Libertatea presei este în declin accelerat la nivel global, iar România nu face excepție. În preajma Zilei Mondiale a Libertății Presei, două rapoarte publicate pe 29 și 30 aprilie arată o deteriorare vizibilă a mediului în care lucrează jurnaliștii, marcat de agresiuni, intimidări și presiuni judiciare.
La nivel mondial, libertatea presei a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani, potrivit Indexului Reporteri fără Frontiere (RSF) pe 2026.
Raportul „Starea democrației în 2025”: agresiuni, jigniri și campanii de discreditare
Primul raport, „Starea democrației în 2025”, realizat de Coaliția „ONG-uri pentru Cetățean”, include capitole dedicate libertății de exprimare, libertății mass-media, accesului la informații și drepturilor digitale. Documentul semnalează un mediu tot mai ostil pentru jurnaliști și activiști.
Sunt menționate agresiuni fizice, jigniri publice din partea unor oficiali și campanii de discreditare. Un exemplu emblematic este cazul Emiliei Șercan, vizată de o campanie intensă de bullying și denigrare după dezvăluirile privind plagiatul unui ministru. Alte investigații au arătat situații de supraveghere tehnică nejustificată a jurnaliștilor de către DNA.
Raportul evidențiază și intensificarea fenomenului SLAPP, acțiuni în instanță folosite pentru intimidarea vocilor critice. Politicieni, funcționari sau companii cu resurse financiare considerabile solicită daune morale disproporționate, nu pentru a câștiga procese, ci pentru a epuiza resursele redacțiilor și a descuraja investigațiile de interes public. Sunt menționate inclusiv tentative de dizolvare a unor organizații sub pretexte birocratice.
Această presiune juridică este dublată de o retorică ostilă, în care lideri politici folosesc tribuna publică pentru a delegitima jurnaliștii și pentru a pune sub semnul întrebării investigațiile privind corupția sau abuzurile de putere.
Provocările spațiului digital: lipsă de transparență și riscuri pentru drepturile fundamentale
Raportul atrage atenția și asupra problemelor din mediul digital. Aplicarea Regulamentului european privind serviciile digitale (DSA) a fost marcată de lipsa de transparență a unor instituții precum CNA, acuzate că folosesc lupta împotriva dezinformării ca pretext pentru măsuri disproporționate de eliminare a conținutului online.
Algoritmii platformelor sociale continuă să promoveze mesaje polarizante, iar legislația privind liniștea electorală este adesea ignorată. În plus, funcționarii publici nu au încă expertiza necesară pentru a evalua impactul tehnologiilor bazate pe Inteligență Artificială asupra drepturilor omului, ceea ce crește riscul unor abuzuri în procesul de digitalizare.
Indexul RSF 2026: libertatea presei, la cel mai scăzut nivel global din ultimii 25 de ani
Al doilea raport, publicat de Reporteri fără Frontiere, confirmă tendința globală negativă. Analizând 180 de țări, RSF arată că libertatea presei se află la cel mai redus nivel din ultimul sfert de secol.
România ocupă locul 49 în clasamentul din 2026, cu 67,71 puncte, înregistrând o creștere de șase poziții față de anul precedent. Chiar și așa, contextul general rămâne îngrijorător.
Pentru prima dată în istoria Indexului Global al Libertății Presei, peste jumătate dintre țările lumii sunt încadrate în categoriile „dificile” sau „foarte grave”. Indicatorul juridic a înregistrat cea mai abruptă scădere, semn că legislația restrictivă și politicile de securitate națională sunt folosite tot mai des pentru a limita dreptul la informație, inclusiv în democrații consolidate.
Situația este tensionată și în America, unde Statele Unite au coborât șapte poziții, iar mai multe state latino-americane se confruntă cu violență și represiune crescândă.
Un declin constant al libertății presei
RSF subliniază că, în cei 25 de ani de când publică Indexul, libertatea presei s-a deteriorat constant. Harta globală devine tot mai roșie, reflectând un climat în care jurnaliștii sunt uciși, închiși sau reduși la tăcere prin mijloace subtile: presiuni economice, campanii politice ostile și legi folosite ca arme împotriva presei.