România va reduce aproape 14.000 de paturi de spital până în 2028, după ce Guvernul a aprobat o diminuare anuală de 4.691 de paturi în perioada 2026–2028. Ministerul Sănătății va decide ce spitale pierd paturi, pe baza ratelor de ocupare raportate de CNAS pentru anul 2025. Autoritățile susțin că măsura nu urmărește economii bugetare, ci o ajustare la realitatea din spitale, unde gradul de utilizare este mult sub nivelul optim.
În prezent, România are 728 de paturi la 100.000 de locuitori, aproape dublu față de media Uniunii Europene, care este de 511. Țara se află pe locul trei în Europa la acest indicator, însă rata reală de ocupare este foarte scăzută: 51% pentru pacienții acuți și 60% pentru pacienții cronici, în condițiile în care nivelul optim recomandat este de 80%. Paturile neocupate generează costuri importante pentru spitale, de la întreținerea saloanelor până la cheltuieli cu energia și personalul.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a explicat că nu este eficient să fie contractate paturi care rămân goale. „Nu are sens să contractezi 100 de paturi cu un spital care are grad de ocupare la 40. Doar ne mințim pe noi înșine”, a declarat acesta. În 2028, numărul total de paturi contractabile va ajunge la 203.211.
La finalul anului 2025, în contractare se aflau 116.650 de paturi, dintre care 94,8% în spitale publice și 5,2% în spitale private. Proporția nu poate fi modificată până în 2028. Reducerea nu se aplică penitenciarelor-spital, unităților cu măsuri educative și spitalelor de îngrijiri paliative, unde gradul de ocupare este aproape de 100%.
Decizia vine și pe fondul creșterii accelerate a spitalizărilor de o zi. În 2024, peste șase milioane de pacienți au fost tratați și externați în aceeași zi, cu 15% mai mulți decât în 2023. Această tendință reduce presiunea pe paturile de spitalizare continuă și arată că multe cazuri pot fi tratate fără internare prelungită. Distribuția reducerilor pe județe va fi stabilită prin ordin al ministrului Sănătății, în funcție de datele CNAS privind ocuparea paturilor în 2025.
Cum va fi afectat județul Brașov de reducerea paturilor de spital
Brașovul între secții suprasolicitate și zone cu ocupare scăzută
Județul Brașov se află într-o poziție intermediară în contextul reducerii naționale a paturilor de spital. Pe de o parte, are secții suprasolicitate, precum UPU, ATI, oncologie, cardiologie, neurologie și pediatrie, unde gradul de ocupare este ridicat și unde presiunea asupra personalului și infrastructurii este constantă. Pe de altă parte, există secții cu ocupare scăzută, în special în spitalele mici din județ sau în zonele chirurgicale unde internările tradiționale sunt tot mai des înlocuite de spitalizări de zi. Aceste diferențe interne vor cântări decisiv în momentul în care Ministerul Sănătății va aplica algoritmul de reducere bazat pe datele CNAS din 2025.
Spitalul Județean Brașov: impact redus, dar presiune crescută
Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov nu se numără printre unitățile care riscă pierderi masive de paturi. Secțiile critice au un grad de ocupare ridicat și nu pot suporta tăieri fără a afecta accesul pacienților. Totuși, secțiile cu activitate redusă sau cu internări scurte ar putea pierde câteva paturi, în linie cu politica națională de eficientizare. Spitalul de Boli Infecțioase Brașov, cu o ocupare constant ridicată, este puțin probabil să fie afectat, în timp ce Maternitatea Brașov ar putea vedea ajustări punctuale în funcție de dinamica internă a secțiilor.
Spitalele mici din județ, cele mai vulnerabile la tăieri
Cele mai expuse reducerilor sunt spitalele din Făgăraș, Rupea, Săcele,Victoria și Codlea, unde gradul de ocupare este adesea sub media națională, iar infrastructura este depășită. Reducerea paturilor în aceste unități poate duce la închiderea unor secții sau la comasarea lor, afectând accesul la servicii medicale pentru comunitățile rurale. Într-un județ în care UPU Brașov funcționează deja la limita capacității, orice presiune suplimentară poate genera creșterea timpilor de așteptare și supraîncărcarea secțiilor cu cerere mare.
Posibile beneficii pentru Brașov dacă reducerea este gestionată corect
Reducerea paturilor poate avea și efecte pozitive pentru Brașov, cu condiția să fie însoțită de investiții în ambulatorii, spitalizare de zi și servicii integrate. Județul are deja o cerere ridicată pentru astfel de servicii, iar trecerea pacienților către tratamente rapide și eficiente poate degreva secțiile tradiționale. Resursele eliberate prin reducerea paturilor neutilizate pot fi redirecționate către zonele cu deficit cronic, precum ATI, oncologie sau pediatrie, unde Brașovul se confruntă cu o presiune constantă.
Concluzie: Brașovul nu pierde cel mai mult, dar simte cel mai puternic efectele
În ansamblu, Brașovul nu va fi printre județele cele mai afectate de reducerea paturilor, însă va resimți impactul în spitalele mici și în secțiile cu activitate scăzută. Efectul indirect, dar cel mai important, va fi creșterea presiunii pe Spitalul Județean și pe marile unități medicale din municipiu, într-un context în care infrastructura este deja depășită, iar proiectul noului spital regional avansează lent. Pentru publicul local, miza reală nu este doar câte paturi se taie, ci modul în care județul va reuși să gestioneze redistribuirea pacienților și să evite blocajele într-un sistem medical deja tensionat.