Acasă Blog Pagina 446

FOTO: Donație de costume populare la Școala Gimnazială Nr. 4 „Frații Popeea” din Săcele

0
FOTO: Donație de costume populare la Școala Gimnazială Nr. 4 „Frații Popeea” din Săcele

Artizanul popular Tarciziu Mocanu a donat, luni, 4 mai, 32 de costume populare pentru copii Școlii Gimnaziale Nr. 4 „Frații Popeea” din Săcele, județul Brașov.

Donația a fost realizată în contextul marcării a 200 de ani de la nașterea Episcopului Nicolae Popeea.

Cu această ocazie, Asociația „Izvorul” din Săcele i-a acordat artizanului o diplomă de onoare, în semn de apreciere pentru contribuția sa la promovarea tradițiilor locale.
FOTO: Donație de costume populare la Școala Gimnazială Nr. 4 „Frații Popeea” din Săcele
FOTO: Donație de costume populare la Școala Gimnazială Nr. 4 „Frații Popeea” din Săcele
FOTO: Donație de costume populare la Școala Gimnazială Nr. 4 „Frații Popeea” din Săcele
FOTO: Donație de costume populare la Școala Gimnazială Nr. 4 „Frații Popeea” din Săcele

Festival-concurs de muzică populară la Reduta

0

Artiști consacrați vor susține recitaluri, după ce tineri interpreţi din ţară şi din Ucraina vor urca pe scena Centrului Cultural Reduta, în cadrul celei de-a 18-a ediţiii a Festivalului Concurs Naţional de Muzică Populară pentru Tineri Interpreţi „Flori în Ţara Bârsei”.

Evenimentul are loc în 6 şi 7 mai, iar spectacolele vor începe în fiecare seară, de la ora 18:00, publicul fiind invitat să se bucure atât de evoluţiile concurenţilor, cât şi de recitaluri susţinute de artişti consacraţi ai folclorului românesc.

Intrarea este gratuită, pe bază de invitaţie, disponibilă la casa de bilete a Centrului Cultural Reduta. Astfel, în această seară vor susţine recitaluri Roxana Reche, Alexandru Pal, George Muraru şi Flavia Cochirleanu, câştigătoarea Trofeului „Flori în Ţara Bârsei” 2025.

În cea de-a doua seară, pe 7 mai, vor urca pe scenă Mariana Anghel, Adriana Irimieş, Polina Gheorghe şi Claudia Miriţescu.

Acompaniamentul muzical va fi asigurat de Orchestra „Plaiuri Transilvane”, sub conducerea dirijorului Iosif Ioan Liviu, iar Ansamblul Folcloric „Poieniţa” al Centrului Cultural Reduta, coordonat de coregraf Roxana Hoisan-Taraş, va completa programul artistic cu momente de dansuri tradiţionale româneşti.

16 tineri concurenți

Festivalul este dedicat tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani şi îşi propune să descopere şi să promoveze noi talente, contribuind totodată la conservarea şi valorificarea tradiţiilor autentice ale folclorului românesc, spun organizatorii. În cadrul concursului, fiecare participant va interpreta o doină, o baladă sau un cântec doinit (fără acompaniament), precum şi o piesă cu acompaniament orchestral. Evaluarea va fi realizată de către un juriu format din personalităţi marcante ale vieţii culturale şi artistice, specialişti în domeniul tradiţiilor populare, care vor analiza autenticitatea repertoriului, valoarea artistică, calitatea interpretării, ţinuta scenică şi costumul popular.

Care sunt premiile

Cei mai buni concurenţi vor fi recompensaţi cu premii în bani şi trofee. Astfel, trofeul festivalului eeste de 3.000 lei net. Premiul I este 2.500 lei net, premiul II, 2.000 lei net, iar premiul III – 1.500 lei net. Vor fi şi trei menţiuni, a câte 1.000 lei net fiecare. În plus se vor avorda premiul de popularitate – 1.000 lei net şi premiul pentru autenticitatea costumului popular – 1.000 lei net.

CONCURENŢII EDIŢIEI 2026
– Adam Radu (Braşov)
– Băzăvan Mihaela Andreea (Argeş)
– Cojocaru Daria (Gorj)
– Hamurar Olena (Odesa, Ucraina)
– Mahu Cătălina Veronica (Botoşani)
– Miron Simona (Braşov)
– Moldovan Bianca (Suceava)
– Moraru Daria (Prahova)
– Nişcoveanu Mădălina (Vrancea)
– Pupăză Denisa (Mehedinţi)
– Racoţia Miruna (Braşov)
– Răstoacă Alexandra (Suceava)
– Sacară Petruţa (Iaşi)
– Şuhani Gabriela (Suceava)
– Tişe Diana (Mureş)
– Vârvărici Georgiana (Bacău)

Atletism Masters Non Stadia Catania 2026: Brașovenii Ștefan Lihaciu și Marius Blaj sunt vicecampioni europeni

0

Brașovenii Ștefan Lihaciu și Marius Blaj sunt vicecampioni europeni

Campionatul European de Atletism Masters Non Stadia 2026 (EMACNS) a avut loc în perioada 1-3 mai , pe faleza din Catania, Sicilia (Italia), și a reunit 897 de atleți din Europa. Din delegația României au făcut parte și sportivii legitimați la Clubul Sportiv Șoimul Brașov, Ștefan Lihaciu și Marius Blaj, care au reușit performanțe deosebite în probele de ștafetă cross country. Astfel, Ștefan Lihaciu a devenit vicecampion european în proba de cross country – ștafetă mixtă, la categoria MW50. Marius Blaj a devenit vicecampion european în proba de ștafetă masculină M40 și a fost medaliat cu bronz în proba de ștafetă mixtă MW40.

Eugen Pop, două medalii de bronz

Din lotul României a făcut parte și Eugen Pop (CSM Brașov), care a cucerit medalia de bronz cu echipa României în proba de 10 km șosea, categoria M65. Mai mult, Pop a obținut o nouă medalie de bronz în proba de cross country, la aceeași categorie. Lotul României la această competiție a fost format din 48 de sportivi.

IAR Ghimbav și Airbus, parteneriat pentru producție de elicoptere

0

IAR Ghimbav anunță progrese importante în negocierile cu Airbus Helicopters pentru dezvoltarea unui program industrial complex dedicat elicopterelor multirol H225M. Discuțiile sunt într-un stadiu avansat, existând șanse semnificative ca, până la sfârșitul acestei săptămâni, să fie semnat contractul pentru producția unor componente structurale majore ale aeronavelor pe platforma de la Ghimbav.
Acest parteneriat marchează tranziția strategică de la elicopterul Puma, produs de peste patru decenii, către o nouă generație de aeronave moderne, adaptate cerințelor operaționale actuale ale beneficiarilor din România și din regiune.
„Negocierile continuă și în momentul de față, iar soluția agreată include mai multe componente esențiale. Printre acestea se numără producția de elemente structurale de mari dimensiuni pentru elicopterul H225M, dar și dezvoltarea unor capabilități industriale și operaționale pe termen lung”, a declarat Marian Rasaliu, director general IAR Ghimbav.

Proiectul prevede dezvoltarea la Brașov a unui ecosistem aeronautic complet, care include: transferul unei linii de asamblare pentru elicopterele H225M; producția locală de componente structurale; înființarea unui centru regional de mentenanță pentru Europa Centrală și de Est; crearea unui centru de excelență pentru pregătirea tehnicienilor aeronautici; dezvoltarea unui centru de instruire pentru piloți, în colaborare cu Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov.

„Modelul H225M este utilizat la scară largă în Europa și nu numai, iar crearea unui centru regional de mentenanță la IAR Ghimbav este esențială. În paralel, vom dezvolta programe de formare atât pentru piloți, cât și pentru personalul tehnic, pentru a susține operarea pe termen lung a acestor aeronave”, a subliniat Marian Rasaliu.
Un alt element important al negocierilor îl reprezintă personalizarea elicopterelor în funcție de cerințele specifice ale beneficiarilor, în special Ministerul Apărării Naționale, dar și alte instituții din sistemul de securitate națională.
▪ Inclus în programul SAFE
România a alocat aproximativ 850 de milioane de euro, prin programul SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei), pentru achiziția primului lot de 12 elicoptere H225M. Acestea vor fi livrate din Franța și configurate pe platforma IAR Ghimbav înainte de intrarea în serviciu.
„Prima comandă vizează 12 aeronave care vor fi livrate din Franța și pregătite la Ghimbav pentru clienții finali. Ulterior, este prevăzut un al doilea contract pentru încă 30 de elicoptere H225M, care vor fi asamblate pe linia de producție transferată la IAR Ghimbav. În paralel, vom produce și componente din structura acestor aeronave”, a precizat directorul, Marian Rasaliu.

Pe termen lung, atingerea acestui volum de producție ar putea permite obținerea licenței complete de fabricație, transformând IAR Ghimbav într-un hub regional pentru producția integrală a elicopterelor H225M.
„Transferul de la Puma la H225M este un proces complex, în care fiecare detaliu contractual este atent negociat. După semnarea acordului, vom intra într-un program de dezvoltare care se va întinde pe mai multe decenii”, a concluzionat Marian Rasaliu.
Prin acest proiect, IAR Ghimbav își consolidează rolul strategic în industria aeronautică și contribuie la dezvoltarea capacităților industriale, tehnologice și de apărare ale României.

Liviu Negoiță a fost suspendat două etape de CD a FRF ! Primul roșu în două sezoane la KSE Târgu Secuiesc!

0

Brașoveanul Liviu Negoiță a fost suspendat două etape

Liviu Negoiță se află al al doilea sezon ca antrenor la KSE Tg. Secuiesc. La fel ca și în sezonul trecut, gruparea covăsneană a ajuns în play-off-ul Ligii a 3-a. După cinci etape disputate în play-off-ul Seriei 1, KSE ocupă locul 5 cu 16 puncte. În meciul din runda a 4-a, 2-2 cu Șoimii Gura Humorului, Negoiță a fost eliminat, acesta fiind primul cartonaș roșu primit de antrenorul brașovean în cele două sezoane pe banca lui KSE. „ Liviu Negoiță, antrenor KSE Tg. Secuiesc. În baza art. 68/3 din RD se suspendă 2 (două) jocuri și i se aplică penalitate sportivă de 1100 lei“, este decizia Comisiei de Disciplină a FRF. „În cele cinci meciuri din play-off am jucat în 10 și am mai avut patru penaltiuri primite. E mult prea mult. Nu suntem o echipă agresivă și de aceea mi se pare cam mult. Este prima eliminare de când sunt antrenor la KSE“ , a spus Liviu Negoiță, antrenor care are la dispoziție o colonie de jucători brașoveni, Burlacu, Rusu, Drugă, Doboș, Nicoloiu, Nichita, Plăiașu, Vlad Mihalcea și Gabi Bunduc.

Diminuat cu aproximativ 25% față de acum doi ani: Bugetul Brașovului votat după o dezbatere de fațadă

0
Diminuat cu aproximativ 25% față de acum doi ani: Bugetul Brașovului votat după o dezbatere de fațadă

Consiliul Local Brașov a aprobat săptămâna trecută, în unanimitate, bugetul municipiului pentru anul 2026. Documentul prevede venituri de 558,1 milioane lei și cheltuieli totale de 692,1 milioane lei, diferența fiind acoperită din excedentul bugetar al anului trecut.

Potrivit Primăriei Brașov, bugetul este construit „pe dezvoltarea orașului”, cu o creștere de 130 de milioane lei la capitolul investiții față de execuția din 2025. Cheltuielile de funcționare au fost menținute la nivelul anului precedent.

Buget votat după o dezbatere publică percepută ca formală

Procesul de adoptare a bugetului a fost criticat de participanți, care au descris dezbaterea publică drept una formală, anunțată cu doar 16 ore înainte și fără posibilitatea reală de intervenție din partea cetățenilor.

În ședința de Consiliu Local, atmosfera a devenit tensionată după ce publicul nu a fost lăsat să ia cuvântul, iar consilierii locali au putut doar depune amendamente, fără ca acestea să fie discutate.

Amendamente respinse în bloc, fără justificări publice

Grupul Uniți pentru Brașov a propus amendamente pentru finanțarea unor domenii considerate esențiale pentru comunitate. Toate au fost respinse în bloc:
– 5 milioane lei pentru proiecte culturale independente
– 2 milioane lei pentru bugetare participativă
– 1 milion lei pentru proiecte sociale
– 1 milion lei pentru proiecte de tineret
– 500.000 lei pentru proiecte de mediu
– 500.000 lei pentru educație

Potrivit criticilor formulate în ședință, respingerea acestor propuneri indică o lipsă de prioritizare a investițiilor în comunitate.

Cultura independentă primește doar promisiuni

În bugetul aprobat nu există fonduri dedicate proiectelor culturale independente. Primarul a anunțat că va propune luna viitoare modificarea statutului Centrului Cultural Apollonia, astfel încât acesta să poată gestiona finanțări culturale, urmând ca alocările să fie introduse prin rectificare bugetară.

Promisiuni similare au fost făcute și în 2025, când alocarea pentru cultura independentă a fost tot zero lei, fără ca modificările anunțate să fie implementate.

Cifrele care ridică semne de întrebare

Datele prezentate în ședință arată o scădere semnificativă a bugetului orașului:
– buget total actual: 1,5 miliarde lei
– diminuare de aproximativ 25% față de acum doi ani
– aproape 500 de milioane lei pierdute din fonduri europene

Pentru contestatari, aceste cifre indică dificultăți în atragerea finanțărilor externe și o direcție bugetară considerată îngrijorătoare.

Întrebarea care rămâne

În contextul unui buget diminuat, al fondurilor europene pierdute și al unui proces decizional contestat pentru lipsa dialogului, participanții la ședință au ridicat întrebarea: cât timp poate continua administrația să funcționeze fără o deschidere reală către consultare publică, în condițiile în care Brașovul are nevoie de o viziune mai transparentă și mai ambițioasă?

Festivalul Filmului European revine la Brașov

0
Festivalul Filmului European revine la Brașov

Festivalul Filmului European revine la Brașov între 8 și 10 mai, cu o nouă ediție găzduită la Centrul Cultural Reduta. Evenimentul aduce în fața publicului o selecție de filme europene contemporane, marcând cei 30 de ani de existență ai festivalului.

Șapte filme europene în selecția ediției de la Brașov

Ediția din acest an propune șapte producții europene – drame, documentare și comedii – semnate de regizori din Germania, Bulgaria, Cehia și Austria. Selecția filmelor este curatoriată de Cătălin Olaru, directorul artistic al festivalului.

Festivalul Filmului European este considerat unul dintre cele mai importante proiecte culturale dedicate cinematografiei europene din România, promovând diversitatea artistică, libertatea de expresie și dialogul intercultural.

Programul proiecțiilor de la Brașov

Vineri, 8 mai
19:00 – „Love me Tender”

Sâmbătă, 9 mai
15:00 – „Calamity, copilăria Marthei Jane Cannary”
16:30 – „Doi la unu / Two to One / Zwei zu eins”
19:00 – „Tovarăși”

Duminică, 10 mai
16:30 – „Stele roșii deasupra câmpului”
19:00 – „Surzenie”

Un eveniment organizat cu sprijin european

Festivalul este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România și EUNIC România, în parteneriat cu Uniunea Cineaștilor din România, ambasade și institute culturale europene.

Pentru iubitorii de cinema, ediția de la Brașov reprezintă o ocazie de a descoperi filme premiate, perspective culturale diverse și povești care depășesc barierele lingvistice și geografice.

Guvernul a aprobat prima de carieră didactică

0
Inspector din cadrul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brașov, arestat pentru 30 de zile pentru luare de mită

Guvernul a aprobat, în ședința de marți, o Ordonanță de Urgență care prevede acordarea primei de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământul de stat, în anul școlar și universitar 2025-2026. Măsura vizează atât sistemul preuniversitar, cât și cel universitar, iar beneficiarii trebuie să fie în activitate în perioada menționată.

Actul normativ modifică și completează OUG nr. 58/2023 și stabilește cadrul legal pentru acordarea acestui sprijin financiar, finanțat din fonduri europene, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027. Valoarea primei este de 1.500 de lei net și va fi acordată începând cu luna mai. Sprijinul este destinat susținerii activității didactice și poate fi utilizat pentru cursuri de formare profesională, achiziția de cărți de specialitate sau alte cheltuieli necesare desfășurării procesului educațional.

Potrivit Guvernului, minimum 65% din suma acordată trebuie utilizată pentru participarea la cursuri de pregătire profesională avizate sau acreditate de Ministerul Educației și Cercetării. Lista cursurilor și a furnizorilor acreditați va fi publicată pe site-ul instituției. Bugetul total al măsurii este estimat la 413,7 milioane de lei, bani proveniți din fonduri externe nerambursabile.
Prima va putea fi utilizată până la finalul anului școlar sau universitar: 31 august 2026 pentru învățământul preuniversitar și 30 septembrie 2026 pentru învățământul universitar.

Gestionarea programului va implica mai multe instituții. Ministerul Educației și Cercetării va întocmi listele beneficiarilor eligibili, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va asigura implementarea măsurii.
În același timp, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va dezvolta o aplicație informatică pentru administrarea beneficiarilor, verificarea datelor și prevenirea dublării plăților, asigurând trasabilitatea fondurilor.

Volei masculin: Dinamo a restabilit egalitatea în finala cu Arcada Galaţi

0
Volei masculin: Dinamo a restabilit egalitatea în finala cu Arcada Galaţi

Dinamo Bucureşti a învins-o pe Arcada Galaţi cu scorul de 3-2 (25-23, 25-22, 21-25, 26-28, 15-10), marţi seara, în Sala Dinamo, în al doilea al finalei Diviziei A1 la volei masculin.

Campioana a condus cu 2-0 a seturi, gălățenii lui Sergiu Stancu au revenit și au egalat, dar Dinamo s-a impus în tiebreak.

Cei mai buni marcatori ai campioanei au fost Robert Călin (20 de puncte), Petar Premovic (17), Christian Fromm (12) şi Mircea Peţa (12). De la Arcada s-au remarcat David Dinculescu (19 puncte), Saso Stalekar (14) și Dmitro Şapoval (12).

Scorul general este egal, 1-1, iar finala care se desfăşoară după sistemul cel mai bun din cinci partide, va continua cu două jocuri la Galaţi, pe 11 şi 12 mai.

În finala mică, SCM Zalău conduce cu 2-0 la general pe Steaua Bucureşti (3-2, 3-1). Urmează meciurile găzduite de Steaua, în 9 şi 10 mai.

O zi cu măsură: Cum măsurau vechii brașoveni?

0
O zi cu măsură: Cum măsurau vechii brașoveni?

Vadra, iugărul, lanțul, câbla, cotul, poșta și ferdeaua sunt unități de măsură care au funcționat în Brașovul medieval.
Astăzi, dacă vrem să măsurăm o distanță sau masa unui corp, avem la dispoziție instrumente digitale și formule de calcul sofisticate, iar rezultatele sunt de mare precizie. Nu mai e nevoie nici măcar să intrăm în contact cu obiectul de măsurat; sateliții ne ajută să aflăm ce greutate are o planetă sau cu câți milimetri s-a deplasat un continent.

Unitățile de măsură sunt atât de precise încât nu e loc de aproximare. Avem laboratoare de metrologie unde ne calibrăm instrumentele de măsurare. Iar dacă avem îndoieli că măsurarea n-ar fi corectă, avem la dispoziție organisme care îi sancționează pe cei care ne-au înșelat la cântar, la metru, la apometru, la orice dispozitiv care ar trebui să ne ofere o măsurătoare exactă.

Dar n-a fost întotdeauna așa de simplu. Până acum 150 de ani, oamenii măsurau după etaloane diferite, care nu se potriveau de la o regiune la alta și, de aici, o serie de încurcături și neînțelegeri. În schimb, existau regulamente și legi drastice care-i pedepseau pe negustorii necinștiți. Fiindcă pe 20 mai se sărbătorește Ziua Mondială a Metrologiei, Monitorul Expres vă invită la o călătorie prin istoria unităților de măsură folosite în Brașovul de odinioară.

Teutonii au primit 30 de pluguri în Țara Bârsei

Vreme de peste 2.000 de ani, până la introducerea sistemului metric în 1866, în spațiul românesc s-au folosit numeroase unități de măsură, autohtone sau adaptate după cele de largă circulație. În Brașov, oraș în care negoțul era activitatea principală, instrumentele de măsurat și unitățile de măsură erau, în principal, importate din Vestul Europei, spre deosebire de cele din Țara Românească și Moldova, unde se foloseau unele autohtone. Diferențele erau semnificative.

Prima unitate de măsură legată de Brașov e consemnată în 1225, în documentul prin care regele Andrei al II-lea a dăruit cavalerilor teutoni 30 de pluguri de teren în actuala Țară a Bârsei. Plugul era o unitate de măsură pentru suprafețe mari. Nu se știe exact câți metri înseamnă, dar e cert că un plug – adică atâta pământ cât poate ara o pereche de boi într-o zi – se vindea la 1230 cu 6 mărci și jumătate, ceea ce era o avere. În 1514, s-a statornicit mărimea plugului la 150 de iugăre, adică 107,490 hectare.

Iugărul era o măsură de origine romană, dar în Transilvania se numea holdă, deoarece terenul era păzit de un holdes (paznic). La 1877, George Barițiu explica paritatea dintre iugăr și unitățile de măsură din celelalte provincii: „Ceea ce se zice în Muntenia pogon, în limba poporului Transilvaniei se numește holdă, pe alocurea falce, în termen oficial iugeru sau jugu”.

O găleată de pământ arabil

Brașovenii au mai măsurat suprafețele mari și în stânjeni pătrați (3,5966 mp, la 1875). Iugărul unguresc avea 0,4316 hectare, cel austriac (cadastral) echivala cu 0,5755 hectare. Falcea (suprafața care putea fi secerată de un om într-o zi) era o măsură folosită în Oltenia, dar necunoscută prin părțile noastre. Când terenurile erau prea mari, măsurătoarea se făcea din ochi.

În timp ce prin Țara Românească și Moldova pământul se măsura cu unități de tipul „cât aruncă omul cu toporul”, securea, bățul sau măciuca, cât trage cu săgeata sau cu pușca, la noi, terenul arabil se măsura cu găleata. Mai precis, după cantitatea de cereale însămânțate, iar semințele erau dozate în găleți. Astfel, în 1721, în satele din zona Făgăraș, se apreciau locurile arabile în câble sau găleți, fiecare localitate având între 65 și 2.381 de câble. O astfel de găleată însemna cam o jumătate de iugăr, deci cam un sfert de hectar. Sfertul găleții era ferdeaua. Tot în această zonă, fânețele erau evaluate în care de fân.

Moșiile se măsurau uneori, numai pe lungime, cu funia, astfel că, în Evul Mediu, operația de măsurare se numea „funit”. În Brașov, se folosea „lanțul măsurătoriu”, care, conform Așezământului pentru cadastru al Împăratului Franz Iosif al II-lea, avea 10 stânjeni.

O zi cu măsură: Cum măsurau vechii brașoveni?
Foto: Bogdan Bãlaș
Măsurători cu palma și cotul

Pentru lungime, în Brașovul anului 1755, s-a folosit pasul ca unitate de măsură chiar și pentru înălțimea clădirilor. Stânjenul regal era reglementat la 1514 la 2,88 metri. La 1875, se folosea stânjenul austriac (1,89 m). Măsurile de un stânjen se confecționau din lemn sau fier și erau divizate în opt părți numite degete. Pentru evitarea confuziilor, pe documentele de hotărnicie se desena conturul palmei folosite la confecționarea stânjenului.

Palma însemna distanța între vârfurile degetelor mare și mic, când palma e deschisă la maximum. Palma a fost mai puțin folosită la Brașov, deoarece stânjenul avea submultiplii săi: țolul (0,03 m) și piciorul sau urma (0,316 m). Se mai folosea și degetul. La 1783, se indica semănarea grâului la o adâncime de cel mult trei degete. Șchioapa, adică distanța între degetele mare și arătător, măsura cam 20 de centimetri.

Cel mai utilizat, însă, era cotul (aproximativ o jumătate de metru), ca unitate de măsură pentru postavuri. La Brașov, vama pentru pânzeturi și stofe se calcula după numărul de coți. Cotul (ulna, cubitus) era etalonat după cel de la Buda. La 1793, comunitatea centumvirală din Brașov solicita schimbarea statutelor breslei țesătorilor de lână, deoarece cotul cu care se măsura la acea dată era mai mare cu un țol decât cel din 1693, 50 de coți vechi fiind egali cu 48 de coți noi. Știri sigure despre mărimea cotului brașovean îl indică la 0,623 m.

O zi cu măsură: Cum măsurau vechii brașoveni?
Foto: Bogdan Bãlaș
Șapte poște de la Brașov la Sibiu

Distanțele mari aveau și ele unități de măsură specifice. Paradoxal, distanțele se măsurau uneori cu unități de timp, cum era ceasul de mers (aprox. 4,5 km). S-a folosit și mila (aprox. 1,5 km). Poșta era distanța la care se schimbau caii poștalionului, adică între 15 și 20 km. Între Sibiu și Cluj erau 10 poște, iar de la Brașov la Sibiu, 7.

Pentru greutate, la Brașov se știa la 1778 de tonă (125 ocale). Greutățile cu care se echilibrau cântarele se numeau maje (maje turcești, de Viena, de Transilvania). Ca instrument de măsurat, cântarul (cumpăna) era prezent în toate prăvăliile. Conducerea orașului avea drept de control asupra cântarelor și deținea instrumente etalon.

Principala unitate de măsurat greutăți era libra sau fontul (folosită pentru slănină, metale, ceară, pește, carne). Fontul era a suta parte a unei maje. Doi fonți făceau cât o oca din Țara Românească. O libră avea 32 de loți.

Limonadă cu vadra și ciubărul

În secolul XIII, brașovenii măsurau lichidele cu butea, un vas mare de lemn (cea mare avea 80 de vedre). Negustorii din Șcheii Brașovului transportau vinul cu buțile până la Câmpina cu carul, iar de acolo mutau vinul în burii (butoaie mai mici) pentru a fi transportate cu calul. Mierea se măsura cu berbânța.

Ciubărul de Brașov avea 34 de cofe (trei vedre și jumătate). Vadra se mai numea hidrie sau urnă. În secolul XVIII, magistratura din Brașov dispunea de o vadră etalon care cuprindea 10 cofe. Cupa, folosită în Transilvania, era a opta parte a vedrei. La sfârșitul secolului XIX era egală cu litrul. Echivalentul ocalei în Brașov era cofa, cu care se măsurau vinul, limonada sau zeama de lămâie.

Vadrã pentru lichide, cântar cu maje, greutãți și ferdele, unitãți de mãsurã din secolele XVII-XVIII expuse la Muzeul Civilizației Urbane (Foto: Bogdan Bãlaș)
Câți snopi avea o claie de fân?

Pentru cereale se folosea câbla (echivalentul chilei). Capacitatea găleții/câblei s-a schimbat în timp, fiind estimată între 40 și 80 de litri. Brașovenii foloseau câbla săsească (83 l). Submultiplul găleții era merța sau vica (aprox. 22,5 litri). Ferdele era, de asemenea, o măsură foarte populară (aprox. 22 litri).

Farmaciștii aveau propriul sistem, unitatea fiind uncia (16 uncii alcătuiau o mină de 500 g). Pentru grâne secerate se folosea claia, formată din snopi (în Făgăraș, o claie avea 25 de snopi). Lemnele de foc se măsurau în stânjeni cubici.

Cântarul orașului aducea bani buni la buget

În 1714, Dieta de la Sibiu a hotărât unificarea unităților de măsură în Transilvania. În Brașov, judele târgului veghea ca legea să fie aplicată. Primul cântar oficial al orașului era situat în Piața Sfatului de astăzi (nr. 18). Toți comercianții treceau pe aici pentru a plăti vigesima (taxa de 20% din valoarea mărfii). Negustorul primea o țidulă (chitanță) care atesta cantitatea.

Din registre aflăm că se cântăreau: bumbac, seu, lămâi, orez, mătase, piper, ceară și chiar porci. Bugetul orașului sporea considerabil din aceste taxe. Cântarele și greutățile de odinioară s-au păstrat și pot fi văzute astăzi la Muzeul Civilizației Urbane din Brașov, unde se găsește și vechiul regulament de protecție a consumatorului, care ar fi eficient și în zilele noastre.

Foto: Bogdan Bãlaș
Reguli care protejau consumatorul brașovean în 1713

În 1713, Judele Târgului din Brașov comunica negustorilor o serie de reguli și pedepse în cazul în care își înșelau cumpărătorii:
• „Să nu faceți nedreptate la măsurarea cu cotul, cu povara și cu măsura, să aveți cumpene drepte, greutăți drepte și măsuri drepte.”
• „Pe cine va scutura la măsurare să se îndese, pe acela mânia lui Dumnezeu îl va scutura.”
• „Greutatea falsă și cântărirea falsă aduc pedepsele și urgiile lui Dumnezeu.”
• „Cu cotul prea lung sau prea scurt furi pe aproapele tău.”
• „Inul și cânepa sunt ștreanguri pentru sufletul celui care înșală. Dacă nu măsori cinstit, să-ți fie ștreang de suflet.”
• „Cu măsura cu care măsurați voi, măsoară Dumnezeu. Să nu uitați asta.”

În Protocolul judelui târgului din Brașov, este precizată și atenționarea: „Vă vede Dumnezeu și scrie în registrul său”.

Metrul împlinește 151 de ani

Încă din antichitate, Socrate atrăgea atenția asupra iluziilor la care ne expunem dacă ne bazăm numai pe simțurile noastre și nu recurgem la măsurări. Unitățile de măsură au fost raportate la timp (pentru distanțe) sau la lungimile unor părți ale corpului (pentru lungimi). Dar acestea erau etaloane subiective, variabile de la om la om. Se pare că egiptenii și babilonienii au fost primele civilizații care au creat standarde de greutate (mina) și lungime (cotul egiptean). S-a ajuns la concluzia că trebuie creat un etalon la care să se alinieze toată lumea.

Primele încercări de soluționare a acestei probleme au condus la definirea yard-ului în raport cu distanța dintre nasul și brațul regelui. În acest sens a rămas celebru yard-ul introdus în anul 1101 de către Henric I al Angliei. După Revoluția Franceză (1789) s-a dezvoltat ideea unificării măsurilor de lungime, concomitent cu introducerea sistemului de multipli și submultipli zecimali, iar metrul a fost stabilit convențional ca a 40.000.000-a parte a meridianului pământesc. În iunie 1799, a fost adoptat sistemul metric. Noua unitate de masă, gramul, a fost raportată la masa unui metru cub de apă. În 1875, s-a instituit Biroul Internațional al Greutăților și Lungimilor.

În Principatele Române, sistemul metric de măsuri și greutăți a fost introdus la 1 ianuarie 1866, iar în Transilvania, în 1877. În mediul rural, multe din vechile măsuri se mai folosesc și astăzi. Actual, sistemul internațional de unități este utilizat de toate țările lumii, cu excepția Marii Britanii, SUA, Liberiei și Myanmarului. Ziua Internațională a Metrologiei, știința măsurării, a fost stabilită pe 20 mai, dată la care, în 1875, a fost semnată Convenția Metrului.