Acasă Blog Pagina 4164

De Ziua Olimpică: „Citius, fortius, altius!”, expoziţia de la Casa Sfatului

0

Autor: Mihaela Parghel

l Secvențe din istoria sportului românesc

Braşovul a marcat Ziua Olimpică printr-o expoziţie unică în România, cu zeci de medalii olimpice, piese purtate de campioni la diferite ediţii ale Jocurilor Olimpice, dar şi prin prezenţa unora dintre cei care în ultimii 30 de ani au obţinut titluri de campioni sau vicecampioni olimpici. Muzeul Judeţean de Istorie a inaugurat ieri, în prezenţa unor campioni olimpici precum Mihai Covaliu, Constantina Diţă sau Ioana Papuc, expoziţia „Citius, Fortius, Altius! Secvenţe din istoria sportului românesc” de la Casa Sfatului.

Inaugurarea cu cel mai mult „aur” pe metru pătrat

Expoziția temporară organizată de Muzeul judeţean de istorie prezintă, la etajul Casei Sfatului, piese care provin de la campioni olimpici, mondiali şi europeni, o mică parte dintre aceştia fiind încă în activitate. Pe lângă cele oferite direct de către sportive, există şi piese oferite de 12 federaţii sportive şi două cluburi sportive, respectiv Federația Română de Atletism, Federația Română de Box, Federaţia Română de Bob şi Sanie, Federația Română de Canotaj, Federația Română de Fotbal, Federația Română de Hochei pe gheață, Federația Română de Lupte, Federația Română de Oină, Federația Română de Rugby, Federația Română de Schi Biatlon, Federația Română de Scrimă, Federația Română de Tenis de masă, CS Dinamo București și CS Olimpia București. Expoziţia deschisă ieri în prezenţa unor sportivi de top precum Mihai Covaliu (campion olimpic la scrimă şi preşedinte al COSR), Rareş Dumitrescu (vicecampion olimpic la scrimă), Constantina Diţă (campioană olimică la marathon), Ioana Papuc Rotaru (campioană olimpică la canotaj), Gabriel Kicsid (handbal), Diana Bulimar (gimnastică) şi Nicolae Ţaga (canotaj) va rămâne deschisă până în septembrie 2021.

„Primirea” o face „Elisabeta”

La intrarea în expoziție, pe holul principal, este prezentată ,,Elisabeta”, schiful simplu cu care Elisabeta Lipă a devenit campioană olimpică la Barcelona (1992). Prima sală a expoziței este împărțită între ,,Flotila de Aur” (caiac-canoe, canotaj) și ,,1.00! 10:00!” (gimnastică). Aici sunt expuse echipamente de concurs împrumutate de la Monica Roșu, Larisa Iordache, Diana Bulimar, Marius Urzică, Marian Drăgulescu, Ioana Papuc Rotaru, Nicolae Țaga, dar și medalia de aur a gimnastei Monica Roșu, câștigată la JO Atena (2004), medalia de bronz cucerită de Larisa Iordache la JO Londra (2012), trofeul lui Marius Urzică de la Campionatele Mondiale de la Brisbane (1994), când a cucerit titlul mondial la cal cu mânere, costumul de prezentare la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Atena purtat de Elisabeta Lipă, portdrapelul României, padela lui Aurel Vernescu sau pagaia semnată de Ivan Patzaichin.

„Cartea recordurilor” şi „Magia mingii”

Sala „Cartea Recordurilor” este dedicată atletismului și încărcătura emoțională a expoziției este amplificată de exponate precum pantofii de alergare de la Los Angeles (1984) ai campioanei olimpice Maricica Puică, echipamente purtate la competițiile mondiale și olimpice de Violeta Beclea-Szekely, Ionela Tîrlea, Nicoleta Grasu și Marian Oprea, o colecție de discuri, medalia de vicecampioană olimpică a atletei Ionela Tîrlea, „tabloul” de onoare al maratonistei Constantina Diță, colecția de replici după medalii olimpice (obținută cu sprijinul familiei Sötér) și, mai ales, colecția de patrimoniu sportiv a campioanei olimpice, Gabriela Szabo. Sala „Magia mingii” cuprinde piese de colecție (cele mai multe aparținând colecționarului Teodor Hedeșiu) cu semnătura vedetelor sportive Simona Halep, Cristina Neagu, Cristina Vărzaru, Elisabeta Samara, Ilie Năstase, Horia Tecău, Florin Mergea, Ghiță Mureșan, Andrei Pavel, rachete „Ilie Năstase”, banderola de căpitan la națională a lui Gică Hagi și superbul trofeu european cucerit la Nantes, în 2019, de echipa națională de senioare a României la tenis de masă.

„Noblesse oblige”, sala cu şase costume de campioni la scrimă şi costumul de judo al Alinei Dumitru

Poate cea mai spectaculoasă „secvență” a expoziției este sala „Noblesse oblige”. Aici sunt prezentate nu mai puțin de șase costume de scrimă ale stelelor noastre olimpice – Ana-Maria Brânză Popescu, Loredana Dinu, Simona Gherman, Mihai Covaliu, Rareș Dumitrescu, Tiberiu Dolniceanu, cel mai vechi costum de scrimă păstrat în muzeele din România (Horia Rosetti – Muzeul Sportului), chiar și medalia de aur cucerită la Rio de Janeiro (2016) de Loredana Dinu și, bineînțeles, mai multe arme. În „sala de luptă” mai sunt reprezentate și alte sporturi olimpice: judo, cu costumul de competiție purtat de Alina Dumitru la Beijing (2008), când a devenit prima campioană olimpică din istoria judo-ului românesc; lupte libere, cu o vitrină dedicată lui Gheorghe Berceanu la Jocurile Olimpice Montreal (1976) și costumul de competiție al vicecampioanei mondiale Alina Vuc; box, cu o pereche de mănuși „istorice” din anii 1960 și mănuși de box semnate de Leonard Doroftei și Lucian Bute.

Un bob, la Casa Sfatului

Deși România a câștigat numai o medalie la Jocurile Olimpice de Iarnă (bob, Grenoble 1968), sala dedicată sporturilor de iarnă este marcată de colecția de medalii a sportivei brașovene Mihaela Hogaș, actual lider mondial pentru tineret la patinaj viteză. Sala „Mihaela, Campioana noastră” conține și patinele cu care Mihaela Dascălu, o altă „vitezistă” din Brașov cu performanțe internaționale, s-a clasat pe locul 6 în proba de 1000 metri la JO Albertville 1992. Lumina reflectoarelor concentrează atenția vizitatorilor și pe două „prezențe” spectaculoase din această sală: bobul de competiție al echipei României la Jocurile Olimpice de la Soci (2014) și echipamentul actual de competiție al naționalei de hochei a României. Expoziția „Citius, Altius, Fortius!” se încheie cu una dintre țintele lui Iosif Sîrbu, primul campion olimpic român (Helsinki, 1952), și tezaurul de medalii Gabriel Kicsid, handbalistul brașovean cu valoare de model din echipa multiplă campioană mondială și vicecampioană olimpică. De asemenea, înainte de a părăsi Casa Sfatului, pe toată durata Campionatului European de Fotbal 2021, vizitatorii se pot fotografia lângă standul de prezentare al competiției cu meciuri găzduite și la București.

Un medic elveţian din sistemul privat, propus pentru titlul de „Cetăţean de onoare al Braşovului”

0
Proiect de hotărâre de retragere a titlului de cetățean de onoare

Autor: Mihaela Parghel

Un medic din sistemul privat este propus pentru a primi titlul de „Cetăţean de onoare al Braşovului”. Este vorba despre dr. Christophe Iselin care conduce de peste 20 de ani Secţia de urologie a Hopitaux Universitaires de Geneve. Iniţiativa, care va fi discutată în şedinţa de Consiliu Local de mâine, vine după ce un alt medic din sistemul privat, dr. Bogdan Moldovan, a fost propus în urmă cu patru ani, în 2017, pentru acest titlu, însă proiectul nu a fost aprobat de aleşii locali de atunci.

Motivele pentru care primarul pledează pentru titlul acordat medicului elveţian

Documentaţia care însoţeşte proiectul de hotărâre de Consiliu Local pentru acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare” arată că dr. Christophe Iselin este absolvent de Conservator şi este un mare admirator al Orgii din Biserica Neagră din Braşov, la care cântă ori de câte ori este prezent în Braşov, spre încântarea vizitatorilor. Primarul Allen Coliban, în calitate de iniţiator al proiectului, arată în documentaţie că „începând cu 1 decembrie 2016 profesorul Christophe Iselin a vizitat Braşovul în mai multe ocazii pentru intervenţii chirurgicale umanitare, gratuite, în slujba pacienţilor români, multe dintre intervenţii fiind premiere pentru Braşov şi România. 18 cupluri de cetăţeni români au beneficiat de transplanturi de rinichi şi s-au întors la o viaţă normală cu ajutorul profesorului Iselin, toţi pacienţii fiind liberi de dializă. Prin tehnica robotică o pacientă a fost vindecată de cancer renal”. Alte motive pentru care primarul pledează pentru un titlu de cetăţean de onoare oferit medicului elveţian sunt acelea că doctorul a promovat orga Bisericii Negre peste hotare, că este un iubitor al naturii, că a urcat cu ratracul la Cabana Postăvarul, a coborât noaptea cu lanterna frontală şi a mers cu bicicleta electrică pe drumul vechi al Poienii.

O iniţiativă similară, pentru un medic din sistemul privat, a fost respinsă de CL în 2017

Iniţiativa primarului Allen Coliban vine după ce în 2017, o propunere similară, de acordare a titlului de Cetăţean de onoare pentru dr. Bogdan Moldovan, care lucrează la aceeaşi clinică privată ca şi dr. Christophe Iselin, când vine în Braşov, nu a fost aprobată. Unul dintre motivele invocate atunci de către CL a fost acela că intervenţiile chirurgicale de transplant, în sistemul privat, se fac totuşi contra cost. Atunci, grupul de consilieri locali ai PSD a ridicat această problemă, cu care majoritatea din CL a fost de acord. „Aceste titluri trebuie să fie acordate unor persoane care şi-au desfăşurat activitatea pentru a-i sluji pe cetăţenii oraşului. O slujbă bine plătită din banii achitaţi de braşoveni la casieria spitalului privat, nu intră în această categorie”, a fost argumentul PSD în 2017. Rămâne de văzut cum vor analiza, de această dată, consilierii locali din acest mandat.

Marți – ghinion (pentru unii) la trecerea de cale ferată

0

Marți, în intervalele orare 08.00 – 10.30 și 16.00 – 19.00, polițiști rutieri și de ordine publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov, împreună cu polițiști din cadrul Secției Regionale Poliție Transporturi Brașov, au organizat și desfășurat o acțiune care a avut ca scop prevenirea accidentelor în zona trecerilor la nivel cu calea ferată de pe raza județului Brașov. În cadrul activităților desfășurate, au fost controlate 269 de autovehicule, fiind aplicate 61 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 21.100 lei. Totodată, au fost reținute 9 permise de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce vehicule pe drumurile publice și 2 certificate de înmatriculare au fost retrase.

Atenție șoferi! Semafor nou pe strada 13 Decembrie

0

l Urmează încă 3

Începând de ieri a fost pus în funcțiune un sistem de semaforizare la trecerea de pietoni de pe str. 13 Decembrie, la intersecția cu str. Pictor Luchian. Acesta este cel de al cincilea semafor pentru pietoni montat în cadrul programului municipalității de creștere a siguranței cetățenilor la trecerile de pietoni. Programul a fost stabilit în urma discuțiilor cu reprezentanții Poliției Municipiului Brașov, la propunerea municipalității, pentru a suplimenta măsurile de creștere a siguranței cetățenilor la traversarea străzilor pe trecerile de pietoni. În această primă etapă, au fost incluse 8 treceri de pietoni și iluminate suplimentar 29 treceri. Semaforizarea și iluminarea suplimentară a trecerilor de pietoni reprezintă o alternativă pe care Primăria Brașov și-a propus să o implementeze în locul sistemelor de reducere a vitezei (bumpere).
„Astăzi am pus în funcțiune cel de-al cincilea semafor pentru pietoni din acest an, semafor care face parte din programul nostru de creștere a siguranței pentru pietoni și pentru circulația rutieră în municipiul Brașov. Acesta se află la intersecția străzilor 13 Decembrie cu Pictor Luchian. Atenționăm pe această cale șoferii și pietonii, să fie atenți, pentru că acesta deja este funcțional. A fost o perioadă în care a funcționat pe galben intermitent, pentru a preveni orice posibil incident. Totodată, am ajuns la 20 de treceri de pietoni iluminate suplimentar în acest an. Vom continua acest program, următoarele treceri de pietoni semaforizate vor fi cele de pe str. 13 Decembrie, la benzinăria Rompetrol; str. Buzești, la intersecție cu Ecaterina Teodoroiu și pe Calea Bucuresti, la McDonalds“, a declarat viceprimarul Sebastian Rusu.
Toate trecerile de pietoni sunt echipate cu buton de ,,cerere traversare pentru pietoni”, în așa fel încât traficul auto și cel pietonal să fie optimizate în zona respectivă și să țină cont de necesarul de traversare (spre deosebire de sistemele cu timpi ficși de semaforizare). Locațiile au fost stabilite în Comisia de circulație, ținând cont de solicitările poliției rutiere (naționale), pe baza analizelor de risc de accidente și pe baza necesarului de fluidizare a traficului.

Iluminare suplimentară pentru 29 de treceri de pietoni

De asemenea, s-au finalizat lucrările la instalarea iluminatului suplimentar pentru 22 de treceri de pietoni, stabilite la începutul acestui an, și urmează lucrările pentru iluminarea suplimentară a încă 7 treceri de pietoni. În perioada următoare se vor derula lucrări de instalare a iluminatului suplimentar la toate trecerile de pietoni de pe str. De Mijloc (intersecție cu str. Bisericii Române; la Școala Gimnazială nr. 12; intersecție cu str. Nicopole; intersecție cu str. Școlii; intersecție cu str. Morii) și la cele de pe Calea Feldioarei, intersecției cu str. Ecaterina Teodoroiu, și pe Calea Poienii, la intersecția cu str. Warthe. Iluminarea separată a trecerilor de pietoni permite ca pietonii să fie foarte vizibili pentru conducătorii auto care se apropie, prin crearea unui contrast puternic între trecerea de pietoni și suprafața carosabilului, un „tunel” de lumină. Acesta este obținut prin utilizarea unei distribuții optice asimetrice, care oferă un nivel ridicat al iluminării verticale a pietonului, pentru ca acesta să fie văzut de conducătorul auto. De asemenea, trecerea de pietoni beneficiază de un nivel ridicat al iluminării orizontale, care o face vizibilă de la mare distanță. Lumina albă, alături de o distribuție luminoasă asimetrică precisă, furnizează o soluție foarte eficientă pentru iluminatul trecerilor de pietoni. În acest mod se obține un contrast pozitiv pe fiecare bandă de circulație, determinând observarea în timp util a pietonilor antrenați în traversarea străzii. Totodată, stâlpii utilizați sunt vopsiți galben/negru, diferit de restul stâlpilor de iluminat din Brașov, pentru a semnaliza, pe timpul zilei, existența unei treceri de pietoni.

Dezinsecţie în Braşov, în paralel cu deratizarea şi dezinfecţia din şcoli

0

O nouă campanie de dezinsecție a domeniului public din municipiul Brașov și de tratamente împotriva căpușelor a început în această săptămână, ea urmând să se deruleze în paralel cu campaniile de deratizare, dezinsecție, dezinfecție în incinta unităților de învățământ și instituțiilor publice din municipiul Brașov.
„Având în vedere condițiile meteo care favorizează apariția țânțarilor și căpușelor, ploi, urmate de zile cu soare, am luat decizia de a demara o nouă campanie de dezinsecție a tot ceea ce înseamnă domeniul public, atât cu ajutorul tunurilor montate pe mașini, cât și cu operatori la sol. În această perioadă vom efectua o nouă campanie de combatere a căpușelor, în întreg municipiul Brașov, în tot ceea ce înseamnă parcuri, spații de joacă, locuri de picnic și toate suprafețele verzi aflate în proprietatea municipiului Brașov. În paralel, am început campania de deratizare, dezinsecție și dezinfecție în toate unitățile de învățământ din municipiu, care include activități de combatere a rozătoarelor, a insectelor și dezinfecția tuturor spațiilor din interiorul clădirilor”, a precizat viceprimarul Sebastian Rusu. El a lansat un apel către apicultorii brașoveni pentru ca, în perioada de execuție a tratamentelor de pe domeniul public și privat să ia toate măsurile necesare în vederea protejării familiilor de albine din municipiu. Produsul utilizat pentru combaterea insectelor adulte este Cymina Plus, având substanță activă cipermetrin, iar pentru combaterea larvelor produsul utilizat este Biopren 50 LML, având substanță activă S-metopren. În cazul tratamentelor pentru combaterea căpușelor în zonele de agrement (parcuri, locuri de joacă, locuri pentru plimbat animalele de companie etc.), produsul utilizat este Deltatim Plus, având substanță activă deltametrin. În unităţile de învăţământ, pentru deratizare, substanța utilizată este Agrorat Wax Blocks, substanță activă brodifacoum; pentru dezinsecție, Super Killer 25T EC, substanță activă cipermetrin, iar pentru dezinfecție, substanța utilizată este Huwa San TR50, substanță activă peroxid de hidrogen.

O săptămână de controale mai intense pe șoselele Brașovului = 25 beți, 5 drogați

0

În perioada 16 – 22.06.2021, polițiști rutieri din IPJ Brașov au organizat și desfășurat o acțiune pe raza județului Brașov, care a avut ca scop combaterea și prevenirea conducerii autovehiculelor pe drumurile publice de către persoane aflate sub influența băuturilor alcoolice sau a unor substanțe psihoactive. Obiectivele acțiunii au fost: depistarea și sancționarea conducătorilor de autovehicule aflați sub influența băuturilor alcoolice sau a unor substanțe psihoactive, impunerea respectării normelor legale privind circulația pe drumurile publice, impunerea și menținerea unui climat optim de ordine și siguranță publică. În această acțiune au fost folosite etilotestele, etilometrele și aparatele DrugTest, fiind efectuate aproximativ 4.500 de testări. Ca urmare a acestei acțiuni, polițiștii brașoveni au aplicat 69 de sancțiuni contravenționale pentru conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice, în valoare de peste 90.000 lei. De asemenea, au fost constatate 30 de infracțiuni în flagrant la regimul rutier, dintre acestea 25 pentru conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice și 5 pentru conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive.

Intervenție pe Olt

0

Pompierii brașoveni au intervenit ieri pe râul Olt, pentru degajarea mai multor copaci veniți din amonte și prinși într-o punte, în comuna Mândra. „Exista riscul ca arborii să rupă puntea pietonală care trece peste râul Olt. La fața locului s-au deplasat o autospecială cu apă și spumă, un echipaj cu barcă, un echipaj SMURD și SVSU Mândra”, a informat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Brașov, mr. Ciprian Sfreja.

Accident de muncă la Prejmer

0

Marți, în jurul orei 15.10, polițiștii au fost sesizați prin apelul unic de urgență 112 cu privire la producerea unui accident de muncă pe raza localității Prejmer, județul Brașov. În urma cercetărilor efectuate, polițiștii au stabilit faptul că un bărbat, fiind în timpul programului de lucru, în timp ce desfășura activități specifice liniei de muncă, s-ar fi accidentat, prin tăiere cu o unealtă electrică, la nivelul piciorului drept. Persoana în cauză a fost transportată la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale de specialitate. Polițiștii efectuează cercetări în dosarul penal deschis pentru săvârșirea infracțiunii de “neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”, “nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă” și “vătămare corporală din culpă”.

La cât poate ajunge salariul: 255 de români se bat pentru un post de astronaut la Agenția Spațială Europeană

0

l Maxim 6 posturi „pline” și 20 de rezerve

Un număr de 255 de români (199 de bărbați și 56 de femei) și-au depus candidaturile pentru ocuparea unui post de astronaut al Agenției Spațiale Europene (ESA), după ce pentru prima oară în ultimii 11 ani, ESA a lansat un apel pentru candidați astronauți. În total, la nivel european, s-au înscris peste 22.000 de candidați, informează Agenția Spațială Română (ROSA). ESA a decis să accepte și un număr de candidați cu un anumit grad limitat de dizabilități fizice. Zece dintre românii care și-au exprimat interesul, respectiv opt bărbați și două femei, s-au înscris la această categorie. Practic, sunt 22.589 de candidați din 25 de țări europene care vor concura pe câteva zeci de posturi de astronaut ESA. În total, vor fi „cel mult 10 posturi de astronaut”, la care se adaugă un număr similar de posturi de „astronauți de rezervă”. În jur de alți 40 de candidați se vor putea califica ca parte a unei „rezerve” suplimentare pentru misiuni viitoare, a precizat, pentru digi24.ro, Marius Ioan Piso, directorul ROSA.

Un astronaut ESA poate ajunge să câștige până la 100.000 de euro pe an

Astfel, ESA caută între patru şi şase astronauţi de carieră, care vor primi poziţii de angajaţi permanenţi şi care vor fi distribuiţi în cadrul unor misiuni spaţiale. Agenţia doreşte să angajeze, de asemenea, până la 20 de bărbaţi şi de femei în calitate de „rezerve”, iar aceste persoane vor fi selectate pentru o serie de misiuni specifice. Restul celor selectați vor face parte din contingentul unor misiuni viitoare. Totodată, ESA doreşte să includă şi un astronaut cu dizabilităţi fizice în echipa sa de „rezerve”, în cadrul unui program intitulat Parastronaut. Agenţia analizează în această perioadă condiţiile în care un astfel de candidat ar putea să zboare în spaţiu şi să lucreze la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS).
Salariul de bază al unui astronaut ESA va fi conform unei scheme de salarizare, folosită și în cazul înalților funcționari UE sau NATO și poate ajunge până la circa 100.000 de euro pe an, conform unor surse ROSA.

Care sunt etapele de testare ale viitorilor astronauți europeni

Prima etapă va fi una de evaluare, în cadrul căreia toate cererile vor fi analizate pe baza tuturor documentelor depuse, a formularului de cerere și a chestionarului de screening completat ca parte a procesului de înscriere.
„Se vor desfășura mai multe runde de screening pe baza tuturor documentelor prezentate împreună cu formularul de cerere, precum și a chestionarului de screening completat ca parte a cererii. În plus, cererile de selecție a candidaților cu dizabilități fizice vor fi supuse unui control medical pe baza deficiențelor eligibile”, conform ROSA. Rundele de evaluare vor determina numărul exact de înscrieri complete și valide depuse și vor marca începutul unui proces de un an și jumătate pentru selecția viitoarei clase de astronauți și astronauți de rezervă ESA. După evaluare, vor urma testările propriu-zise care se vor desfășura în principal la centrul ESA de la Koln, Germania.
Faza 1 de testare va presupune testarea cognitivă, tehnică, motrică și de personalitate.
Faza 2 de testare va consta din testarea psihometrică, exerciții de grup și individuale și teste practice.
Faza 3 de testare: abilitățile fizice și mentale ale candidaților sunt măsurate în raport cu standardele medicale internaționale pentru misiunile spațiale.
Vor urma apoi două „runde de interviu”: În cadrul primei runde, candidații vor fi testați în baza competențelor tehnice și comportamentale (sunt verificate calificările educaționale și verificări ale cazierului judiciar). Runda a doua reprezintă etapa finală a procesului de selecție. Candidații care ajung în această etapă se pot aștepta la un interviu cu directorul general al ESA, iar apoi se va lua decizia finală.

Cîțu: În România sunt cele mai ieftine alimente din UE

0

Premierul Florin Cîțu spune că datele Eurostat privind nivelul prețurilor pentru bunurile de consum și servicii în UE confirmă că în România sunt cele mai ieftine alimente. Astfel el afirmă că “«explozia» prețurilor” este un “fake news”.
„Eurostat confirmă – în România sunt cele mai ieftine alimente din UE! P.S. Așa mai omorâm un fake news despre «explozia» prețurilor”, a scris ieri, premierul Florin Cîțu, pe Facebook.
Nivelul preţurilor pentru bunurile de consum şi servicii în Uniunea Europeană a variat semnificativ anul trecut în statele membre UE, cele mai reduse preţuri fiind în România (55% din media UE), Bulgaria (56%) şi Polonia (58%), arată datele prezentate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În 2020, cel mai ridicat nivel al preţurilor în Uniunea Europeană s-a înregistrat în Danemarca (141% din media UE), Irlanda şi Luxemburg (fiecare cu 136%), Suedia (130%) şi Finlanda (126%).
Per ansamblu, nivelul preţurilor pentru bunurile de consum şi servicii în Uniunea Europeană a variat cu aproape unul la trei între cel mai ieftin şi cel mai scump stat membru UE. În 2020, nivelul preţurilor pentru restaurante şi hoteluri a fost de trei ori mai ridicat în cea mai scumpă ţară faţă de cea mai ieftină. Nivelul preţurilor a variat de la 46% din media UE în Bulgaria, fiind urmată de România (53%) şi Ungaria (56%), la 154% din media UE în Danemarca, înaintea Suediei (138%) şi Finlandei (131%).
Pe locul doi în ceea ce priveşte diferenţa nivelului preţurilor se află alcoolul şi tutunul, cel mai scăzut nivel al preţurilor fiind în Bulgaria (61%), Ungaria (69%) şi Polonia (70%), iar cel mai ridicat în Irlanda (187% din media), urmată la distanţă de Finlanda (158%), Suedia (136%) şi Franţa (133%).
Alimentele şi băuturile nealcoolice sunt cele mai ieftine în România (66% din media) şi Polonia (68%), iar cele mai scumpe în Danemarca (129% din media UE), Luxemburg (126%) şi Austria (125%). Îmbrăcămintea este grupul de produse unde preţurile diferă mai puţin în rândul statelor membre UE, variind de la 73% din media UE în Ungaria la 130% în Danemarca, transmite Agerpres.