Castelul Bran organizează sâmbătă, 23 mai, un program special cu ocazia Nopții Muzeelor, eveniment dedicat culturii și patrimoniului.
Între orele 20:00 și 23:00, vizitatorii vor avea acces gratuit și vor putea descoperi castelul într-o atmosferă aparte, după lăsarea serii.
Programul include muzică live la lumina lumânărilor, organizatorii anunțând un decor special, care va pune în valoare arhitectura și spațiile istorice ale castelului.
Piețe Brașov și Zoo Brașov trec la Direcţia de Administrare Infrastructură Publică
De la 1 iulie 2026, Serviciul Public Administrare Pieţe Brașov, Direcţia Administrare Infrastructură Sportivă Brașov şi Grădina Zoologică Brașov își încetează activitatea. Cele trei direcții aflate în subordinea Primăriei Brașov urmează să fie integrate la nou înființata Direcție de Administrare Infrastructură Publică. Aceasta a fost soluția Primăriei Brașov pentru reducerea numărului de posturi cerută de Guvern. Decizia privind comasarea a fost luată în ședința Consiliului Local Brașov din 29 aprilie. Măsura are ca obiectiv reducerea cheltuielilor bugetare și eficientizarea serviciilor publice. „Se aprobă transferul de activitate, patrimoniu și personal, în limita posturilor disponibile de la Serviciul Public Administrare Piețe Brașov, Direcției Administrare Infrastructură Sportivă Brașov și Grădina Zoologică Brașov la Direcția Administrare Infrastructură Publică a Municipiului Brașov . În termen de 30 de zile de la data de 1.07. 2026, Direcția Administrare Infrastructură Publică va prezenta CL Brașov Regulamentul de organizare și funcționare“.
10 șefi la DAIP. Preia Miklos Gantz șefia direcției?
Direcţia de Administrare Infrastructură Publică va avea un număr total de 122 posturi contractuale, din care 10 funcții contractuale de conducere. Favorit pentru preluarea postului de director al Direcției de Administrare Infrastructură Publică este Miklos Gantz , fost administrator public al Brașovului. Pentru administrarea bazelor sportive este un post de director adjunct, cel mai probabil ocupat de Emilian Cernica. Pentru Sala Sporturilor și Bazinul, Olimpic sunt 11 posturi de execuție și unul de conducere. Pentru Sala Sporturilor, Bazinul Olimpic și terenurile de tenis (nr. nu se știe clar ce terenuri de tenis deține în acest moment DAIS!) sunt 11 posturi de execuție și unul de șef serviciu. Pentru Serviciul Patinoar Olimpic, mini baza sportivă din parcul Tractorul, stadioanele Tineretului, Carpați, Metrom și sălile de sport de la Carpați și Metrom sunt 17 posturi de executie și unul de șef serviciu.
Un accident rutier între un autoturism și o motocicletă s-a produs miercuri dimineață, pe strada 13 Decembrie din municipiul Brașov, informează Brasov.net.
La fața locului au intervenit echipaje ale Poliției Rutiere și un echipaj SMURD. Motociclistul a fost evaluat medical, pentru a se stabili dacă necesită transport la spital.
Din cauza intervenției echipajelor și a poziționării vehiculelor implicate, traficul rutier în zonă se desfășoară cu dificultate.
Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs accidentul.
Din Suedia până în Insulele Canare, trecând prin România. Prima campanie europeană comună de monitorizare a insectelor polenizatoare sălbatice – realizată în premieră în șapte țări – a început oficial.Opt kilometri de transecte liniare în cadrul instituțiilor zoologice participante vor sprijini acțiunile de restaurare a habitatelor, menite să combată declinul populațiilor de fluturi, sirfide și albine sălbatice.
Pe 20 mai, odată cu lansarea primei Zile a Ambasadorilor Polenizatorilor, cei 16 parteneri ai proiectului european Zoo LIFE Pollinators intră în faza principală a primei colectări simultane de date științifice, care va dura până la sfârșitul lunii septembrie, cu scopul de a surprinde o imagine exactă a condițiilor de mediu de bază. Cu această ocazie, toate instituțiile participante din Europa vor implica publicul prin activități educaționale și de informare, inclusiv prezentări, ateliere, laboratoare și inițiative de știință cetățenească, pentru a crește gradul de conștientizare asupra unei micro-lumi amenințate, adesea invizibile, dar esențiale pentru echilibrul ecosistemelor.
„Data de 20 mai nu a fost aleasă întâmplător în cadrul proiectului pentru a fi declarată Ziua Ambasadorilor Polenizatorilor, deoarece în această zi sărbătorim Ziua Mondială a Albinelor, o zi care aduce în prim-plan rolul esențial pe care albinele – iar aici vorbim despre albinele sălbatice – și ceilalți polenizatori îl au în menținerea biodiversității și a echilibrului ecosistemelor. La Grădina Zoologică Brașov, Ziua Ambasadorilor Polenizatorilor s-a desfășurat mai devreme, respectiv sâmbătă, 16 mai, pentru a oferi posibilitatea unui număr cât mai mare de vizitatori să participe la activitățile pregătite în cadrul proiectului. Publicul a avut ocazia să ia parte la activități educative, jocuri și ateliere interactive dedicate polenizatorilor, dar și la sesiuni de știință cetățenească, prin care a învățat să utilizeze aplicația iNaturalist, implicându-se astfel direct în monitorizarea speciilor de polenizatori existente ”- Alin Pînzaru, director Grădina Zoologică Brașov.
Grădina Zoologică Brașov (România), Grădina Zoologică Copenhaga (Danemarca), Grădina Zoologică Debrecen (Ungaria), Nordens Ark (Suedia), Oasis Wildlife Fuerteventura (Spania), Grădina Zoologică Slottsskogen (Suedia), Grădina Zoologică Zagreb (Croația) și Zoom Torino Biopark (Italia) — acesta din urmă fiind coordonatorul proiectului cofinanțat de UE –
„În toate aceste instituții, am ținut cont de coordonatele geografice și de diferitele condiții climatice asociate acestora pentru a colecta date comparabile”- Karin Amsten, coordonator de cercetare la Nordens Ark, liderul grupului de lucru dedicat monitorizării.
„Această activitate este posibilă prin adoptarea protocolului comun Butterfly Monitoring Scheme, extins la cele trei grupuri principale de polenizatori. Monitorizarea se desfășoară de-a lungul unor transecte clar definite: în fiecare grădină zoologică a fost stabilit un traseu liniar cu o lungime între 500 și 1.000 de metri, pe care specialiștii îl parcurg pentru a observa și înregistra prezența insectelor polenizatoare sălbatice. Toți fluturii, sirfidele și albinele sălbatice care intră în spațiul de observație definit, sunt numărați și identificați.”
Un efort necesar în fața unui declin tot mai evident: conform Agenției Europene de Mediu, 9% dintre speciile de albine sălbatice sunt amenințate cu dispariția, iar 40% dintre speciile de sirfide sunt în stare critică. Aceeași situație se aplică pentru 14% dintre speciile de fluturi din Europa, cifre care provoacă o îngrijorare tot mai mare.
„Pe lângă monitorizarea entomologică proiectul integrează și o componentă botanică. De-a lungul fiecărui transect au fost identificate cel puțin cinci parcele georeferențiate — zone Cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale CINEA. Nici Uniunea Europeană, nici CINEA nu pot fi considerate responsabile pentru acestea. de un metru pătrat unde vegetația este analizată lunar, de la gradul de acoperire a solului până la compoziția floristică și înflorire. Acestea sunt elemente-cheie pentru înțelegerea disponibilității resurselor pentru polenizatori și, prin urmare, pentru protejarea supraviețuirii lor și sprijinirea redresării populațiilor.”- a spus Karin Amsten, coordonator de cercetare la Nordens Ark, liderul grupului de lucru dedicat monitorizării.
Atacantul brașovean Rareş Burnete (22 de ani) a ratat dramatic calificarea în finala barajului pentru Serie A cu Juve Stabia. Burnete a marcat golul lui Juve Stabia, care a fost învinsă de Monza cu scorul de 2-1, marţi seara, în deplasare, în manşa secundă a semifinalelor barajului de promovare în prima ligă italiană de fotbal (2-2 în tur). După 2-2 în primul meci, Monza a deschis scorul prin Patrick Cutrone (85), Rareș Burnete a egalat (90), dar acelaşi Patrick Cutrone a adus victoria gazdelor (90+6)! Rareș Burnete fusese trimis pe teren la pauza meciului cu Monza. Pe lângă golul speranței înscris în minutul 90, Burnete a fost avertizat și cu un cartonaș galben în minutul 80 al disputei.
În finala barajului pentru Serie A, Monza o va înfrunta probabil pe Catanzaro, care a dispus cu 3-0 de Palermo în prima manşă. Returul e programat joi 20 mai, în Sicilia.
Burnete, două goluri pentru Juve Stabia
Cotat la 600.000 de euro conform transfermarkt.com, Rareş Burnete a evoluat de 28 de ori pentru Juve Stabia în acest sezon, echipă pentru care a marcat două goluri. A oferit şi două pase decisive, ambele în campionat. Fotbalistul crescut la Colțea Brașov a fost împrumutat în vara trecută de Lecce la Juve Stabia, formaţie din Serie B.
Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov (DRDP) Brașov a anunțat marți că lucrările de deszăpezire de pe Transfăgărășan au ajuns în cea mai dificilă zonă a traseului.
„Deszăpezirea de pe Transfăgărășan a ajuns în punctul cel mai dificil: pe cel mai mare culoar de avalanșă pe traseu.
În această zonă grosimea stratului de zăpadă depășește 5 metri și este plină de bolovani aduși de avalanșe de pe versanți.
Cu toate acestea avansăm într-un ritm susținut prin nămeți, cu ajutorul utilajelor grele, scopul nostru fiind să deszăpezim drumul până la mijlocul lunii iunie”, a transmis DRDP Brașov.
Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române a anunțat că miercuri dimineața, pe DN 1 Ploiești-Brașov, în localitatea Predeal, județul Brașov, a avut loc un accident rutier produs între o autocisternă fără încărcătură și un autoturism, soldat cu rănirea conducătorului autoturismului, ce a fost încarcerat, dar conștient.
Pentru desfășurarea operațiunilor de salvare și cercetare la fața locului, traficul rutier a fost oprit pe ambele sensuri de mers.
AS SR Brașov și ACS Prejmer joacă astăzi, 20 mai 2026, de la ora 18:00, la Săcele, meciul lor direct din etapa a 17-a a Ligii a 4 Brașov, rămas restant. Partida fusese inițial programată pentru sâmbătă, 4 aprilie, de la ora 11:00, însă a fost reprogramată pentru acum. Meciul de la Săcele va fi arbitrat de Darius Neacșa, ajutat la cele două tușe de Marin Nicolae și Alexandru Radu. Observator AJF Brașov la acest meci este Ion Floricel.
l De-a lungul timpului, Tâmpa a născut legende cu cetăți, călugărițe, fântâni adânci, tuneluri secrete, balauri și uriași.
Tâmpa este simbolul orașului, iar numele Brașov este legat pentru totdeauna de acest munte de pe culmea căruia poți vedea întreaga Țară a Bârsei. Tâmpa este reperul călătorilor, paradisul iubitorilor de drumeții la pas sau cu bicicleta, o comoară pentru istorici și biologi, loc de promenadă pentru îndrăgostiți. Considerată rezervație naturală și monument al naturii, Tâmpa este locul unde găsim cei mai mulți fluturi din România. Dar este și casa urșilor bruni, a acvilei, a cerbilor și a florilor ocrotite.
De-a lungul timpului, brașovenii au cinstit acest munte în cântece și versuri, s-au adăpostit sub stânca lui ocrotitoare și au țesut legende, impresionați de măreția lui. Pe rând, ceea ce s-a construit aici, o fortăreață, o capelă, o piramidă, o statuie a unui conducător maghiar, restaurante, bănci, trasee, toate au devenit simboluri ale orașului. Legendele au străbătut veacurile și trăiesc încă în familiile șcheienilor.
Tâmpa, de la „templu“
Trebuie să recunoaștem, Tâmpa e un nume ciudat. Sextil Pușcariu se întreba: „Cum se face însă că românii, care au de obicei pentru munții lor denumiri atât de plastice, ca Omul, Babele, Strunga și alte nume ce se întâlnesc în Bucegii apropiați, să fi dat în cazul acesta numele atât de nepotrivit ce amintește de cuvintele «tâmp» și «tâmpit»?“.
Dacă ar fi să dăm crezare legendei, tâmp era uriașul care a trăit pe aici pe vremea când Țara Bârsei era acoperită de ape. El a pășit din Vârful Piatra Mare pe această ridicătură de pământ. „Când a pus pasul în vârful ascuțit al Tâmpei, de greutate, el s-a tâmpit și de-atunci i-a rămas numele Tâmpa“, spune legenda publicată în Gazeta Transilvaniei din anul 1902.
Cărturarul Sextil Pușcariu preia explicația lui N. Drăganu, potrivit căreia sensul original al cuvântului Tâmpa, datând din epoca preromană, e cel de „stâncă abruptă“. Cea mai frumoasă etimologie pare a fi cea oferită de Timotei Cipariu: numele vine de la „tâmplă“, care în limba latină înseamnă templu, altar. Teoria nu e deloc deplasată, atâta vreme cât s-au descoperit pe Tâmpa urme ale unor altare pentru sacrificii și o fântână cu oase, ceea ce demonstrează că aici s-a practicat un cult păgân. Este posibil ca Tâmpa să fi fost o zonă sacră pentru dacii care îl slăveau pe Zamolxe.
La venirea romanilor, muntele a fost numit Tempus, în cinstea zeului timpului Saturn. Cu timpul denumirea s-a transformat în Tempea și apoi Tâmpa. Cavalerii teutoni ar fi tradus în limba germană și numele vechi al cetății. Cetatea timpului, adică a lui Kronos, a devenit Kronstadt. Foto: Bogdan Bălaș
Un munte cu măruntaiele pline de apă
Legendele acestui munte vorbesc de balauri, ape subterane și tuneluri secrete. Bătrânii brașoveni povestesc că, odinioară, o creatură ciudată omora copiii conducătorilor urbei. I-a venit de hac un măcelar care a băgat piatră de var într-o piele de vițel și a lăsat-o la gura grotei unde sălășluia balaurul. Dihania a înghițit „vițelul“, a băut apă, burta i s-a umflat și a crăpat. Privit din depărtare, muntele Tâmpa parcă ar semăna cu un dragon adormit.
O altă legendă cu balauri vorbește despre o călugăriță care ar fi trăit într-o peșteră de pe muntele Tâmpa. Ea a găsit într-o zi, când era plecată prin pădure, un pui de balaur, pe care s-a îndurat să-l îngrijească. Când a crescut, animalul a mâncat-o. În memoria ei, caverna respectivă a fost numită „Peștera Călugăriței“. Prof. dr. Vasile Oltean arată că, în 1770, sub Tâmpa era „Ulița Călugărițelor“ (Nonnengasse).
O altă legendă spune că în măruntaiele Tâmpei ar fi un mare lac, rămășiță a mării preistorice, iar dacă s-ar da cep acestui rezervor natural, Brașovul ar fi înghițit de ape. La începutul anilor ’40, s-a pus problema săpării unui tunel pe sub Tâmpa. La izbucnirea războiului, proiectul a fost abandonat.
În 1979, muntele a fost străpuns pentru construirea cartierului Răcădău. Tunelul era lung de 842 m, lat de 9,8 m și înalt de 7,65 m. S-au excavat atunci 100.000 metri cubi de rocă. În timpul săpăturilor nu s-a găsit apă. Însă legenda nu s-a stins.
In 1937, Alfred Prox a cercetat „cisterna“ din incinta fostei capele, sursa de apă a vechii cetăți, cu diametrul de 6,8 metri. Fântâna a fost adâncită în stâncă până la 5 metri, unde, spre surprinderea tuturor, s-a dat de apă. Și legenda tunelurilor continuă să fie povestită. Se spune că două tuneluri ar străbate Tâmpa, unul pornind din Casa Sfatului și deschizându-se în grota din spatele grădinilor de pe Strada Dobrogeanu Gherea.
Invincibila „Castrum Brassoviense“
Se știe că pe versantul sudic al Tâmpei a existat o cetate, întinsă pe aproximativ 23.000 mp, cam cât cea de la Râșnov. Nu se știe exact cât de veche era, dar se presupune că teutonii au găsit-o și au întărit-o. Alte teorii susțin că ar fi fost ridicată în secolul XIII sau la mijlocul secolului XI, după ce au descoperit cercetători din secolul trecut studiind ruinele capelei romano-catolice. Zidurile groase de aproape doi metri se mai pot vedea și astăzi, ascunse în vegetație. Construcția e cunoscută sub numele de Cetatea Brașovia și se pare că a dat numele orașului. Era situată într-un punct strategic, avea formă triunghiulară, mărginită de coaste abrupte. Structura și poziția Cetății Brașovia au făcut din ea una dintre cele mai puternice din această parte a Europei. De fapt, n-a fost ocupată niciodată efectiv, doar cedată prin tratat.
Prima relatare despre fortificație a apărut într-un document din 16 octombrie 1434, care se referea la invazia otomană din 1432, când brașovenii s-au adăpostit în cetatea de pe Tâmpa. Aici aveau rezervoare de apă săpate în stâncă, unele cu o capacitate de 20.000 de litri, și o capelă. În vremea războiului din 1394-1395, Mircea cel Bătrân și-a adăpostit aici familia. În fortăreață, în caz de primejdie, se refugiau și românii din Șchei. În anul 1425, Cetatea Brașovia a rezistat unui puternic asediu. Apoi a fost dată ca zălog sultanului. A fost răscumpărată de Iancu de Hunedoara. Poposind la Brașov în decembrie 1447, el a vizitat personal „Castrum Brassoviense“, după care a decis să fie demolat. Cheltuielile de întreținere erau prea mari, iar piatra zidurilor era utilă la fortificarea cetății de jos.
În primăvara lui 1455, mai rămăsese doar capela, dărâmată și ea, mai târziu, de Arhiepiscopul de Strigoniu, care a ridicat un altar dedicat Sf. Leonhard în biserica parohială (azi Biserica Neagră). La poalele Tâmpei s-au construit în secolul XV două turnuri de veghe, unite cu cetatea printr-un rând de ziduri. După trei sute de ani, turnurile au fost demolate. Apeductul, berãria Bethlen și Casa de Tir, atracțiile Tâmpei în secolul trecut
Kreutzberg, Muntele Crucii
Pe harta întocmită de Giovanni Morando Visconti la 1699, deasupra Brașovului, pe vârful Tâmpei, se poate observa un crucifix. Autorul sas Thomas Tartler scria: „Era o cruce mare cu un crucifix, deoarece papistașii au numit Tâmpa Dealul Crucii“. Prof. dr. Vasile Oltean arată și el că „Tâmpa se mai numea în limba poporului «Muntele Crucii» (Kreutzberg)“. O cronică situează data construirii crucii pe 2 august 1696, dar o atribuie „tâmplarilor“ împăratului Hussein. În alte surse, se afirmă că fondatorul capelei a fost generalul Carol de Tige.
Ulterior, pe la 1712, senatorul brașovean Johann Draudt, trecut la catolicism, a ridicat pe Tâmpa o capelă. Hoții au prădat-o și au aruncat ușa în vale. Mai apoi, capela a fost pângărită, pe pereții ei a fost scris mesajul: „Domnul Luther a sfătuit ca papa de la Roma să fie prăjit“. Cronicile sașilor spun că șcheienii au fost vinovații. La 10 iunie 1737, a doua zi de Rusalii, s-a pornit o furtună. Trăsnetul a lovit în fața altarului, pe un croitor german papistaș și pe soția lui, care se refugiaseră acolo. A fost trăsnit și câinele lor“.
Multă vreme după aceea, Tâmpa a purtat numele de Dealul Capelei (germană Kapellenberg). Altfel, Tâmpa a fost relativ ferită de alunecări de teren ori cutremure. Cele mai mari pagube au fost provocate de incendiile din 1689, 1731, 1860, 1880 și 1946. În timp, capela s-a ruinat. Tot pe atunci, românii aveau pe mijlocul muntelui o cruce mai mică de lemn. Vasile Oltean arată că „Tot în această parte de sub Tâmpa, din sus de Țigănie, mai aflăm încă un loc, Das kleinen Kreuz (Crucea mică), numită și Blache Kreuz (Crucea românească)“. Cetatea Brașovia a dominat Tâmpa vreme de secole
Piramida rusească
După cum consemnează istoricul Bogdan Florin Popovici, armata țaristă a lăsat și ea un semn pe Tâmpa. La 21 octombrie 1849, un căpitan rus a transmis magistratului orașului un comunicat: „Spre memoria vizibilă a legăturii prietenești între Imperiul cezaro-crăiesc austriac și Imperiul rus, excelența sa domnul general-locotenent von Hassfort a pus să se ridice pe Dealul Capelei un monument zidit în formă de piramidă, cu inscripția «Rusia et Austria unitae MDXXXIL»“.
Acest monument a existat până în 1869. Distrus de intemperii, la 7 aprilie, comunitatea centumvirală a cerut magistratului „să fie înlăturate dărâmăturile monumentului rusesc prăbușit de curând“. Există și ipoteza că piramida rusească a fost vandalizată. Iată ce spunea George Bariț: „În octombrie și noiembrie 1849, trupele împăratului Rusiei ieșiră succesiv din Transilvania fără a lăsa în urma lor reminiscențe neplăcute. Anume generalul Hasford, pre cât stete în Brașov, mijloci ridicarea unui monument deasupra cetății, pe muntele Tâmpa, pe locul unde se văd ruinele unei capele vechi. Pe la 1861, mâini dușmane au ruinat acel monument“.
Statuia lui Arpad nu era a lui Arpad
În anul 1896, când statul maghiar a sărbătorit 1000 de ani de la venirea triburilor maghiare în Pannonia, s-a ridicat un nou monument pe Tâmpa. Autoritățile din Brașov au propus prin Friedrich Stenner „elaborarea unui memoriu către prim-ministru, prin care să se ceară lămuriri: pe cine reprezintă figura care va sta pe coloană, dacă e o figură considerată istorică sau ideală, ce inscripție va fi pusă pe coloană și în ce limbă și în ce loc al Tâmpei, astfel încât să se prevadă accidentele“.
De asemenea, municipalitatea preciza că „orașul nu preia nicio răspundere pentru îngrijirea sau eventuala întreținere a monumentului“, piatra să nu fie luată de la vechea Cetate Brașovia, iar statuia să reprezinte un personaj agreat de toate naționalitățile din Brașov. Pe 30 septembrie 1895, propunerea a fost respinsă.
Constructorii au fost puși la grea încercare, dat fiind terenul accidentat. Pentru aducerea materialelor s-a construit un fel de funicular, care pornea din Valea Cetății și care era pus în mișcare de animale de povară. A circulat un zvon că vârful Tâmpei a fost puțin înălțat, pentru a putea primi monumentul, prevăzut și cu paratrăsnet. Soclul circular era înalt de aproape 10 metri, iar coloana avea 6,5 m. În vârful acesteia a fost poziționată statuia, de 3,5 m înălțime, reprezentând un războinic.
Cât despre Arpad, personajul sculptat pe Tâmpa, acesta era conducătorul triburilor maghiare de la 896. Însuși statuia de pe Monumentul Mileniumului, cum a rămas denumit în istorie, nu îl înfățișa pe Arpad, ci pe un războinic din vremea sa, după cum scria Brassoi Lapok în 5 martie 1896. În memoria colectivă s-a impus însă drept „statuia lui Arpad“. Așadar, construcția avea în total 20,3 m, iar costul final pentru construcție s-a ridicat la 22.585 florini. Statuia lui Arpad
Prea multe flori pentru un paratrăsnet
La inaugurarea oficială, din partea guvernului maghiar, a venit ministrul de interne Perczel Dezsö. Românii și sașii nu au fost de față. Însă a tăiat calea delegației „o cavalcadă de 80 de juni albi și curcani români brașoveni, îmbrăcați în costumele lor frumoase“, urmați de o lungă coloană de trăsuri, pline cu români. Se duceau să-l întâmpine pe noul preot al bisericii Sf. Nicolae din Șchei, dr. Vasile Saftu. Însă, „oaspeții milenari au privit cu surprindere, zicând că alaiul este în cinstea ministrului de interne“. Sextil Pușcariu cataloga statuia ca fiind „destul de meschină”, iar ideea monumentului, una „nefericită“, „Arpad, desigur, nici nu știa de existența acestui încântător colț de țară“.
Popovici a consemnat mai multe atentate la monument. „La 1899, o asociație de industriași maghiari au depus flori la monument. Un îndrăzneț s-a cățărat până sus și a pus un buchet de flori pe sârma ce servea de paratrăsnet. Aceasta s-a îndoit până sub nivelul de sus al statuii, expunând astfel monumentul eventualelor trăsnete.“ În primăvara anului 1901, un necunoscut a tras cu pușca și a nimerit pana de șoim de pe căciula războinicului.
Următorul atentat a fost pe 27 septembrie 1913, când o puternică detunătură a zguduit casele din Șchei. Polițiștii conduși de Albert Frigyes au constatat că s-a folosit dinamită, „care a fost așezată cu ajutorul unei prăjini la o înălțime de 6,5 m pe soclul de piatră. De-a lungul acestei prăjini a fost legat un fitil condus de pe pământ până la bucata de dinamită care a făcut explozie“.
Explozia nu a afectat statuia, în schimb a spart o parte a soclului. Făptașii nu au fost descoperiți, însă au fost bănuiți doi studenți bulgari, Ilie Cătărău-Orhei și Timoftei Kirilov, ultimul intrând în Brașov sub numele fals de Coțofan Eliad. „Acest fel de a protesta cu fapta nu prea e în firea românului, dar a produs o mare satisfacție la cei umiliți“, scria Sextil Pușcariu.
Pe 31 decembrie 1913, „statuia a fost luată de vânt de pe soclu și trântită la pământ, sfărâmându-se în bucăți“. În septembrie 1916, soclul a fost aruncat în aer de armata română. Cu acea ocazie, ziarul Gazeta Transilvaniei scria: „Acum zace în ruine, deplâns de cei care credeau că prin statui de piatră și alte artificii milenare se pot cuceri țări și subjuga popoare“. Ce a mai rămas din soclu a fost folosit ca punct de observație militar până în 1966. Astăzi, capul statuii se află în Casa Parohiei Evanghelice din Brașov, iar pe Tâmpa mai există doar fundația soclului.
Banca senatorului
Una din băncile de pe Tâmpa cinstește memoria senatorului Oskar Alesius, despre care puțini brașoveni știu cine a fost. Vicepreședinte al organizației săsești SKV, el a promovat Brașovul turistic. Drumul pietonal din Livada Poștei, care fusese botezat „Drumul regelui“, este creația lui Oskar. Senatorul s-a născut în 30 aprilie 1844, într-o familie ale cărei rădăcini ajung până la un episcop din 1564. A absolvit Gimnaziul Honterus, apoi a făcut studii politice și juridice la Viena.
Banca lui Oskar e la punctul de pornire al Treptelor lui Gabonyi (traseu numit și Drumul Stâncii sau Drumul Scărilor). Despre Gabonyi, însă nu se mai știe nimic, doar că a fost un brașovean îndrăgostit de Tâmpa, iar treptele le-a săpat singur. O altă bancă faimoasă pe Tâmpa este cea săpată în piatră.
Legenda spune că stânca s-a prăvălit peste doi îndrăgostiți. Prăbușirea pietrei și numele fetei, Ana Maria, sunt pomenite într-un document din 1817. Banca lui Oskar
Locuri de popas și panoramă
În peștera din stânca Tâmpei a fost amenajată pe la 1890 berăria Bethlen, după András Bethlen, ministrul agriculturii maghiar care vizitase Brașovul în 1891. Aprovizionarea se făcea cu măgărușul mânat de arendaș. Extins printr-o terasă deasupra abruptului în 1905, după 1948 s-a numit Cabana-restaurant „Tâmpa“. Pe 23 martie 1977, a ars. Astăzi se mai păstrează doar terasa ce oferă o superbă panoramă asupra orașului și urme ale „căzilor“ de piatră pentru răcit sticle în mica peșteră. În 2006, s-au remontat literele ce compun numele municipiului (după ce anterioarele, din 2004, fuseseră smulse de vânt) în dreapta terasei.
A mai fost pe Tâmpa și celebra Casă de Tir (Schützenhaus), construită în 1865. Aici veneau domnii să-și încerce îndemânarea sau să joace popice. Mai exista și un restaurant bun, ținut de același Geist care avea și localul de pe Tâmpa, din grotă. Clădirea a trecut printr-un puternic incendiu în 1916.
Astăzi, terenurile sunt revendicate de Biserica Evanghelică din Brașov. La poalele Tâmpei, un simbol al muntelui este și cabana-restaurant Casa Pădurarului, situată în locul de unde pornește telecabina.
Potrivit inscripției, „Apeductul Municipiului Brașov a fost executat în anii 1891-1892 după planurile și sub conducerea inginerului-șef al orașului, Christian Kertsch“. Apa era adusă prin țevi de oțel și țiglă. Când țevile s-au deteriorat, municipalitatea a fost obligată să alimenteze apeductul cu apă din oraș. Totuși, mulți oameni continuă să creadă că aici e „apă de izvor“. Astăzi, mergând pe lângă munte înspre Râpa Dracului, se mai pot observa conductele de țiglă sfărâmate și o placă memorială ridicată altui inginer al orașului, P. Bartusch.
La începutul anilor ’70, pe coama Tâmpei au fost construite un releu de televiziune și restaurantul Panoramic. Astăzi, releul preia semnalul stației de pe Postăvaru și îl retransmite brașovenilor (inițial cu o putere de 10kW, pe lămpi, astăzi doar cu 2kW). Sub releu se află și stația telecabinei. Din 2004, tricolorul românesc de pe Tâmpa e iluminat cu un reflector puternic, de tip laser.
Stalin a stat pe Tâmpa
Tâmpa este și locul de la înălțimea căruia bolșevicii au ținut să-și etaleze puterea. În 19 august 1946 pădurea de pe Tâmpa a suferit un grav incendiu. Câțiva ani mai târziu, după ce Brașovul a fost redenumit Orașul Stalin (1950), pe versantul dinspre oraș al Tâmpei s-au decupat copaci și s-au plantat brazi așezați astfel încât să se poată citi STALIN. Cu timpul, natura a șters singură literele.
Anunțul ministrei Afacerilor Externe, Oana Țoiu: Acordul de securitate socială dintre România și SUA va intra în vigoare la 1 septembrie 2026. Cetățenii care au lucrat și în SUA, și în România au de acum dreptul la pensia cumulată
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat finalizarea tuturor procedurilor necesare în colaborare cu departamentul de stat al SUA pentru intrarea în vigoare a Acordului și a Aranjamentului Administrativ privind securitatea socială dintre România și Statele Unite ale Americii.
După trei ani de la semnare
În perioada 2025–2026, Ministerul Afacerilor Externe a susținut constant acest subiect în dialogul cu partenerii americani. Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a subliniat în repetate rânduri importanța finalizării procedurilor necesare, inclusiv în cadrul vizitelor de lucru la Washington și cu ocazia celor mai recente discuții cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA. După trei ani de la acord și șase luni de colaborare îndeaproape cu Departamentul de Stat, au reușit astăzi deblocarea punerii lui în aplicare.
„Parteneriatul Strategic cu Statele Unite se bazează atât pe relațiile politice, cât și pe legăturile dintre oameni, experiențele comune și dinamica mediului de afaceri. Intrarea în vigoare a acestui acord permite persoanelor care au lucrat atât în România, cât și în SUA să își cumuleze perioadele de muncă pentru stabilirea drepturilor la pensie. În același timp, oferă companiilor și antreprenorilor mai multă flexibilitate în gestionarea resurselor umane și contribuie la creșterea atractivității investițiilor. Schimburile comerciale în domeniul serviciilor de exemplu au depășit 2,5 miliarde de dolari anul trecut, iar domeniul digital, cu potențial ridicat de creștere, se bazează și pe mobilitatea resursei umane și lucrători independenți, acoperiți de acest acord”, a declarat ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu.
Intră în vigoare de la 1 septembrie 2026
Acordul va permite recunoașterea reciprocă a perioadelor de muncă realizate în cele două state, astfel încât cetățenii români și americani să poată beneficia mai ușor de drepturile sociale, în special de pensie.
Până acum, în lipsa unui astfel de acord, perioadele de contribuție realizate în România și SUA nu puteau fi cumulate, ceea ce limita accesul unor persoane la drepturile de pensie pentru care au contribuit de-a lungul activității profesionale.
Prin facilitarea accesului la beneficii sociale și prin simplificarea recunoașterii perioadelor de muncă, acordul va avea un impact direct asupra mobilității profesionale și securității economice a persoanelor care au lucrat în ambele țări.
Conform prevederilor acordului, acesta va intra în vigoare în prima zi a celei de-a patra luni de la notificarea oficială transmisă marți de Ambasada SUA în România privind finalizarea procedurilor interne. Astfel, Acordul privind securitatea socială dintre România și Statele Unite ale Americii va intra în vigoare la 1 septembrie 2026.
Acordul a fost semnat în 2023 și ratificat în 2024, dar nu a fost pus în practică până astăzi, fiind necesari pașii procedurali finalizați în ultimele luni, după trei ani de așteptare.