Acasă Blog Pagina 438

Liga 3, etapa 6 din play-off  | Olimpic Zărnești, meci cu patru goluri la Călărași

0

Olimpic Zărnești și Dunărea Călărași au oferit un nou meci spectaculos în play-off-ul Ligii 3

Olimpic Zărnești a obținut un punct din meciul disputat sâmbătă, în deplasare, cu Dunărea Călărași, scor 2-2.  Golurile echipei antrenate de Mihai Stere au fost marcate de  Robert Cantauz și Bogdan Marinescu. Cu 15 puncte acumulate, olimpic Zărnești se menține pe locul  5. Runda viitoare, zărneștenii vor juca le teren propriu cu Agricola Borcea (4)

Liga 3, Seria 2, etapa 6, play-off:

Vineri, 8 mai 2026:
Înainte Modelu – CSL Ştefăneştii de Jos 0-1
Sâmbătă, 9 mai 2026:
SC Popeşti Leordeni – Flacăra Moreni 1-1
Dunărea Călăraşi – Olimpic Zărneşti 2-2
Agricola Borcea – Tricolorul Breaza 6-0

Clasament: 1. SC Popeşti Leordeni 23p, 2. CSL Ştefăneştii de Jos 23p, 3.  CSM Flacăra Moreni 20p, 4.  Agricola Borcea 18p, 5. Olimpic Zărnești 15p, 6. Tricolorul Breaza 11p, 7.Înainte Modelu 11p, 8. Dunărea Călărași 10p.

Și 10 Mai e zi de triplă sărbătoare

0
Coroana de oțel a Regelui Carol I

10 mai este ziua care marchează trei importante momente istorice ale ţării: începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat (consfințirea, la o zi după proclamare) şi încoronarea primului rege al ţării

La data de 10 mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul de credinţă în faţa Parlamentului şi a fost proclamat domnitor al României. Primul dintre cele mai importante momente ale domniei lui Carol a fost obţinerea Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, act care i-a adus o preţuire incontestabilă din partea poporului. La data de 10 mai 1877, Senatul României a votat proclamaţia de independenţă faţă de Imperiul Otoman. Războiul de Independenţă, cunoscut ca Războiul ruso-turc din 1877-1878, a fost influenţat de contribuţia decisivă a trupelor române, comandate de însuşi Carol. După ce în martie 1881, Parlamentul a parafat transformarea României în Regat, la 10 mai 1881, Principele Carol a fost încoronat rege al României. Ziua de 10 mai a fost Ziua Naţională a României între 1866 şi 1947.
În cei 48 de ani ai domniei sale, cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti,
Carol I a făcut dintr-o provincie otomană o ţară europeană modernă, prosperă şi respectată: România.

Carol I, Întemeietorul

Carol I, primul rege al României, a ridicat prestigiul ţării, a redresat economia, a câştigat Dobrogea, şi a ridicat primului pod peste Dunăre, între Feteşti şi Cernavodă, cel mai mare complex de poduri din Europa acelor vremuri şi al treilea ca lungime din lume, o realizare care impresioneată şi azi. Tot sub domnia Regelui Carol 1 a fost adoptată prima lege de organizare a armatei, a fost construită prima cale ferată spre Giurgiu, în 1869 şi a fost inaugurat Portul Constanţa şi cel de la Cernavodă. În 1866, România nu avea niciun kilometru de cale ferată. Sub Carol I, în 48 de ani, s-au realizat 4000 de kilometri de cale ferată în Vechiul Regat. Bucureştiul a fost modernizat şi a devenit un loc despre care străinii spuneau că este unul dintre cele mai frumoase oraşe din Europa. Tot sub domnia lui Carol I a fost introdus un nou sistem de iluminat cu gaz. Din 1872 au început să circule şi tramvaiele trase de cai, iar în 1882 a fost introdusă lumina electrică. Sub domnia lui Carol, Parlamentul a adoptat prima Constituţie a României, una dintre cele mai avansate constituţii ale timpului, care prevedea separarea puterilor în stat, independenţa justiţiei şi rotaţia partidelor la guvernare. Întreaga sa domnie s-a caracterizat printr-o remarcabilă stabilitate politică. Carol I a fost un suveran sever, disciplinat, cu o moralitate impecabilă, un lider puternic care a avut permanent grijă de imaginea şi de influenţa României pe scena europeană. Istoricul Şerban Papacostea afirmă că, sub monarhie, s-a produs „cea mai rapidă adaptare la civilizaţia modernă”. „Un salt înainte comparabil cu Japonia”, susţine şi istoricul Neagu Djuvara

Coroana regilor României, oţel de tun

Carol I a fost descris drept soldatul perfect, sănătos, disciplinat şi, de asemenea, un politician excelent, cu vederi liberale. Ion Brătianu a fost politicianul român trimis să negocieze cu Carol şi familia acestuia posibilitatea ca prinţul să vină pe tronul României. Pe 10 mai 1866, Carol a intrat în Bucureşti. Vestea sosirii sale fusese transmisă prin telegraf şi a fost întâmpinat de o mulţime entuziastă de oameni, dornici să cunoască noul conducător. Proclamat domnitor al României în ziua de 10 mai 1866, la numai 27 de ani, rămâne cu acest titlu până în 14 martie 1881, cînd este proclamat rege, devenind astfel primul rege al României. A fost primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen. Numele dinastiei se transformă, începând cu regele Ferdinand I, în Casa Regală de România,şi va conduce ţara până la venirea comuniştilor şi proclamarea Republicii Populare Române, în 1947. Coroana regelui era făcută din oţelul tunurilor turceşti capturate la Plevna şi cântărea 1.115 grame. Regele a ales oţelul şi nu aurul pentru a simboliza vitejia ostaşilor în Războiul de Independenţă. Coroana de oţel a fost făurită de către elevii şi soldaţii meseriaşi ai Arsenalului Armatei din Bucureşti. „Cu mândrie dar primesc această coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de biserică. O primesc ca simbol al independenţei şi puterii României”, a spus Carol I la încoronare. La 10 mai 1877 s-a instituit şi prima decoraţie românească – Steaua României.

Carol ne-a lăsat şi leul

O parte imensă din moştenirea lui Carol I este păstrată şi azi. Nu doar independenţa şi Dobrogea românească sau infrasctuctura. Academia Română şi Banca Naţională a României sunt doar două repere ale României create cu sprijunul Coroanei. Tot Regele Carol I a creat moneda naţională numită Leu. O reală operă de artă pe care o datorăm Regelui Carol I şi Reginei Elisabeta a României, este Palatul Peleş. Domnia lui Carol I n-a fost numai lapte şi miere. El s-a confruntat cu răscoale ţărănești, cu jocuri de culise ale clasei politice din Bucureşti, cu două războaie, cel de Independenţă şi cel Balcanic. Personal, cea mai mare durere a fost moartea Principesei Maria, singurul copil al Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta.

Testamentul unui mare rege

Primul rege al României a murit la 10 octombrie 1914, în Sinaia, şi este îngropat în necropola regală de la Curtea de Argeş. „Alcătuind acest testament, mă gândesc, înainte de toate, la iubitul meu popor, pentru care inima mea a bătut neîncetat şi care a avut deplină încredere în mine. Viaţa mea era aşa strâns legată de această de Dumnezeu binecuvântată Ţară, că doresc să-i las, şi după moartea mea, dovezi vădite de adâncă simpatie şi de viul interes pe care le-am avut pentru dânsa. Zi şi noapte m-am gândit la fericirea României, care a ajuns să ocupe acuma o poziţie vrednică între statele europene: m-am silit ca simţământul religios să fie ridicat şi dezvoltat în toate straturile societăţii şi ca fiecare să împlinească datoria sa, având ca ţintă numai interesele statului. Cu toate greutăţile pe care le-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul Domniei mele, în contra mea, expunându-mă la atacurile cele mai violente, am păşit, fără frică şi fără şovăire, înainte pe calea dreaptă, având nemărginită încredere în Dumnezeu şi în bunul simţ al credinciosului meu popor. Înconjurat şi sprijinit de fruntaşii ţării, pentru care am avut totdeauna o adâncă recunoştinţă şi o vie afecţiune, am reuşit să ridic, la gurile Dunării şi pe Marea Neagră, un stat înzestrat cu o bună armată şi cu toate mijloacele spre a putea menţine frumoasa sa poziţie şi realiza odată înaltele sale aspiraţiuni. Succesorul meu la tron primeşte o moştenire de care va fi mândru şi pe care el o va cârmui, am toată speranţa, în spiritul meu, călăuzit fiind de deviza: «Tot pentru Ţară, Nimic pentru mine»“, nota Regele Catol I în testamentul său, redactat în februarie 1899.

Ferdinand cel Loial

• Ferdinand, unul dintre nepoţii lui Carol, care nu a avut moştenitori direcţi, i-a succes unchiului său la tron. A fost încoronat rege al României Mari în 1922. Regele Ferdinand şi regina Maria au avut mai mulţi copii, cel mai mare dintre ei, principele Carol, urmând să moştenească coroana de oţel a României.
Ferdinand I a urcat pe tron într-un moment crucial pentru existenţa ţării noastre, la declansarea primului război mondial. Ferdinand fusese educat în spiritul invincibilitatii armatei germane şi de aceea este şi mai extraordinar sacrificiul său de a merge de partea Antantei. La începutul războiului, şansele celor două tabere păreau a fi egale, dar Ferdinand şi întrega clasă politică au mizat şi luptat pentru Trasilvania. După război, Ferdinand I a devenit Ferdinand cel Loial, Regele care a pus mai presus de el însusi voinţa unei naţiuni …
După 13 ani de domnie, Regele Ferdinand se stinge din viaţă, la 62 de ani, răpus de boală. Chiar dacă nu a fost lungă, domnia sa a marcat istoria României. Când a preluat coroana, în anul 1914, România avea mai puţin de 150 de mii de km pătraţi şi aproximativ 7,7 milioane de locuitori. La moartea sa suprafaţa României atingea 295 de mii de km pătraţi şi o populaţie de peste 17 milioane de locuitori.

Carol II, un rege controversat

• Carol II a fost primul Hohenzollern născut în ţara noastră. Inteligent şi cultivat, Carol avea calităţile unui mare rege, însă viaţa sa dezordonată a zdruncinat dinastia şi a şubrezit democraţia din România. În timpul primului război mondial, părăsindu-şi îndatoririle de militar, Carol a fugit împreună cu Zizi Lambrino, fiica unui maior din anturajul Curţii, la Odessa, unde cei doi s-au cununat în 1918. Căsătoria a fost însă anulată de casa regală. În 1921, după o lungă călătorie în jurul lumii, principele Carol a cunoscut-o pe Elena, din familia regală a Greciei. În acelaşi an, Carol şi Elena s-au căsătorit, iar pe 25 octombrie 1921 s-a născut, la Sinaia, Mihai, viitorul rege. Nu după mult timp de la naşterea fiului său, principele Carol a început o aventură cu Elena Lupescu. În 1925, fuge cu amanta sa la Paris. De acolo, îl anunţă pe regele Ferdinand că renunţă la titlul de principe moştenitor. Regele Ferdinand a trebuit să-l înlăture pe Carol din familie. În 1930 însă, Carol II revine în ţară şi este proclamat Rege în faţa camerelor reunite ale Parlamentului. În timpul Regelui Carol al II-lea, România s-a atins cel mai înalt nivel economic. Pe de altă parte însă, domnia lui Carol a însemnat instaurarea unui regim de dictatură personală. Nici situaţia externă nu a fost favorabilă României. În august 1939 s-a semnat între Germania hitleristă şi URSS-ul lui Stalin un protocol secret care prevedea împărţirea teritorială a României. Această înţelegere a fost pusă în aplicare un an mai târziu când URSS a ocupat Basarabia şi Bucovina de Nord, iar Ungaria, sprijinită de către germani, a luat Ardealul de Nord-Vest.

Regele Mihai I a schimbat soarta celui de Al Doilea Război Mondial

• În 1926, Mihai I ajungea, la numai cinci ani, moştenitorul tronului României, iar tatăl său devenea un „simplu“ cetăţean cu numele de Carol Caraiman. În 6 septembrie 1930, la presiunile generalului, Regele Carol semna actul de renunţare la prerogativele regale, lăsând pe umerii fiului sau, Mihai, de numai 19 ani, povara domniei. A doua zi, Carol a părăsit România împreună cu Elena Lupescu. Astfel, a doua domnie a regelui Mihai, care a durat până în 1947, a început în condiţii dramatice. „Români, în ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit ca nu este decât o singură cale pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei”. Aşa îşi începea proclamaţia către ţară Regele Mihai I, în seara zilei de 23 august 1944, cînd România întoarce armele împotriva germaniei naziste. O zi în care mareşalul Ion Antonescu şi ministrul de Externe Mihai Antonescu au fost arestaţi din ordinul Regelui. O zi în care Mihai I a numit un nou guvern şi a ordonat încetarea imediată ostilitatilor cu Naţiunile Unite. Istoricii spun că actul de la 23 august 1944 a scurtat cu şase luni Al Doilea Razboi Mondial şi a dus la supravieţuirea României Actul Regelui Mihai I a avut şi alte consecinţe şi a cântărit greu în decizia Aliaţilor de a retroceda, la sfârşitul războiului, Transilvania de Nord României. Tînărul rege a sperat ca britanicii şi americanii vor susţine România, fără să stie că una din condiţiile puse de Stalin a fost re-anexarea Basarabiei. Nu a ştiut nici că, din 9 octombrie 1944, a apărut un acord dintre Churchill şi Stalin, prin care România era plasată în sfera de interese a Uniunii Sovietice. Mihai a fost silit de noul regim controlat de sovietici să abdice la 30 decembrie 1947. A rămas întotdeuna un fiu devotat al țării sale și un mare sprijin pentru România, chiar și când liderii politici de la noi au încercat să-l țină„în exil” și după anii 90.
Regele Mihai a murit în 5 decembrie 2017.
A fost condus pe ultimul drum în România, cu dragoste și respect, și odihnește în necropola regală de la Curtea de Argeş.

„Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna.
Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume.
Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

Regele Mihai, din discursul ținut în Parlamentul României, în 25 octombrie 2011, ziua în care a împlinit 90 de ani

Margareta de România este acum Custodele Coroanei.

Sorana Cîrstea a învins-o pe Aryna Sabalenka la Roma!

0

Sorana Cîrstea  a reușit  victoria carierei!

Sorana a obținut sâmbătă  un succes istoric  în fața liderului mondial, Aryna Sabalenka (27 de ani) în turul al treilea al turneului WTA 1000 de la Roma, scor 2-6, 6-3, 7-5.Partida a durat două ore și 14 minute. „Sunt foarte fericită. Aryna e numărul 1, nu are nevoie de nicio introducere, e foarte plăcut să obții un astfel de rezultat, dar sa știți că muncesc din greu. Vreau să le mulțumesc tuturor, sunt niște spectatori incredibili. Ce simt la Roma este ceva greu de spus în cuvinte”, a declarat Sorana Cîrstea, la Digi Sport.  În optimile turneului de la Roma, românca o va întâlni pe  Linda Noskova (21 de ani, 13 WTA).

9 Mai, trei sărbători pentru români

0

9 Mai, trei sărbători pentru români

9 mai este o zi specială în istoria românilor. Această dată aduce trei sărbători într-o zi pentru România.
9 Mai 1877 – Independenţa României

Pe 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat independenţa României. Proclamaţia a devenit lege pe 10 Mai, sub semnătura Domnitorului Carol I (încoronat Rege a noului stat, Regatul României, abia la 10 Mai 1881).
Data de 10 Mai a devenit şi ea cu triplă semnificaţie, pentru că pe 10 mai 1866, Domnitorul Carol sosise pentru prima dată în Bucureşti. 10 Mai a fost sărbătorită ca Ziua Naţională a României până în 1947, cu puţin înainte de momentul în care guvernul comunist l-a forţat pe Regele Mihai I să abdice.
În 9 mai 1877, România şi-a declarat independenţa, Guvernul român hotărând încetarea plăţii tributului către Poarta Otomană de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul apărării. La 9 mai, când Parlamentul proclama Independenţa României, Mihail Kogălniceanu a rostit memorabilele cuvinte: „Suntem Independenţi! Suntem naţiune de sine-stătătoare!”

9 Mai 1945 – Ziua Victoriei

La 7 mai 1945 la ora 02.41, la Reims, la sediul Cartierului General Suprem al Forţelor Expediţionare Aliate din Franţa, Germania a capitulat fără condiţii. Actul prevedea ca ostilităţile să se încheie la 8 mai la ora 23.01 şi a fost semnat de către generalul Alfred Jodl, şeful operaţiunilor Statului Major german. Generalul american Bedell-Smith, şeful Statului Major aliat, şi generalul Susloparov, şeful misiunii militare sovietice în Franţa, au contrasemat documentul, la fel ca şi generalul francez Sevez, invitat în ultimul minut să semneze ca martor. Actul l-a înfuriat însă pe Stalin care dorise o capitulare în capitala Reichului învins şi ocupat de Armata Roşie. De aceea, la 9 mai 1945 la ora 00.16, la Berlin, un oraş în ruine, feldmareşalul Keitel, şeful Statului Major al Wehrmachtului semna capitularea germană la sediul Statului Major al armatei sovietice. Amiralul von Friedeburg, din cadrul Kriegsmarine, şi generalul Stumpff pentru Luftwaffe au semnat şi ei documentul, la fel şi mareşalul sovietic Jukov, în numele lui Stalin, şi mareşalul britanic Tedder, pentru Eisenhower. Generalul american Spaatz şi generalul francez de Lattre au semnat ca martori.

La ora 15.00 a zilei de 8 mai, Truman, Churchill şi De Gaulle au anunţat oficial victoria, dar în Uniunea Sovietică, datorită diferenţei de fus orar, vestea capitulării a ajuns în dată de 9 mai, această dată fiind proclamată Ziua Victoriei. Acesta este motivul pentru care, de ani buni, aliaţii occidentali au sărbătorit Ziua Victoriei în Europa în 8 mai, iar Uniunea Sovietică a sărbătorit Ziua Victoriei împotriva fascismului pe 9 mai.

9 Mai 1950 – Ziua Europei

În 1950, deşi trecuseră 5 ani de la sfârşitul războiului, Europa îşi revenea cu greu. Reconcilierea între foştii inamici din timpul războiului venea în 9 mai 1950, cînd, printr-o celebră declaraţie a ministrului francez de externe Robert Schuman, se punea temelia construcţiei europene care unea oameni şi naţiuni printr-un obiectiv comun, o comunitate de interese paşnice.

Acesta este motivul pentru care liderii europeni au decis, în 1986 la summitul de la Milano, ca ziua de 9 mai să fie serbată ca „Zi a Europei”. În 2012, Comitetul Nobel a acordat Premiul Nobel pentru Pace Uniunii Europene, pentru rolul şi contribuţia sa de şase decenii la progresul pacii, reconciliere, democraţie şi apărarea drepturilor omului în Europa.

S-a aprobat Programul Rabla, doar pentru mașini „fabricate în Europa”

0
Programul Rabla va fi lansat "cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare"

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că a primit acordul Ministerului de Finanțe pentru mai multe programe de mediu care vor fi incluse în bugetul AFM pentru 2026. Printre acestea se numără și cel pentru Rabla. Noutatea este limitarea la mașini produse în Europa.
„Am lansat astăzi în consultare publică proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului AFM pe anul 2026”, a anunțat Diana Buzoianu, care anunță care sunt bugetele pentru cele cinci programe pe care le va implementa în acest an. Printre ele se numără Rabla, care va veni cu un buget ușor mărit față de cel de anul trecut, dar va veni cu condiții complet noi, care urmează indicațiile Comisiei Europene din cadrul programului „Fabricat în Europa”. „Rabla 2026 (destinat persoanelor fizice): alocăm 300 milioane lei acestui program național, punând accent pe mașinile produse și asamblate în Europa”, spune ministrul despre Rabla, fără să ofere deocamdată mai multe detalii. Companiile care au avut discuții până acum cu Diana Buzoianu pe tema Rabla au primit la rândul lor o informație care anunță același lucru.
„Bugetul poate fi adoptat in 10 zile de acum inainte. Pasul urmator e sa scriem ghiduri care cu adevărat sa aibă sens, sa fie mai obiective fără de ce s-a făcut pana acum si sa cuprindă si elemente noi (de ex. la rabla vom limita la masini produse si asamblate in UE)”.

Potrivit informațiilor Profit.ro, în ultimele săptămâni au avut loc mai multe întâlniri la care au participat Ministrul Mediului și reprezentanți ai companiilor auto și cei ai asociațiilor din industria auto. La aceste întâlniri companiile au fost informate că s-a depus un proiect pentru Rabla la Ministerul de Finanțe, dar aprobarea lui depinde de disponibilitatea bugetului.

Principala intenție a ministrului era, conform surselor, să implementeze o listă de condiții similară cu cea anunțată de Comisia Europeană pentru „Fabricat în Europa”, adică mașini produse în UE și în țările cu care UE are acorduri, într-un procent foarte mare (70% propune Comisia). Unul dintre argumentele Dianei Buzoianu a fost faptul că prim-ministrul Ilie Bolojan a cerut explicit limitarea Rabla la mașini produse în România sau, cel mult, în Europa.

Risc crescut de avalanșe de primăvară în Munții Bucegi și Făgăraș

0
Risc de avalanşe în masivele Făgăraş, Bucegi, Ţarcu şi Godeanu

Având în vedere informările meteorologice emise de Administrația Națională de Meteorologie, precum și condițiile existente în zona montană înaltă, Salvamont Brașov atrage atenția turiștilor asupra riscului crescut de producere a curgerilor de zăpadă umedă și a avalanșelor de primăvară pe versanții și vâlcelele încă încărcate cu zăpadă.
În această perioadă, la altitudini mari, în special în abrupturile din Munții Bucegi și Făgăraș, stratul de zăpadă existent este puternic umezit și instabil, iar precipitațiile și creșterile de temperatură favorizează desprinderi spontane de zăpadă pe văi și culoare alpine.
O atenție deosebită trebuie acordată traseelor care traversează zone expuse, în special vâlcelele și culoarele de abrupt aflate la altitudini mari și traseele care traversează hornuri, fire de vale sau zone cu acumulări persistente de zăpadă.

„Recomandăm turiștilor:
* să evite traseele alpine expuse;
* să nu traverseze zone cu scurgeri recente de zăpadă;
* să se informeze înainte de plecare asupra stării traseelor și a condițiilor meteo;
* să își adapteze echipamentul și itinerariul la condițiile reale din teren;
* să evite deplasările în a doua parte a zilei, când stratul de zăpadă devine și mai instabil.
Salvatorii montani monitorizează permanent situația din teren și pot dispune recomandări suplimentare sau restricționarea unor trasee, în funcție de evoluția condițiilor meteorologice și nivologice”, transmite Salvamont Brașov.

Peste 540.000 de elevi vor primi masă caldă

0

Guvernul a aprobat vineri repartizarea a peste 1,5 miliarde de lei pentru finanțarea Programului național „Masă sănătoasă” în 2026, program prin care peste 540.000 de preșcolari și elevi din 1.427 de unități de învățământ vor primi zilnic, gratuit, o masă caldă sau un pachet alimentar. Fondurile vor fi transferate către autoritățile locale și școlile incluse în program, iar Executivul susține că măsura are rolul de a reduce abandonul școlar și excluziunea socială.
Potrivit hotărârii aprobate de Guvern, suma totală alocată pentru derularea programului în 2026 este de 1,531 miliarde de lei. Finanțarea este asigurată de la bugetul de stat, prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, destinate cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București.

Pe baza sumelor repartizate, autoritățile locale vor rectifica bugetele pentru implementarea programului în unitățile de învățământ beneficiare.
Programul „Masă sănătoasă” este implementat la nivel național din 8 ianuarie 2026 și se adresează unui număr estimat de peste 540.000 de copii și elevi din 1.427 de unități de învățământ.
Beneficiarii sunt preșcolarii și elevii prezenți la activitățile didactice pe perioada cursurilor, conform structurii anului școlar. Sprijinul constă în acordarea zilnică, gratuită, a unei mese calde sau, în cazurile în care aceasta nu poate fi asigurată, a unui pachet alimentar.

Potrivit documentelor aprobate de Guvern, suma alocată pentru fiecare beneficiar este de 16,5 lei pe zi, inclusiv TVA, pe perioada desfășurării cursurilor în anul 2026. În nota de fundamentare a hotărârii se arată că măsura urmărește „asigurarea accesului nediscriminatoriu la educație și reducerea abandonului școlar în grupurile vulnerabile de elevi”.
Ministerul Educației invocă inclusiv dificultățile economice ale multor familii și faptul că lipsa unei mese zilnice influențează direct participarea copiilor la cursuri. Programul urmează să fie extins treptat la nivel național, astfel încât până la începutul anului școlar 2029-2030 să fie generalizat pentru toți beneficiarii din învățământul preuniversitar.

Liga 4 Brașov, etapa 22 | Măgura Codlea, ținută în șah de SR Brașov

0

Măgura Codlea a fost ținută în șah de SR Brașov

AS SR Brașov a încheiat la egalitate sâmbătă, la Săcele, scor 0-0 cu Măgura Codlea, în etapa a 22-a din Liga 4 Brașov.  Tot astăzi, Teutonii Ghimbav, ACD Prejmer Aripile Brașov  și Corona Brașov au obținut victorii la scor.

Meciuri etapa 22 Liga 4 Brașov, sezon 2025-2026:

Sâmbătă, 9 mai 2026:

ACS Prejmer – ACS Hoghiz 5-0 (Zsolt Kereches 2, Eduard Corlan 2, Alin Gerotă), Unirea Hărman – Aripile Brașov 2-5 (Stelian Dop, Luca Mitocaru / Marius Nicodim, Flavius Drescanu 2, Gabriel Cărbune, Alex Boureanu), Chimia Victoria – Teutonii Ghimbav 1-5  (Adrian  Popa / Alex Nastea 2,  Eduard Șerbănoiu,  Dragoș Naste,  Dragoș Capverde), AS SR Brașov – Măgura Codlea 0-0.

Sâmbătă, 9 mai 2026:

Corona Brașov – CSM Făgăraș 6-1 (Marius Savu, Bogdan Roșu 2, Antonio Gavrilă 2, Raul Stanislav / Alex Greavu)

Sâmbătă, 9 mai 2026:

Colțea Brașov – Inter Cristian 2-2 (Tudor Banciu, Dan Curcubata / Sergiu Mihai, Darius Ghiță).

Clasament Liga 4 Brașov: 1. Corona Brașov 61p, 2. Măgura Codlea 49p, 3. Teutonii Ghimbav 43p, 4. Inter Cristian 37p, 5. CSM Făgăraș 34 p, 6. Chimia Victoria 27p, 7. Aripile Brașov 27p, 8. Unirea Hărman 24 p, 9. AS SR Brașov 24p, 10. Colțea Brașov 18p, 11. ACS Hoghiz 17p, 12. ACS Prejmer 17p, 13. ACS Hălchiu 3p.

„Silvia” la Opera Brașov

0

În Sala Operei Brașov va fi prezentată astăzi, de la ora 18.30, opereta „Silvia”, compusă de Emmerich Kálmán.
Premiera mondială a avut loc pe 17 noiembrie 1915, la Teatrul Johann Strauss din Viena, având la bază un libret scris de Leo Stein şi Bela Jenbach şi revăzut apoi de István Békeffy şi Kellér Dezső; premiera operetei „Silvia” de la Opera Brașov – iunie 2012. Montarea relevă atmosfera plină de viaţă a cabaretului unguresc, precum şi opulenţa palatelor vieneze, păstrând toată voioşia unei epoci frumoase, cunoscută sub numele de „La belle époque”. Nu lipsesc ceardașul și valsurile.

Opereta este un amestec agreabil de umor, cu dialoguri spumoase și romantism. Silvia – Prinţesa Ceardaşului nu se adaptează într-o lume dominată de bogăţie, dar şi de convenţii, preferând să rămână în micul său cabaret, în care publicul o admiră şi o aplaudă seară de seară. Printre momentele muzicale de referință ale operetei se numără: „Intrarea Silviei”, „Cum să trăiești fără dragoste”, „Fetițele vesele de la cabaret”, duete, terțete („Cântă, țigane”).
Dragostea dintre Silvia, o celebră cântăreață de cabaret, și prințul Edwin este profund dezaprobată de familia lui Edwin. Mai ales mama acestuia, prințesa Cecilia, este deosebit de afectată de această relație, considerată scandaloasă, și încearcă să o împiedice prin toate mijloacele. Toate aceste uneltiri ale prințesei Cecilia duc la despărțirea celor doi îndrăgostiți.
Prietenii Silviei și ai lui Edwin (Boni, Feri și Miska) reușesc să o convingă pe prințesa Cecilia să recunoască faptul că și ea a fost, în tinerețe, o cântăreață de cabaret, care și-a părăsit iubitul pentru a ajunge în rândul aristocrației. Cuprinsă de remușcările stârnite de amintiri, prințesa Cecilia – Cilico, pe numele ei de cântăreață – își dă consimțământul pentru căsătoria lui Edwin cu Silvia, care devine noua „Prințesă a Ceardașului”.

Din distribuție fac parte artiștii Operei Brașov: Silvia – Cristina Coatu, Edwin – Mihai Irimia (debut), Stazi – Corina Klein, Boni – Mugurel Oancea, Feri von Kerekes – Marian Rește (debut), Prinţul Leopold Maria – Andrei Ionescu (debut), Cecilia – Asineta Răducan, Mişka – Andrei Marinache (debut), Generalul von Rohnsdorff – Paul Tomescu, Arhiducele – Șerban Dinu (debut), Notarul Kiss – Dorin Iuga, Martorii – Cristian Dicu, Emil Dumbravă, Daniel Vâlcoci, Leontina – Mariana Tomescu, Cristina – Irina Iftene, Carolina – Rodica Iuga, Fetițele vesele – Alina Ichim, Mihaela Marele, Andromeda Nemeș, Anca Panait. Își dau concursul Orchestra, Corul și Baletul Operei Brașov. Maestrul Mircea Holiartoc se va afla la pupitrul dirijoral. Regia artistică îi aparține Andei Tabacaru. Scenografia: Rodica Garștea. Dirijor cor: Dragoș Cohal. Coregrafia: Ioan-Dorin Coșeriu. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Asistent coregrafie: Alexandra Scriminț. Asistent mișcare scenică: Cristina Rotundu. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.

Spectacolul durează trei ore și 10 minute și are două pauze. Preț bilete: 100 lei (sală + lojă); 70 lei (balcon lateral).
Ultimele bilete se pot achiziționa atât online, de pe site-ul www.bilet.ro, cât și de la sediul Operei Brașov din str. Bisericii Române nr. 51, cu o oră înainte de începerea evenimentului (în cazul în care rămân bilete disponibile).

 

Pregătiri pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European de la Brașov

0

Braşovul va găzdui anul viitor Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE).

Evenimentul a reprezentat unul din subiectele importante discutate în cadrul reuniunilor Federației Internaționale de Schi și Snowboard (FIS), desfășurate la Portorož, în Slovenia, în perioada 4-7 mai.

Competițiile de la FOTE, în calendarele internaționale

Reprezentanții Federației Române de Schi Biatlon, președintele Puiu Gaspar și secretarul general Constantin Andrei, au prezentat stadiul organizării competiției multisport care va aduce în România cei mai valoroși tineri sportivi ai Europei. Conducerea FIS și-a reafirmat, cu această ocazie, sprijinul pentru proiectele derulate de România în perspectiva FOTE 2027. Totodată, competițiile programate în cadrul FOTE au fost incluse oficial în calendarele sportive internaționale, iar Johan Eliasch, președintele FIS, și-a exprimat întregul suport pentru dezvoltarea proiectelor dedicate sporturilor de iarnă din România.

Și competiții para snow

Reprezentanții Federației Române de Schi Biatlon au participat activ la sesiunile de lucru și la reuniunile comisiilor de specialitate organizate de FIS, în cadrul cărora au fost discutate direcțiile strategice pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă, proiectele dedicate tinerilor sportivi și consolidarea colaborării internaționale.
Totodată, la reuniunile FIS a participat și Bianca Stan, reprezentanta Federației Române de Schi Biatlon și membră în Comisia para snow a FIS, care a luat parte la sesiunile dedicate dezvoltării disciplinelor para snow și integrării acestora în proiectele internaționale dedicate sporturilor de iarnă.

„Participarea noastră la reuniunile FIS de la Portorož reprezintă un pas important pentru consolidarea poziției Federației Române de Schi Biatlon în cadrul familiei internaționale a sporturilor de iarnă. Am avut discuții constructive și extrem de valoroase cu reprezentanții Federației Internaționale de Schi și Snowboard, iar întâlnirea cu domnul Johan Eliasch a reconfirmat deschiderea și sprijinul FIS pentru proiectele pe care România le dezvoltă în această perioadă.
Ne bucură faptul că România este privită cu încredere și apreciere, mai ales în contextul organizării Festivalului Olimpic al Tineretului European de la Brașov din 2027.
Prin prezența activă a reprezentanților noștri în comisiile și grupurile de lucru ale FIS, demonstrăm că România își dorește să fie implicată direct în procesele de decizie și în dezvoltarea disciplinelor sportive de iarnă. Continuăm să construim parteneriate solide și să susținem performanța, dezvoltarea tinerilor sportivi și creșterea vizibilității sporturilor de iarnă din România pe plan internațional. Mulțumesc tuturor colegilor implicați și tuturor celor care contribuie, zi de zi, la dezvoltarea disciplinelor sportive pe care le avem în administrare”, a declarat Puiu Gaspar, Președinte al Federației Române de Schi Biatlon.