Ce se dă de pomană de Sf. Dumitru: nuci, pâine, mere și covrigi. Asta se întâmplă pe 26 octombrie. Când toţi credincioşii bisericii ortodoxe îl cinstesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, căruia i se spune în popor şi Sâmedru sau Sumedru. Pentru că vesteşte primul omăt.

Sfântul Dimitrie s-a născut în oraşul Salonic (Tesalonic, în regiunea Macedonia din Grecia de azi) din părinţi de bun neam, creştini. A fost ostaş pe timpul Împăratului Maximilian. Iar pentru înţelepciunea sa şi pentru vitejia de care a dat deseori dovadă i s-a dat funcţia de guvernator la Salonic.

Dar tânărul Dimitrie a preţuit mai mult credinţa sa în Domnul nostru Iisus Hristos decât dragostea pământească. De aceea, toată înrâurirea sa a pus-o în slujba răspândirii credinţei creştine în oraşul său, atrăgând mulţime de păgâni la creştinism.

În popor, Sfântul Dumitru, căruia i se mai spune şi Sâmedru, e unul din stâlpii care împarte anul în două. Prima stâlp al anului este Sfântul Gheorghe, cunoscut în popor drept Sângiorz, prăznuit în fiecare an pe 23 aprilie.

Sângiorz, capul primăverii, alungă frigul, aduce căldura şi este sfântul cel mai mare peste câmpuri. Primăvara vine imediat ce aleargă Sfântul Gheorghe cu calul său împrejurul pământului. Iar când aleargă Sfântul Dumitru, Sâmedru, frunzele cad şi iarna stă să-şi arunce primul omăt.

Între cei doi sfinţi, se spune în popor, ar exista şi un legământ pe viaţă şi pe moarte: dacă pădurea nu este înfrunzită pe 23 aprilie, Sâmedru îl omoară pe Sângiorz. La fel va păţi şi Sâmedru dacă de ziua de 26 octombrie Sângiorz va găsi frunze verzi pe arbori. O zicală spune că „La Sângiorz se încaieră câinii, la Sâmedru se bat stăpânii“.

„Şi pe Lie vei birui şi pe Hristos vei mărturisi!“

La o trecere prin Salonic a Împăratului Maximilian, unii dintre păgâni s-au plâns Împăratului cum că Dimitrie a trecut la religia creştinilor şi strică legile împărăteşti. Fiind întrebat despre aceasta, Sfântul Dimitrie a mărturisit adevărul, iar împăratul a dat poruncă să-l arunce în închisoare.

În suita Împăratului venise în Salonic şi un gladiator, anume Lie, recunoscut că ucisese mulţi oameni în luptele din arenă. Un creştin din Salonic, cu numele Nestor, s-a dus la Sfântul Dimitrie, în închisoare. cerându-i binecuvântarea pentru a lupta cu Lie.

Sfântul Dimitrie i-a zis: „Şi pe Lie vei birui şi pe Hristos vei mărturisi!“. Şi Nestor l-a învins pe Lie în luptă. Auzind Împăratul de moartea lui Lie, a chemat pe Nestor şi l-a întrebat, cu ce farmece a ucis pe Lie. Nestor a mărturisit că Isus Hristos i-a dat puterea. Pentru aceste vorbe lui Nestor i s-a tăiat capul din porunca împăratului, astfel împlinindu-se cuvântul lui Dimitrie. Tot din porunca Împăratului, înjunghiat cu o suliţă, a murit şi Sfântul Dimitrie, la 26 octombrie, anul 296.

Vindecările din Salonic

Ajungând împărat Sfântul Constantin cel Mare care a dat libertate tuturor creştinilor, s-a făcut o mare biserică din lemn în Salonic, peste moaştele Sfântului Dimitrie, unde alergau mulţi credincioşi orbi, şchiopi, bolnavi de tot felul şi cu rugăciunile sfântului se întorceau sănătoşi la casele lor.

Printre aceştia a fost şi un dregător împărătesc anume Leontie, care, venind la biserica Sfântului Dimitrie, s-a făcut îndată sănătos. Drept mulţumită, a început să facă o biserică mare din piatră în locul bisericii mici din lemn, în cinstea Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie.

Pe când săpau temeliile bisericii, cu rânduiala lui Dumnezeu, au descoperit şi racla cu moaştele Sfântului Dimitrie, din care izvora mir binemirositor cu care se ungeau cei suferinzi şi se vindecau.

Biserica făcută de Leontie a fost mărită mai târziu, ajungând cea mai mare şi mai veche biserică din Salonic, care se păstrează până astăzi. Tot Leontie, fiind iubitor de Dumnezeu, a făcut o raclă nouă din argint şi a aşezat în ea moaştele Sfântului Dimitrie, care se păstrau sub altarul marii biserici. Mormântul Sfântului Dimitrie se află şi astăzi la catedrala din Salonic.

Minuni la moaştele Sfântului Dimitrie

Un alt lucru minunat s-a întâmplat şi în timpul împăratului Justinian cel Mare. După ce a zidit biserica Sfânta Sofia din Constantinopol, împăratul voia să aducă în ea moaştele Sfântului Dimitrie de la Salonic.

Deci, trimiţând câţiva clerici şi credincioşi la biserica sa, când să se atingă de raclă, îndată a ieşit din ea lumină de foc şi scântei, încât toţi au căzut la pământ. Apoi s-a auzit un glas ca acesta: „Staţi şi nu îndrăzniţi!“ Cuprinşi de spaimă, şi-au cerut iertare de la Sfântul Dimitrie şi luând puţin pământ din biserica lui, s-au întors la Bizanţ. Altădată era mare secetă şi foamete în Salonic.

Atunci Sfântul Dimitrie, călare pe un cal se arăta corăbierilor care transportau grâu pe mare şi le zicea: „Duceţi grâul în cetatea mea, Salonic, căci este lipsită“. Se mai spune că, odată au năvălit barbarii să prade oraşul Salonic şi toţi creştinii plângeau la moaştele Sfântului Dimitrie să-i scape de robie şi de moarte.

Într-o noapte s-au văzut doi tineri luminaţi trimişi de Mântuitorul. Trebuiau să-i poruncească sfântului să plece din cetatea sa. Și să lase Salonicul în mâinile păgânilor pentru păcatele poporului. Dar Sfântul Dimitrie nu a voit să părăsească patria sa. Ci, rugându-se mult lui Dumnezeu pentru creştini, îndată oastea păgânilor s-a depărtat şi Salonicul a scăpat de distrugere şi robie. Şi multe asemenea semne, vindecări de boli şi fapte minunate făcea Sfântul Mucenic Dimitrie.

Tradiții

• Întreaga suflare a comunei Moeciu se adună în ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru pentru a aprinde „Focul lui Sumedru“. Sărbătoarea, de origine păgână, se ţine în fiecare an, înainte de Sfântul Dumitru, protector al păstorilor. Imensul rug se aprindea în trecut pentru a „le face cald spiritelor bune“. Care vin pe pământ în această perioadă, dar şi pentru purificare, o dată cu înnoirea anotimpului.
• În Ajunul lui Sâmedru se face pomană grâu fiert cu unt, lapte sau brânză.

•În unele locuri, oamenii fac în ajun foc; se aduce un brad mare căruia i se dă foc. Femeile împart nuci, pâine, mere, covrigi. În sat se fac mai multe focuri, iar fiecare duce acasă un tăciune pe care îl aruncă în livadă;
• Acum se tocmesc oamenii la diversele trebi boiereşti şi se strică stânele. Se tunde coama cailor până la trei ani, ca să aibă păr frumos;
• Celui ce va ţine această sărbătoare îi vor fi ferite vitele de colţii lupilor. Iar el şi familia lui vor fi feriţi de boli;
• Dacă la Sâmedru este vreme aspră, iarna va fi bună.Iar de va fi vreme bună, toamna va fi lungă şi frumoasă. De asemenea, se spune că dacă e lună plină şi cerul acoperit de nori, dacă plouă sau dacă ninge, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele;
• Ciobanii pândesc toată noaptea unde dorm oile. Și, dacă dimineaţa se va trezi întâi o oaie albă şi va pleca înspre sud, iarna va fi grea. Dacă se va trezi o oaie neagră şi va pleca spre nord, iarna va fi uşoară.