci un reper urbanistic, un spațiu cultural și un simbol al rezilienței. Orga Buchholz, instalată în secolul al XIX‑lea, a transformat-o într-un centru muzical european, iar colecția de covoare anatoliene a adus un element unic în peisajul cultural al Transilvaniei.
Un colos greu de întreținut – provocările unui monument de 600 de ani
Puțini vizitatori își dau seama cât de fragil este, de fapt, acest colos de piatră. Piatra se degradează constant din cauza poluării și a variațiilor de temperatură, vitraliile necesită restaurări periodice, iar acoperișul imens este vulnerabil la intemperii. Presiunea turistică, cu sute de mii de vizitatori anual, pune o presiune suplimentară asupra unui monument care nu a fost gândit pentru fluxuri moderne. Comunitatea evanghelică, proprietara clădirii, duce o luptă continuă pentru conservarea unui patrimoniu care depășește resursele unei instituții locale. Restaurările sunt costisitoare, iar intervențiile trebuie făcute cu o precizie aproape chirurgicală.
Moștenirea incendiului – un oraș care trăiește cu urmele trecutului
Biserica Neagră nu este doar un monument istoric, ci o mărturie a unei nopți care a schimbat Brașovul pentru totdeauna. Incendiul din 21 aprilie 1689 a lăsat urme vizibile și invizibile: zidurile înnegrite, arhitectura modificată, dar și conștiința unei comunități care a învățat că patrimoniul poate fi pierdut într-o singură noapte. Astăzi, clădirea este cel mai vizitat obiectiv al orașului, dar și cel mai vulnerabil. Protejarea ei nu este doar o obligație culturală, ci o responsabilitate civică. Brașovul are nevoie de o strategie coerentă de conservare, de colaborare între administrație, specialiști și societatea civilă, și de o educație publică care să explice cât de fragil este, de fapt, acest simbol.
Concluzie – un monument renăscut din foc, dar amenințat de nepăsare
Biserica Neagră a supraviețuit flăcărilor din 1689, dar nu poate supraviețui indiferenței. Este un monument care cere respect, atenție și implicare. A ars, a renăscut și a devenit inima gotică a Brașovului. Rămâne de văzut dacă orașul va avea grijă de propria inimă.
(P) NIBIRU generează peste 11 milioane de lei în taxe pe sezon și devine unul dintre principalii contribuabili din sudul litoralului
Proiectul NIBIRU, noua stațiune de entertainment care va fi lansată în vara anului 2026 la Costinești, se conturează nu doar ca unul dintre cele mai ample dezvoltări din zona de divertisment, ci și ca un contribuabil relevant la economia locală, într-un context în care sudul litoralului nu beneficiază de prezența unor mari jucători industriali.
Pe baza scenariilor operaționale actuale, care includ o echipă sezonieră de aproximativ 1.000 de angajați, contribuțiile fiscale generate de proiect depășesc 11 milioane de lei pe parcursul sezonului de operare, la care se adaugă taxe și impozite anuale, precum cele pe proprietate, plătite independent de perioada de funcționare.
Contribuția directă la bugetul local din Costinești
Pe lângă taxele generate din activitatea economică și din salarii, estimate la circa 8 milioane de lei, proiectul generează și un nivel semnificativ de taxe locale directe. Estimările indică o contribuție totală de peste 3 milioane de lei anual. Sunt bani care ajung direct în bugetele locale, fără să treacă prin mecanisme de redistribuire la nivel național.
Aproximativ 600.000 de lei provin din taxa pe biletele aferente festivalului Beach, Please!, alte 1,2 milioane de lei din activitatea NIBIRU, iar circa 1 milion de lei din impozitele pe proprietate. La acestea se adaugă taxele și autorizațiile de funcționare, estimate la aproximativ 500.000 de lei anual. În total, aceste contribuții depășesc 3 milioane de lei anual, bani care rămân direct în economia locală încă din primul an de operare.
Un profil fiscal diferit față de economia locală existentă
Structura economică a zonei Costinești – Mangalia este dominată în prezent de afaceri din turism și horeca, în general companii mici și medii, cu contribuții fiscale sezoniere limitate, mai ales din cauza “turismului de weekend”, adică perioade scurte de ședere a turiștilor.
În acest context, un proiect de dimensiunea NIBIRU generează un nivel de taxe semnificativ peste media locală, atât prin volumul de angajați, cât și prin dimensiunea activității economice.
Comparativ, un hotel mare din zonă generează, în medie, taxe salariale între 200.000 și 800.000 lei pe sezon, în timp ce impactul fiscal estimat al NIBIRU depășește cu mult aceste valori.

Impactul economic real depășește contribuția directă
Reprezentanții proiectului subliniază însă că impactul economic nu se limitează la taxele virate direct în bugetul local.
Activitatea generată de NIBIRU are efecte indirecte importante, inclusiv crearea unui număr mare de locuri de muncă sezoniere, creșterea consumului în economia locală (cazare, restaurante, servicii), creșterea volumului de TVA colectat în zonă, generarea de impozite pe profit, dar și atragerea de investiții și dezvoltarea infrastructurii locale. Toate aceste efecte contribuie la o dinamică economică extinsă, cu impact asupra întregului lanț local de business.
Un proiect care redefinește rolul economic al zonei
Deși în prezent economia sudului litoralului este predominant sezonieră și fragmentată, proiecte de dimensiunea NIBIRU au capacitatea de a schimba semnificativ dinamica locală.
Prin volumul de activitate generat, numărul de angajați și capacitatea de a atrage fluxuri constante de consum, NIBIRU se poziționează ca unul dintre principalii contribuabili la bugetul local din Costinești și ca un catalizator pentru dezvoltarea economică a zonei.
Mai mult, modelul de funcționare, extins pe durata întregului sezon estival și construit ca un ecosistem de entertainment, retail și servicii, contribuie la prelungirea duratei de ședere a turiștilor și la creșterea valorii economice generate per vizitator.
În acest sens, impactul proiectului depășește dimensiunea fiscală directă și se reflectă într-o activare economică mai amplă, cu efecte asupra întregului lanț local de business și asupra dinamicii economice a zonei.
Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița, anchetat de DNA! Cercetat pentru spălare de bani și corupție
Președintele CJ Bistrița este anchetat de procurorii DNA
Procurorii DNA au descins în această dimineață la sediul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, dar și la domiciliul președintelui Radu Moldovan! Șeful CJ Bistrița Năsăud a contribuit decisiv la finanțarea cu milioane de euro a echipeide handbal feminin Gloria Bistrița. Radu Moldovan este cercetat pentru spălare de bani și corupție. Dosarul este instrumentat de Direcția Națională Anticorupție Cluj. .Emil Radu Moldovan este preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa încă din anul 2012. Potrivit unui comunicat al DNA, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 69 de locaţii din Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Iaşi şi din Bucureşti, fiind vizate sediile a două instituţii publice, respectiv domiciliile unor persoane fizice şi sediile/punctele de lucru ale unor operatori economici.
Salarii imense la Gloria Bistrița din bani publici
Luna trecută, Robert Sighiartău, deputat de Bistrița-Năsăud din partea PNL, a criticat autoritățile locale pentru sumele cu care finanțează clubul Gloria Bistrița. Parlamentarul vorbea despre salarii de până la 12.000 de euro lunar din bani publici la echipa de handbal feminin. Corona Brașov va juca, astăzi, în deplasare, cu Gloria Bistriţa, în sferturile Cupei României la handbal feminin.














