Antibioticele pot modifica temporar flora intestinală și pot provoca balonare, crampe sau schimbări ale tranzitului. Probioticele sunt promovate frecvent ca soluție pentru „refacerea microbiomului”, însă dovezile medicale arată o situație mai nuanțată: anumite produse pot reduce riscul diareei asociate antibioticelor, dar nu s-a demonstrat că readuc microbiomul la starea anterioară tratamentului.
Tulpina contează mai mult decât numărul de bacterii
Un produs cu zeci de miliarde de unități formatoare de colonii nu este automat mai eficient. Beneficiile probioticelor depind de microorganismul folosit, de tulpină, doză, vârsta pacientului și problema pentru care este administrat.
Printre variantele cel mai bine studiate pentru prevenirea diareei asociate antibioticelor se află anumite tulpini de Lactobacillus rhamnosus și drojdia Saccharomyces boulardii. În cazul copiilor, o analiză Cochrane a indicat reducerea riscului de diaree, dar rezultatele nu pot fi extinse automat asupra tuturor suplimentelor disponibile în farmacii.
Eticheta ar trebui să precizeze complet genul, specia și tulpina microorganismului, doza garantată până la expirarea produsului, condițiile de păstrare și categoria de vârstă căreia îi este destinat. Formulări generale precum „complex cu 20 de tulpini” sau „50 de miliarde de bacterii” nu reprezintă, singure, o dovadă de eficiență.
Probioticele nu „repopulează” automat intestinul
Specialiștii avertizează că ideea potrivit căreia probioticele înlocuiesc direct bacteriile distruse de antibiotice este simplificată. Studiile disponibile nu permit concluzia că un supliment poate restaura complet microbiomul afectat. Efectele observate par să apară prin interacțiunea temporară cu organismul și flora existentă, nu prin colonizarea permanentă a intestinului.
În plus, suplimentele sunt încadrate, de regulă, ca alimente, nu ca medicamente, astfel că nu trec prin același proces riguros de testare. De aceea, alegerea nu ar trebui făcută după reclamă, preț sau numărul de UFC, ci după existența unor studii pentru tulpina și indicația respectivă.
Când și cum se administrează
Dacă medicul sau farmacistul recomandă un probiotic bacterian, acesta este administrat, în general, la distanță de antibiotic, conform prospectului.
Intervalul și durata diferă în funcție de produs și tratament. Prebioticele, precum inulina sau unele fibre, pot susține bacteriile intestinale, dar pot accentua temporar gazele și balonarea.
O alimentație variată, cu legume, fructe, cereale integrale și produse fermentate tolerate de pacient, susține sănătatea digestivă. Nici dieta, nici suplimentele nu trebuie însă prezentate drept metode garantate de „resetare” a microbiomului.
Prudență la copii și pacienții vulnerabili
Probioticele nu trebuie administrate sugarilor doar pe baza unei reclame. Este necesar sfatul pediatrului, mai ales la copiii prematuri sau bolnavi.
Consultul medical este recomandat și persoanelor imunodeprimate, grav bolnave sau purtătoare de catetere venoase, deoarece au fost raportate, rar, infecții provocate de microorganismele din suplimente.
Diareea severă sau persistentă, febra, sângele în scaun, durerile abdominale puternice și semnele de deshidratare necesită evaluare medicală. După antibiotice, aceste simptome pot indica inclusiv o infecție cu Clostridioides difficile, care nu se tratează prin simpla administrare a unui probiotic.