Acasă Blog Pagina 436

Ziua Independenței, Ziua Europei și Ziua Victoriei, sărbătorite în Piața Unirii

0

Ziua Victoriei în Europa (8 mai) – sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Ziua Europei/Ziua Uniunii Europene (9 mai) și Zilei Independenței Naționale a României (10 mai) au fost sărbătorite astăzi în Piața Unirii.

Oficialități județene și locale, civile și militare, au depus coroane și jerbe de flori în cadrul unui ceremonial religios și militar, organizat de Instituția Prefectului și Garnizoana Brașov.

Lege din 2021

Potrivit prevederilor Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, promulgată prin Decretul nr. 811 din 8 iulie 2021 si publicată în Monitorul Oficial Nr. 681 din 9 iulie 2021, ziua de 10 Mai este sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independentei Naționale a României.
Alături de Marea Unire, Independența este unul dintre pilonii statului român modern, iar celebrarea acestui moment reprezintă un prilej potrivit de a rememora evenimentele definitorii pentru istoria națiunii noastre.

8 mai, 9 Mai, 10 Mai

Data de 9 Mai a fost aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano, în anul 1985, marcând astfel declarația ministrului francez de externe Robert Schuman, de la 9 mai 1950, prin care se propunea crearea unei noi forme de organizare a statelor Europei.
Pe 8 mai 1945 s-a încheiat, în Europa, cel de-al Doilea Război Mondial.

În încheierea ceremoniei a avut loc defilarea detașamentului de militari.

 

ANPC a controlat peste 1.300 de operatori economici

0

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat, în perioada 4-8 mai 2026, acțiuni de control la nivel național pentru verificarea siguranței produselor comercializate și a condițiilor în care sunt prestate serviciile către consumatori, în urma cărora au fost aplicate amenzi de peste 3,4 milioane de lei.

Potrivit unui comunicat al ANPC, au fost controlați peste 1.300 de operatori economici, inclusiv din domeniul comercializării jucăriilor și al prestării serviciilor auto, pentru verificarea respectării prevederilor legale privind protecția consumatorilor.

În urma verificărilor efectuate, comisarii ANPC au constatat multiple neconformități, pentru care au fost aplicate următoarele sancțiuni și măsuri: 826 de amenzi contravenționale, în valoare de peste 3,4 milioane de lei; 619 avertismente; oprirea definitivă de la comercializare a produselor neconforme, în valoare de peste 140.000 de lei; oprirea temporară de la comercializare a unor produse în valoare de peste 270.000 de lei; oprirea prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor pentru 17 operatori economici.

Valoarea totală a produselor verificate a depășit 21 milioane de lei.

Principalele neconformități constatate au fost: prestarea serviciilor în spații neautorizate sau care nu respectă condițiile legale de funcționare; depozitarea necorespunzătoare a anvelopelor, pieselor de schimb și ustensilelor; neacordarea garanției pentru manoperă și pentru piesele înlocuite; contracte incomplete și practici comerciale înșelătoare în relația cu consumatorii; absența devizelor aferente serviciilor prestate consumatorilor; întocmirea unor devize incomplete, fără menționarea tuturor informațiilor privind lucrările efectuate și costurile aferente; lipsa notelor de comandă pentru autoturismele aflate în unitățile service.

De asemenea, inspectorii ANPC au constatat lipsa afișării prețurilor și a altor informații necesare pentru consumatori, precum durata realizării lucrării, nerespectarea condițiilor igienico-sanitare și utilizarea unor proceduri neconforme sau nesigure în desfășurarea activităților de service, paviment cu acumulări de ulei și murdărie, precum și neafișarea plachetei privind Soluționarea Alternativă a Litigiilor (SAL) și a informației ‘telefonul consumatorului’.

În cazul controalelor efectuate la comercializarea jucăriilor, comisarii au identificat produse fără marcajul de conformitate CE, lipsa menționării datelor de identificare ale producătorului sau importatorului, absența traducerilor în limba română a informațiilor de pe ambalaj, neindicarea compoziției materialelor din care sunt fabricate jucăriile, lipsa instrucțiunilor, avertismentelor și recomandărilor de utilizare în limba română, precum și deficiențe de informare privind perioadele promoționale.

Marian Barbu, delegat la finala Cupei României dintre U Cluj și U Craiova

0

Marian Barbu se află la prima sa finală de Cupa României

Arbitrul Marian Barbu (37 de ani) a fost delegat de CCA la finala Cupei României, dintre Universitatea Cluj și Universitatea Craiova.
Arbitrul din Făgăraș va fi ajutat la cele două linii de Mihai Marica și Marius Badea, în timp ce arbitru de rezervă va fi Ionuț Coza. În camera VAR se vor afla Iulian Dima și Cristina Trandafir. Observatorul brigăzii va fi Adrian Comănescu.

Cel mai în formă arbitru român

Marian Barbu a condus și Supercupa României 2025-2026, disputată între FCSB și CFR Cluj, scor 2-1. „Marian Barbu traversează unul dintre cele mai bune sezoane ale carierei, fiind un arbitru constant delegat atât în competițiile interne, cât și în cele organizate de UEFA. În sezonul 2025/2026, Barbu a condus 20 de partide în SuperLigă (incluzând sezonul regular, play-off și play-out). A fost, de asemenea, arbitrul ales pentru a conduce Supercupa României 2025 dintre FCSB și CFR Cluj, acesta fiind primul meci cu un trofeu pe masă din palmaresul său. De asemenea, Barbu a făcut parte din grupul arbitrilor de elită care au participat la cursul UEFA de vară de la Geneva, anul trecut, iar în acest sezon a oficiat meciuri în UEFA Champions League, Europa League și Conference League” , precizează FRF.
Finala Cupei României, ediția 2025-2026,  U Cluj – U Craiova, este programată miercuri, 13 mai, de la ora 20:00, stadionul Municipal din Sibiu.

Liga 3, etapa 6 din play-out|  Kids Tâmpa Brașov, victorie importantă la Titu

0

Kids Tâmpa Brașov a câștigat meciul cu Urban Titu

Kids Tâmpa Brașov a obținut o victorie importantă în lupta pentru salvarea la retrogradare. Brașovenii s-au impus sâmbătă, în deplasare, 2-0 cu Urban Titu cu golurile marcate de Vlad Mario și Răzvan Petrea. În ultima etapă a sezonului, Kids Tâmpa Brașov va juca pe teren propriu cu CSO Teleajenul Vălenii de Munte ( vineri,15 mai)

Liga 3, Seria 4, etapa 6, play- out:

Vineri, 8 mai:
CSO Băicoi – CSM Săcele 4-2
Sâmbătă, 9 mai :
CSO Teleajenul Vălenii de Munte – Progresul Mogoșoaia 1-2
Urban Titu – Kids Tâmpa Brașov 0-2
FC Pucioasa – Voința Crevedia 0-3

Clasament:1.  Voința Crevedia 37p, 2. CSO Băicoi 37p, 3. CSM Săcele 34p, 4. Kids Tâmpa Brașov 33p, 5. Progresul Mogoșoaia 33p, 6. Urban Titu 33p, 7. CSO Teleajenul Vălenii de Munte 32p, 6. 8. FC Pucioasa 26p.

Foto: fotbaljudetean.info

Cutremur la 51Km de Brașov

0
Cutremur cu magnitudinea de 4,4 pe Richter în România
Un cutremur slab cu magnitudinea de 3,6 pe scara Richter a fost înregistrat în noaptea de 10 mai 2026, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, fiind resimțit în mai multe orașe din centrul și estul României, inclusiv Brașov, Ploiești și Buzău, potrivit datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
Seismul s-a produs la o adâncime de aproximativ 130 de kilometri, specifică cutremurelor intermediare din Vrancea, fără a provoca pagube, dar confirmând activitatea tectonică intensă din cea mai activă zonă seismică a României.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în apropierea mai multor orașe: Brașov (aprox. 51 km est), Sfântu Gheorghe (aprox. 54 km sud-est), Buzău (aprox. 60 km sud), Ploiești (aprox. 62 km nord), Focșani (aprox. 78 km sud), Târgoviște (aprox. 86 km nord-est).
Cel mai important seism din acest an, cu magnitudinea 4,5, a avut loc în data de 26 februarie, în județul Vrancea.

Ziua Tatălui este sărbătorită azi în România

0

Ziua Tatălui este sărbătorită azi în România

Astăzi este sărbătorită Ziua tatălui în România. Această zi este marcată, conform prevederilor legii în vigoare (Legea nr. 319/2009), în cea de-a doua duminică a lunii mai.

Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei tatălui și a Zilei Mamei a fost adoptată de Senat la 9 iunie 2009 și de Camera Deputaților la 29 septembrie 2009. Legea nr. 319/2009 a fost promulgată prin Decretul nr. 1468 din 13 octombrie 2009. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 694 din 15 octombrie 2009, conform https://www.cdep.ro.

Prin instituirea marcării acestei zile, este evidențiat rolul îndeplinit de tată în viața copilului său, în familie și în societate. Marcarea distinctă a Zilei tatălui (în cea de-a doua duminică a lunii mai) și a Zilei mamei (în prima duminică a lunii mai) ajută la recunoașterea contribuției individuale a fiecăruia dintre ei la viața de familie și la construirea societății în general, la confirmarea egalității în drepturi a celor doi părinți și pentru promovarea de modele pozitive în societate.

Inițiativă a TATA

În sprijinul marcării acestei zile, inițiativa a aparținut Alianței Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor (TATA) și unui grup de șapte parlamentari români, „preocupați de susținerea familiei, de protejarea drepturilor copilului și de întărirea rolului fiecărui părinte în creșterea și educarea propriului copil”, potrivit www.cdep.ro.
Cele două zile, cea dedicată tatălui și ziua pentru celebrarea mamei, au fost instituite avându-se în vedere și sărbătorirea la data de 15 mai a Zilei internaționale a familiilor (marcată sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite).

Când e sărbătorită în lume

La nivel internațional, Ziua tatălui este sărbătorită în date diferite, fără să existe o anume tradiție conturată în jurul unei zile anume. Ziua tatălui recunoscută oficial diferă de la țară la țară, conform www.timeanddate.com. În Canada, Marea Britanie și SUA este marcată în cea de-a treia duminică a lunii iunie; în Australia și Noua Zeelandă – în prima duminică din septembrie; în Brazilia – în cea de-a doua duminică din luna august.

Fiind o sărbătoare marcată relativ recent, tradițiile privind celebrarea acesteia diferă nu doar de la o țară la alta, ci și de la o comunitate la alta sau chiar de la o familie la alta.

 

Liga 3, etapa 6 din play-off  | Olimpic Zărnești, meci cu patru goluri la Călărași

0

Olimpic Zărnești și Dunărea Călărași au oferit un nou meci spectaculos în play-off-ul Ligii 3

Olimpic Zărnești a obținut un punct din meciul disputat sâmbătă, în deplasare, cu Dunărea Călărași, scor 2-2.  Golurile echipei antrenate de Mihai Stere au fost marcate de  Robert Cantauz și Bogdan Marinescu. Cu 15 puncte acumulate, olimpic Zărnești se menține pe locul  5. Runda viitoare, zărneștenii vor juca le teren propriu cu Agricola Borcea (4)

Liga 3, Seria 2, etapa 6, play-off:

Vineri, 8 mai 2026:
Înainte Modelu – CSL Ştefăneştii de Jos 0-1
Sâmbătă, 9 mai 2026:
SC Popeşti Leordeni – Flacăra Moreni 1-1
Dunărea Călăraşi – Olimpic Zărneşti 2-2
Agricola Borcea – Tricolorul Breaza 6-0

Clasament: 1. SC Popeşti Leordeni 23p, 2. CSL Ştefăneştii de Jos 23p, 3.  CSM Flacăra Moreni 20p, 4.  Agricola Borcea 18p, 5. Olimpic Zărnești 15p, 6. Tricolorul Breaza 11p, 7.Înainte Modelu 11p, 8. Dunărea Călărași 10p.

Și 10 Mai e zi de triplă sărbătoare

0
Coroana de oțel a Regelui Carol I

10 mai este ziua care marchează trei importante momente istorice ale ţării: începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat (consfințirea, la o zi după proclamare) şi încoronarea primului rege al ţării

La data de 10 mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul de credinţă în faţa Parlamentului şi a fost proclamat domnitor al României. Primul dintre cele mai importante momente ale domniei lui Carol a fost obţinerea Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, act care i-a adus o preţuire incontestabilă din partea poporului. La data de 10 mai 1877, Senatul României a votat proclamaţia de independenţă faţă de Imperiul Otoman. Războiul de Independenţă, cunoscut ca Războiul ruso-turc din 1877-1878, a fost influenţat de contribuţia decisivă a trupelor române, comandate de însuşi Carol. După ce în martie 1881, Parlamentul a parafat transformarea României în Regat, la 10 mai 1881, Principele Carol a fost încoronat rege al României. Ziua de 10 mai a fost Ziua Naţională a României între 1866 şi 1947.
În cei 48 de ani ai domniei sale, cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti,
Carol I a făcut dintr-o provincie otomană o ţară europeană modernă, prosperă şi respectată: România.

Carol I, Întemeietorul

Carol I, primul rege al României, a ridicat prestigiul ţării, a redresat economia, a câştigat Dobrogea, şi a ridicat primului pod peste Dunăre, între Feteşti şi Cernavodă, cel mai mare complex de poduri din Europa acelor vremuri şi al treilea ca lungime din lume, o realizare care impresioneată şi azi. Tot sub domnia Regelui Carol 1 a fost adoptată prima lege de organizare a armatei, a fost construită prima cale ferată spre Giurgiu, în 1869 şi a fost inaugurat Portul Constanţa şi cel de la Cernavodă. În 1866, România nu avea niciun kilometru de cale ferată. Sub Carol I, în 48 de ani, s-au realizat 4000 de kilometri de cale ferată în Vechiul Regat. Bucureştiul a fost modernizat şi a devenit un loc despre care străinii spuneau că este unul dintre cele mai frumoase oraşe din Europa. Tot sub domnia lui Carol I a fost introdus un nou sistem de iluminat cu gaz. Din 1872 au început să circule şi tramvaiele trase de cai, iar în 1882 a fost introdusă lumina electrică. Sub domnia lui Carol, Parlamentul a adoptat prima Constituţie a României, una dintre cele mai avansate constituţii ale timpului, care prevedea separarea puterilor în stat, independenţa justiţiei şi rotaţia partidelor la guvernare. Întreaga sa domnie s-a caracterizat printr-o remarcabilă stabilitate politică. Carol I a fost un suveran sever, disciplinat, cu o moralitate impecabilă, un lider puternic care a avut permanent grijă de imaginea şi de influenţa României pe scena europeană. Istoricul Şerban Papacostea afirmă că, sub monarhie, s-a produs „cea mai rapidă adaptare la civilizaţia modernă”. „Un salt înainte comparabil cu Japonia”, susţine şi istoricul Neagu Djuvara

Coroana regilor României, oţel de tun

Carol I a fost descris drept soldatul perfect, sănătos, disciplinat şi, de asemenea, un politician excelent, cu vederi liberale. Ion Brătianu a fost politicianul român trimis să negocieze cu Carol şi familia acestuia posibilitatea ca prinţul să vină pe tronul României. Pe 10 mai 1866, Carol a intrat în Bucureşti. Vestea sosirii sale fusese transmisă prin telegraf şi a fost întâmpinat de o mulţime entuziastă de oameni, dornici să cunoască noul conducător. Proclamat domnitor al României în ziua de 10 mai 1866, la numai 27 de ani, rămâne cu acest titlu până în 14 martie 1881, cînd este proclamat rege, devenind astfel primul rege al României. A fost primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen. Numele dinastiei se transformă, începând cu regele Ferdinand I, în Casa Regală de România,şi va conduce ţara până la venirea comuniştilor şi proclamarea Republicii Populare Române, în 1947. Coroana regelui era făcută din oţelul tunurilor turceşti capturate la Plevna şi cântărea 1.115 grame. Regele a ales oţelul şi nu aurul pentru a simboliza vitejia ostaşilor în Războiul de Independenţă. Coroana de oţel a fost făurită de către elevii şi soldaţii meseriaşi ai Arsenalului Armatei din Bucureşti. „Cu mândrie dar primesc această coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de biserică. O primesc ca simbol al independenţei şi puterii României”, a spus Carol I la încoronare. La 10 mai 1877 s-a instituit şi prima decoraţie românească – Steaua României.

Carol ne-a lăsat şi leul

O parte imensă din moştenirea lui Carol I este păstrată şi azi. Nu doar independenţa şi Dobrogea românească sau infrasctuctura. Academia Română şi Banca Naţională a României sunt doar două repere ale României create cu sprijunul Coroanei. Tot Regele Carol I a creat moneda naţională numită Leu. O reală operă de artă pe care o datorăm Regelui Carol I şi Reginei Elisabeta a României, este Palatul Peleş. Domnia lui Carol I n-a fost numai lapte şi miere. El s-a confruntat cu răscoale ţărănești, cu jocuri de culise ale clasei politice din Bucureşti, cu două războaie, cel de Independenţă şi cel Balcanic. Personal, cea mai mare durere a fost moartea Principesei Maria, singurul copil al Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta.

Testamentul unui mare rege

Primul rege al României a murit la 10 octombrie 1914, în Sinaia, şi este îngropat în necropola regală de la Curtea de Argeş. „Alcătuind acest testament, mă gândesc, înainte de toate, la iubitul meu popor, pentru care inima mea a bătut neîncetat şi care a avut deplină încredere în mine. Viaţa mea era aşa strâns legată de această de Dumnezeu binecuvântată Ţară, că doresc să-i las, şi după moartea mea, dovezi vădite de adâncă simpatie şi de viul interes pe care le-am avut pentru dânsa. Zi şi noapte m-am gândit la fericirea României, care a ajuns să ocupe acuma o poziţie vrednică între statele europene: m-am silit ca simţământul religios să fie ridicat şi dezvoltat în toate straturile societăţii şi ca fiecare să împlinească datoria sa, având ca ţintă numai interesele statului. Cu toate greutăţile pe care le-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul Domniei mele, în contra mea, expunându-mă la atacurile cele mai violente, am păşit, fără frică şi fără şovăire, înainte pe calea dreaptă, având nemărginită încredere în Dumnezeu şi în bunul simţ al credinciosului meu popor. Înconjurat şi sprijinit de fruntaşii ţării, pentru care am avut totdeauna o adâncă recunoştinţă şi o vie afecţiune, am reuşit să ridic, la gurile Dunării şi pe Marea Neagră, un stat înzestrat cu o bună armată şi cu toate mijloacele spre a putea menţine frumoasa sa poziţie şi realiza odată înaltele sale aspiraţiuni. Succesorul meu la tron primeşte o moştenire de care va fi mândru şi pe care el o va cârmui, am toată speranţa, în spiritul meu, călăuzit fiind de deviza: «Tot pentru Ţară, Nimic pentru mine»“, nota Regele Catol I în testamentul său, redactat în februarie 1899.

Ferdinand cel Loial

• Ferdinand, unul dintre nepoţii lui Carol, care nu a avut moştenitori direcţi, i-a succes unchiului său la tron. A fost încoronat rege al României Mari în 1922. Regele Ferdinand şi regina Maria au avut mai mulţi copii, cel mai mare dintre ei, principele Carol, urmând să moştenească coroana de oţel a României.
Ferdinand I a urcat pe tron într-un moment crucial pentru existenţa ţării noastre, la declansarea primului război mondial. Ferdinand fusese educat în spiritul invincibilitatii armatei germane şi de aceea este şi mai extraordinar sacrificiul său de a merge de partea Antantei. La începutul războiului, şansele celor două tabere păreau a fi egale, dar Ferdinand şi întrega clasă politică au mizat şi luptat pentru Trasilvania. După război, Ferdinand I a devenit Ferdinand cel Loial, Regele care a pus mai presus de el însusi voinţa unei naţiuni …
După 13 ani de domnie, Regele Ferdinand se stinge din viaţă, la 62 de ani, răpus de boală. Chiar dacă nu a fost lungă, domnia sa a marcat istoria României. Când a preluat coroana, în anul 1914, România avea mai puţin de 150 de mii de km pătraţi şi aproximativ 7,7 milioane de locuitori. La moartea sa suprafaţa României atingea 295 de mii de km pătraţi şi o populaţie de peste 17 milioane de locuitori.

Carol II, un rege controversat

• Carol II a fost primul Hohenzollern născut în ţara noastră. Inteligent şi cultivat, Carol avea calităţile unui mare rege, însă viaţa sa dezordonată a zdruncinat dinastia şi a şubrezit democraţia din România. În timpul primului război mondial, părăsindu-şi îndatoririle de militar, Carol a fugit împreună cu Zizi Lambrino, fiica unui maior din anturajul Curţii, la Odessa, unde cei doi s-au cununat în 1918. Căsătoria a fost însă anulată de casa regală. În 1921, după o lungă călătorie în jurul lumii, principele Carol a cunoscut-o pe Elena, din familia regală a Greciei. În acelaşi an, Carol şi Elena s-au căsătorit, iar pe 25 octombrie 1921 s-a născut, la Sinaia, Mihai, viitorul rege. Nu după mult timp de la naşterea fiului său, principele Carol a început o aventură cu Elena Lupescu. În 1925, fuge cu amanta sa la Paris. De acolo, îl anunţă pe regele Ferdinand că renunţă la titlul de principe moştenitor. Regele Ferdinand a trebuit să-l înlăture pe Carol din familie. În 1930 însă, Carol II revine în ţară şi este proclamat Rege în faţa camerelor reunite ale Parlamentului. În timpul Regelui Carol al II-lea, România s-a atins cel mai înalt nivel economic. Pe de altă parte însă, domnia lui Carol a însemnat instaurarea unui regim de dictatură personală. Nici situaţia externă nu a fost favorabilă României. În august 1939 s-a semnat între Germania hitleristă şi URSS-ul lui Stalin un protocol secret care prevedea împărţirea teritorială a României. Această înţelegere a fost pusă în aplicare un an mai târziu când URSS a ocupat Basarabia şi Bucovina de Nord, iar Ungaria, sprijinită de către germani, a luat Ardealul de Nord-Vest.

Regele Mihai I a schimbat soarta celui de Al Doilea Război Mondial

• În 1926, Mihai I ajungea, la numai cinci ani, moştenitorul tronului României, iar tatăl său devenea un „simplu“ cetăţean cu numele de Carol Caraiman. În 6 septembrie 1930, la presiunile generalului, Regele Carol semna actul de renunţare la prerogativele regale, lăsând pe umerii fiului sau, Mihai, de numai 19 ani, povara domniei. A doua zi, Carol a părăsit România împreună cu Elena Lupescu. Astfel, a doua domnie a regelui Mihai, care a durat până în 1947, a început în condiţii dramatice. „Români, în ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit ca nu este decât o singură cale pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei”. Aşa îşi începea proclamaţia către ţară Regele Mihai I, în seara zilei de 23 august 1944, cînd România întoarce armele împotriva germaniei naziste. O zi în care mareşalul Ion Antonescu şi ministrul de Externe Mihai Antonescu au fost arestaţi din ordinul Regelui. O zi în care Mihai I a numit un nou guvern şi a ordonat încetarea imediată ostilitatilor cu Naţiunile Unite. Istoricii spun că actul de la 23 august 1944 a scurtat cu şase luni Al Doilea Razboi Mondial şi a dus la supravieţuirea României Actul Regelui Mihai I a avut şi alte consecinţe şi a cântărit greu în decizia Aliaţilor de a retroceda, la sfârşitul războiului, Transilvania de Nord României. Tînărul rege a sperat ca britanicii şi americanii vor susţine România, fără să stie că una din condiţiile puse de Stalin a fost re-anexarea Basarabiei. Nu a ştiut nici că, din 9 octombrie 1944, a apărut un acord dintre Churchill şi Stalin, prin care România era plasată în sfera de interese a Uniunii Sovietice. Mihai a fost silit de noul regim controlat de sovietici să abdice la 30 decembrie 1947. A rămas întotdeuna un fiu devotat al țării sale și un mare sprijin pentru România, chiar și când liderii politici de la noi au încercat să-l țină„în exil” și după anii 90.
Regele Mihai a murit în 5 decembrie 2017.
A fost condus pe ultimul drum în România, cu dragoste și respect, și odihnește în necropola regală de la Curtea de Argeş.

„Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna.
Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume.
Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

Regele Mihai, din discursul ținut în Parlamentul României, în 25 octombrie 2011, ziua în care a împlinit 90 de ani

Margareta de România este acum Custodele Coroanei.

Sorana Cîrstea a învins-o pe Aryna Sabalenka la Roma!

0

Sorana Cîrstea  a reușit  victoria carierei!

Sorana a obținut sâmbătă  un succes istoric  în fața liderului mondial, Aryna Sabalenka (27 de ani) în turul al treilea al turneului WTA 1000 de la Roma, scor 2-6, 6-3, 7-5.Partida a durat două ore și 14 minute. „Sunt foarte fericită. Aryna e numărul 1, nu are nevoie de nicio introducere, e foarte plăcut să obții un astfel de rezultat, dar sa știți că muncesc din greu. Vreau să le mulțumesc tuturor, sunt niște spectatori incredibili. Ce simt la Roma este ceva greu de spus în cuvinte”, a declarat Sorana Cîrstea, la Digi Sport.  În optimile turneului de la Roma, românca o va întâlni pe  Linda Noskova (21 de ani, 13 WTA).

9 Mai, trei sărbători pentru români

0

9 Mai, trei sărbători pentru români

9 mai este o zi specială în istoria românilor. Această dată aduce trei sărbători într-o zi pentru România.
9 Mai 1877 – Independenţa României

Pe 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat independenţa României. Proclamaţia a devenit lege pe 10 Mai, sub semnătura Domnitorului Carol I (încoronat Rege a noului stat, Regatul României, abia la 10 Mai 1881).
Data de 10 Mai a devenit şi ea cu triplă semnificaţie, pentru că pe 10 mai 1866, Domnitorul Carol sosise pentru prima dată în Bucureşti. 10 Mai a fost sărbătorită ca Ziua Naţională a României până în 1947, cu puţin înainte de momentul în care guvernul comunist l-a forţat pe Regele Mihai I să abdice.
În 9 mai 1877, România şi-a declarat independenţa, Guvernul român hotărând încetarea plăţii tributului către Poarta Otomană de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul apărării. La 9 mai, când Parlamentul proclama Independenţa României, Mihail Kogălniceanu a rostit memorabilele cuvinte: „Suntem Independenţi! Suntem naţiune de sine-stătătoare!”

9 Mai 1945 – Ziua Victoriei

La 7 mai 1945 la ora 02.41, la Reims, la sediul Cartierului General Suprem al Forţelor Expediţionare Aliate din Franţa, Germania a capitulat fără condiţii. Actul prevedea ca ostilităţile să se încheie la 8 mai la ora 23.01 şi a fost semnat de către generalul Alfred Jodl, şeful operaţiunilor Statului Major german. Generalul american Bedell-Smith, şeful Statului Major aliat, şi generalul Susloparov, şeful misiunii militare sovietice în Franţa, au contrasemat documentul, la fel ca şi generalul francez Sevez, invitat în ultimul minut să semneze ca martor. Actul l-a înfuriat însă pe Stalin care dorise o capitulare în capitala Reichului învins şi ocupat de Armata Roşie. De aceea, la 9 mai 1945 la ora 00.16, la Berlin, un oraş în ruine, feldmareşalul Keitel, şeful Statului Major al Wehrmachtului semna capitularea germană la sediul Statului Major al armatei sovietice. Amiralul von Friedeburg, din cadrul Kriegsmarine, şi generalul Stumpff pentru Luftwaffe au semnat şi ei documentul, la fel şi mareşalul sovietic Jukov, în numele lui Stalin, şi mareşalul britanic Tedder, pentru Eisenhower. Generalul american Spaatz şi generalul francez de Lattre au semnat ca martori.

La ora 15.00 a zilei de 8 mai, Truman, Churchill şi De Gaulle au anunţat oficial victoria, dar în Uniunea Sovietică, datorită diferenţei de fus orar, vestea capitulării a ajuns în dată de 9 mai, această dată fiind proclamată Ziua Victoriei. Acesta este motivul pentru care, de ani buni, aliaţii occidentali au sărbătorit Ziua Victoriei în Europa în 8 mai, iar Uniunea Sovietică a sărbătorit Ziua Victoriei împotriva fascismului pe 9 mai.

9 Mai 1950 – Ziua Europei

În 1950, deşi trecuseră 5 ani de la sfârşitul războiului, Europa îşi revenea cu greu. Reconcilierea între foştii inamici din timpul războiului venea în 9 mai 1950, cînd, printr-o celebră declaraţie a ministrului francez de externe Robert Schuman, se punea temelia construcţiei europene care unea oameni şi naţiuni printr-un obiectiv comun, o comunitate de interese paşnice.

Acesta este motivul pentru care liderii europeni au decis, în 1986 la summitul de la Milano, ca ziua de 9 mai să fie serbată ca „Zi a Europei”. În 2012, Comitetul Nobel a acordat Premiul Nobel pentru Pace Uniunii Europene, pentru rolul şi contribuţia sa de şase decenii la progresul pacii, reconciliere, democraţie şi apărarea drepturilor omului în Europa.