Acasă Blog Pagina 411

Rareș Burnete a marcat pentru Juve Stabia, dar Monza merge în finala barajului pentru Serie A

0

Rareș Burnete a marcat pentru Juve Stabia

Atacantul brașovean Rareş Burnete (22 de ani) a ratat dramatic calificarea în finala barajului pentru Serie A cu Juve Stabia. Burnete a marcat golul lui Juve Stabia, care a fost învinsă de Monza cu scorul de 2-1, marţi seara, în deplasare, în manşa secundă a semifinalelor barajului de promovare în prima ligă italiană de fotbal (2-2 în tur). După 2-2 în primul meci, Monza a deschis scorul prin Patrick Cutrone (85), Rareș Burnete a egalat (90), dar acelaşi Patrick Cutrone a adus victoria gazdelor (90+6)! Rareș Burnete fusese trimis pe teren la pauza meciului cu Monza. Pe lângă golul speranței înscris în minutul 90, Burnete a fost avertizat și cu un cartonaș galben în minutul 80 al disputei.
În finala barajului pentru Serie A, Monza o va înfrunta probabil pe Catanzaro, care a dispus cu 3-0 de Palermo în prima manşă. Returul e programat joi 20 mai, în Sicilia.

Burnete, două goluri pentru Juve Stabia

Cotat la 600.000 de euro conform transfermarkt.com, Rareş Burnete a evoluat de 28 de ori pentru Juve Stabia în acest sezon, echipă pentru care a marcat două goluri. A oferit şi două pase decisive, ambele în campionat. Fotbalistul crescut la Colțea Brașov a fost  împrumutat în vara trecută de Lecce la Juve Stabia, formaţie din Serie B.

Deszăpezirea Transfăgărășanului a ajuns în cea mai dificilă zonă a traseului (VIDEO)

0
Deszăpezirea Transfăgărășanului a ajuns în cea mai dificilă zonă a traseului (VIDEO)

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov (DRDP) Brașov a anunțat marți că lucrările de deszăpezire de pe Transfăgărășan au ajuns în cea mai dificilă zonă a traseului.

„Deszăpezirea de pe Transfăgărășan a ajuns în punctul cel mai dificil: pe cel mai mare culoar de avalanșă pe traseu.
În această zonă grosimea stratului de zăpadă depășește 5 metri și este plină de bolovani aduși de avalanșe de pe versanți.
Cu toate acestea avansăm într-un ritm susținut prin nămeți, cu ajutorul utilajelor grele, scopul nostru fiind să deszăpezim drumul până la mijlocul lunii iunie”, a transmis DRDP Brașov.

Accident pe DN1, la Predeal, între o autocisternă și un autoturism

0
Accident pe DN1, la Predeal, între o autocisternă și un autoturism

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române a anunțat că miercuri dimineața, pe DN 1 Ploiești-Brașov, în localitatea Predeal, județul Brașov, a avut loc un accident rutier produs între o autocisternă fără încărcătură și un autoturism, soldat cu rănirea conducătorului autoturismului, ce a fost încarcerat, dar conștient.

Pentru desfășurarea operațiunilor de salvare și cercetare la fața locului, traficul rutier a fost oprit pe ambele sensuri de mers.

Liga 4 Brașov: Restanța SR Brașov – ACS Prejmer se joacă azi la Săcele

0
Liga 4 Brașov: Restanța SR Brașov – ACS Prejmer se joacă azi la Săcele

AS SR Brașov și ACS Prejmer joacă astăzi, 20 mai 2026, de la ora 18:00, la Săcele, meciul lor direct din etapa a 17-a a Ligii a 4 Brașov, rămas restant. Partida fusese inițial programată pentru sâmbătă, 4 aprilie, de la ora 11:00, însă a fost reprogramată pentru acum. Meciul de la Săcele va fi arbitrat de Darius Neacșa, ajutat la cele două tușe de Marin Nicolae și Alexandru Radu. Observator AJF Brașov la acest meci este Ion Floricel.

Clasament Liga 4 Brașov: 1. Corona Brașov 64p, 2. Măgura Codlea 52p, 3. Teutonii Ghimbav 46p, 4. Inter Cristian 37p, 5. CSM Făgăraș 37 p, 6. Aripile Brașov 30p, 7. Chimia Victoria 27p, 8. AS SR Brașov 24p, 9. Unirea Hărman 24 p, 10. ACS Prejmer 20p, 11. Colțea Brașov 18p, 12. ACS Hoghiz 17p, 13. ACS Hălchiu 3p.

Un simbol al orașului l Legende de pe Tâmpa, muntele brașovenilor

0
Un simbol al orașului l Legende de pe Tâmpa, muntele brașovenilor
Foto: Bogdan Bălaș

l De-a lungul timpului, Tâmpa a născut legende cu cetăți, călugărițe, fântâni adânci, tuneluri secrete, balauri și uriași.

Tâmpa este simbolul orașului, iar numele Brașov este legat pentru totdeauna de acest munte de pe culmea căruia poți vedea întreaga Țară a Bârsei. Tâmpa este reperul călătorilor, paradisul iubitorilor de drumeții la pas sau cu bicicleta, o comoară pentru istorici și biologi, loc de promenadă pentru îndrăgostiți. Considerată rezervație naturală și monument al naturii, Tâmpa este locul unde găsim cei mai mulți fluturi din România. Dar este și casa urșilor bruni, a acvilei, a cerbilor și a florilor ocrotite.

De-a lungul timpului, brașovenii au cinstit acest munte în cântece și versuri, s-au adăpostit sub stânca lui ocrotitoare și au țesut legende, impresionați de măreția lui. Pe rând, ceea ce s-a construit aici, o fortăreață, o capelă, o piramidă, o statuie a unui conducător maghiar, restaurante, bănci, trasee, toate au devenit simboluri ale orașului. Legendele au străbătut veacurile și trăiesc încă în familiile șcheienilor.

Tâmpa, de la „templu“

Trebuie să recunoaștem, Tâmpa e un nume ciudat. Sextil Pușcariu se întreba: „Cum se face însă că românii, care au de obicei pentru munții lor denumiri atât de plastice, ca Omul, Babele, Strunga și alte nume ce se întâlnesc în Bucegii apropiați, să fi dat în cazul acesta numele atât de nepotrivit ce amintește de cuvintele «tâmp» și «tâmpit»?“.

Dacă ar fi să dăm crezare legendei, tâmp era uriașul care a trăit pe aici pe vremea când Țara Bârsei era acoperită de ape. El a pășit din Vârful Piatra Mare pe această ridicătură de pământ. „Când a pus pasul în vârful ascuțit al Tâmpei, de greutate, el s-a tâmpit și de-atunci i-a rămas numele Tâmpa“, spune legenda publicată în Gazeta Transilvaniei din anul 1902.

Cărturarul Sextil Pușcariu preia explicația lui N. Drăganu, potrivit căreia sensul original al cuvântului Tâmpa, datând din epoca preromană, e cel de „stâncă abruptă“. Cea mai frumoasă etimologie pare a fi cea oferită de Timotei Cipariu: numele vine de la „tâmplă“, care în limba latină înseamnă templu, altar. Teoria nu e deloc deplasată, atâta vreme cât s-au descoperit pe Tâmpa urme ale unor altare pentru sacrificii și o fântână cu oase, ceea ce demonstrează că aici s-a practicat un cult păgân. Este posibil ca Tâmpa să fi fost o zonă sacră pentru dacii care îl slăveau pe Zamolxe.

La venirea romanilor, muntele a fost numit Tempus, în cinstea zeului timpului Saturn. Cu timpul denumirea s-a transformat în Tempea și apoi Tâmpa. Cavalerii teutoni ar fi tradus în limba germană și numele vechi al cetății. Cetatea timpului, adică a lui Kronos, a devenit Kronstadt.

Un simbol al orașului l Legende de pe Tâmpa, muntele brașovenilor
Foto: Bogdan Bălaș

Un munte cu măruntaiele pline de apă

Legendele acestui munte vorbesc de balauri, ape subterane și tuneluri secrete. Bătrânii brașoveni povestesc că, odinioară, o creatură ciudată omora copiii conducătorilor urbei. I-a venit de hac un măcelar care a băgat piatră de var într-o piele de vițel și a lăsat-o la gura grotei unde sălășluia balaurul. Dihania a înghițit „vițelul“, a băut apă, burta i s-a umflat și a crăpat. Privit din depărtare, muntele Tâmpa parcă ar semăna cu un dragon adormit.

O altă legendă cu balauri vorbește despre o călugăriță care ar fi trăit într-o peșteră de pe muntele Tâmpa. Ea a găsit într-o zi, când era plecată prin pădure, un pui de balaur, pe care s-a îndurat să-l îngrijească. Când a crescut, animalul a mâncat-o. În memoria ei, caverna respectivă a fost numită „Peștera Călugăriței“. Prof. dr. Vasile Oltean arată că, în 1770, sub Tâmpa era „Ulița Călugărițelor“ (Nonnengasse).

O altă legendă spune că în măruntaiele Tâmpei ar fi un mare lac, rămășiță a mării preistorice, iar dacă s-ar da cep acestui rezervor natural, Brașovul ar fi înghițit de ape. La începutul anilor ’40, s-a pus problema săpării unui tunel pe sub Tâmpa. La izbucnirea războiului, proiectul a fost abandonat.

În 1979, muntele a fost străpuns pentru construirea cartierului Răcădău. Tunelul era lung de 842 m, lat de 9,8 m și înalt de 7,65 m. S-au excavat atunci 100.000 metri cubi de rocă. În timpul săpăturilor nu s-a găsit apă. Însă legenda nu s-a stins.

In 1937, Alfred Prox a cercetat „cisterna“ din incinta fostei capele, sursa de apă a vechii cetăți, cu diametrul de 6,8 metri. Fântâna a fost adâncită în stâncă până la 5 metri, unde, spre surprinderea tuturor, s-a dat de apă. Și legenda tunelurilor continuă să fie povestită. Se spune că două tuneluri ar străbate Tâmpa, unul pornind din Casa Sfatului și deschizându-se în grota din spatele grădinilor de pe Strada Dobrogeanu Gherea.

Invincibila „Castrum Brassoviense“

Se știe că pe versantul sudic al Tâmpei a existat o cetate, întinsă pe aproximativ 23.000 mp, cam cât cea de la Râșnov. Nu se știe exact cât de veche era, dar se presupune că teutonii au găsit-o și au întărit-o. Alte teorii susțin că ar fi fost ridicată în secolul XIII sau la mijlocul secolului XI, după ce au descoperit cercetători din secolul trecut studiind ruinele capelei romano-catolice. Zidurile groase de aproape doi metri se mai pot vedea și astăzi, ascunse în vegetație. Construcția e cunoscută sub numele de Cetatea Brașovia și se pare că a dat numele orașului. Era situată într-un punct strategic, avea formă triunghiulară, mărginită de coaste abrupte. Structura și poziția Cetății Brașovia au făcut din ea una dintre cele mai puternice din această parte a Europei. De fapt, n-a fost ocupată niciodată efectiv, doar cedată prin tratat.

Prima relatare despre fortificație a apărut într-un document din 16 octombrie 1434, care se referea la invazia otomană din 1432, când brașovenii s-au adăpostit în cetatea de pe Tâmpa. Aici aveau rezervoare de apă săpate în stâncă, unele cu o capacitate de 20.000 de litri, și o capelă. În vremea războiului din 1394-1395, Mircea cel Bătrân și-a adăpostit aici familia. În fortăreață, în caz de primejdie, se refugiau și românii din Șchei. În anul 1425, Cetatea Brașovia a rezistat unui puternic asediu. Apoi a fost dată ca zălog sultanului. A fost răscumpărată de Iancu de Hunedoara. Poposind la Brașov în decembrie 1447, el a vizitat personal „Castrum Brassoviense“, după care a decis să fie demolat. Cheltuielile de întreținere erau prea mari, iar piatra zidurilor era utilă la fortificarea cetății de jos.

În primăvara lui 1455, mai rămăsese doar capela, dărâmată și ea, mai târziu, de Arhiepiscopul de Strigoniu, care a ridicat un altar dedicat Sf. Leonhard în biserica parohială (azi Biserica Neagră). La poalele Tâmpei s-au construit în secolul XV două turnuri de veghe, unite cu cetatea printr-un rând de ziduri. După trei sute de ani, turnurile au fost demolate.

Un simbol al orașului l Legende de pe Tâmpa, muntele brașovenilor
Apeductul, berãria Bethlen și Casa de Tir, atracțiile Tâmpei în secolul trecut

Kreutzberg, Muntele Crucii

Pe harta întocmită de Giovanni Morando Visconti la 1699, deasupra Brașovului, pe vârful Tâmpei, se poate observa un crucifix. Autorul sas Thomas Tartler scria: „Era o cruce mare cu un crucifix, deoarece papistașii au numit Tâmpa Dealul Crucii“. Prof. dr. Vasile Oltean arată și el că „Tâmpa se mai numea în limba poporului «Muntele Crucii» (Kreutzberg)“. O cronică situează data construirii crucii pe 2 august 1696, dar o atribuie „tâmplarilor“ împăratului Hussein. În alte surse, se afirmă că fondatorul capelei a fost generalul Carol de Tige.

Ulterior, pe la 1712, senatorul brașovean Johann Draudt, trecut la catolicism, a ridicat pe Tâmpa o capelă. Hoții au prădat-o și au aruncat ușa în vale. Mai apoi, capela a fost pângărită, pe pereții ei a fost scris mesajul: „Domnul Luther a sfătuit ca papa de la Roma să fie prăjit“. Cronicile sașilor spun că șcheienii au fost vinovații. La 10 iunie 1737, a doua zi de Rusalii, s-a pornit o furtună. Trăsnetul a lovit în fața altarului, pe un croitor german papistaș și pe soția lui, care se refugiaseră acolo. A fost trăsnit și câinele lor“.

Multă vreme după aceea, Tâmpa a purtat numele de Dealul Capelei (germană Kapellenberg). Altfel, Tâmpa a fost relativ ferită de alunecări de teren ori cutremure. Cele mai mari pagube au fost provocate de incendiile din 1689, 1731, 1860, 1880 și 1946. În timp, capela s-a ruinat. Tot pe atunci, românii aveau pe mijlocul muntelui o cruce mai mică de lemn. Vasile Oltean arată că „Tot în această parte de sub Tâmpa, din sus de Țigănie, mai aflăm încă un loc, Das kleinen Kreuz (Crucea mică), numită și Blache Kreuz (Crucea românească)“.

Cetatea Brașovia a dominat Tâmpa vreme de secole
Cetatea Brașovia a dominat Tâmpa vreme de secole

Un simbol al orașului l Legende de pe Tâmpa, muntele brașovenilor

Piramida rusească

După cum consemnează istoricul Bogdan Florin Popovici, armata țaristă a lăsat și ea un semn pe Tâmpa. La 21 octombrie 1849, un căpitan rus a transmis magistratului orașului un comunicat: „Spre memoria vizibilă a legăturii prietenești între Imperiul cezaro-crăiesc austriac și Imperiul rus, excelența sa domnul general-locotenent von Hassfort a pus să se ridice pe Dealul Capelei un monument zidit în formă de piramidă, cu inscripția «Rusia et Austria unitae MDXXXIL»“.

Acest monument a existat până în 1869. Distrus de intemperii, la 7 aprilie, comunitatea centumvirală a cerut magistratului „să fie înlăturate dărâmăturile monumentului rusesc prăbușit de curând“. Există și ipoteza că piramida rusească a fost vandalizată. Iată ce spunea George Bariț: „În octombrie și noiembrie 1849, trupele împăratului Rusiei ieșiră succesiv din Transilvania fără a lăsa în urma lor reminiscențe neplăcute. Anume generalul Hasford, pre cât stete în Brașov, mijloci ridicarea unui monument deasupra cetății, pe muntele Tâmpa, pe locul unde se văd ruinele unei capele vechi. Pe la 1861, mâini dușmane au ruinat acel monument“.

Statuia lui Arpad nu era a lui Arpad

În anul 1896, când statul maghiar a sărbătorit 1000 de ani de la venirea triburilor maghiare în Pannonia, s-a ridicat un nou monument pe Tâmpa. Autoritățile din Brașov au propus prin Friedrich Stenner „elaborarea unui memoriu către prim-ministru, prin care să se ceară lămuriri: pe cine reprezintă figura care va sta pe coloană, dacă e o figură considerată istorică sau ideală, ce inscripție va fi pusă pe coloană și în ce limbă și în ce loc al Tâmpei, astfel încât să se prevadă accidentele“.

De asemenea, municipalitatea preciza că „orașul nu preia nicio răspundere pentru îngrijirea sau eventuala întreținere a monumentului“, piatra să nu fie luată de la vechea Cetate Brașovia, iar statuia să reprezinte un personaj agreat de toate naționalitățile din Brașov. Pe 30 septembrie 1895, propunerea a fost respinsă.

Constructorii au fost puși la grea încercare, dat fiind terenul accidentat. Pentru aducerea materialelor s-a construit un fel de funicular, care pornea din Valea Cetății și care era pus în mișcare de animale de povară. A circulat un zvon că vârful Tâmpei a fost puțin înălțat, pentru a putea primi monumentul, prevăzut și cu paratrăsnet. Soclul circular era înalt de aproape 10 metri, iar coloana avea 6,5 m. În vârful acesteia a fost poziționată statuia, de 3,5 m înălțime, reprezentând un războinic.

Cât despre Arpad, personajul sculptat pe Tâmpa, acesta era conducătorul triburilor maghiare de la 896. Însuși statuia de pe Monumentul Mileniumului, cum a rămas denumit în istorie, nu îl înfățișa pe Arpad, ci pe un războinic din vremea sa, după cum scria Brassoi Lapok în 5 martie 1896. În memoria colectivă s-a impus însă drept „statuia lui Arpad“. Așadar, construcția avea în total 20,3 m, iar costul final pentru construcție s-a ridicat la 22.585 florini.

Un simbol al orașului l Legende de pe Tâmpa, muntele brașovenilor
Statuia lui Arpad

Prea multe flori pentru un paratrăsnet

La inaugurarea oficială, din partea guvernului maghiar, a venit ministrul de interne Perczel Dezsö. Românii și sașii nu au fost de față. Însă a tăiat calea delegației „o cavalcadă de 80 de juni albi și curcani români brașoveni, îmbrăcați în costumele lor frumoase“, urmați de o lungă coloană de trăsuri, pline cu români. Se duceau să-l întâmpine pe noul preot al bisericii Sf. Nicolae din Șchei, dr. Vasile Saftu. Însă, „oaspeții milenari au privit cu surprindere, zicând că alaiul este în cinstea ministrului de interne“. Sextil Pușcariu cataloga statuia ca fiind „destul de meschină”, iar ideea monumentului, una „nefericită“, „Arpad, desigur, nici nu știa de existența acestui încântător colț de țară“.

Popovici a consemnat mai multe atentate la monument. „La 1899, o asociație de industriași maghiari au depus flori la monument. Un îndrăzneț s-a cățărat până sus și a pus un buchet de flori pe sârma ce servea de paratrăsnet. Aceasta s-a îndoit până sub nivelul de sus al statuii, expunând astfel monumentul eventualelor trăsnete.“ În primăvara anului 1901, un necunoscut a tras cu pușca și a nimerit pana de șoim de pe căciula războinicului.

Următorul atentat a fost pe 27 septembrie 1913, când o puternică detunătură a zguduit casele din Șchei. Polițiștii conduși de Albert Frigyes au constatat că s-a folosit dinamită, „care a fost așezată cu ajutorul unei prăjini la o înălțime de 6,5 m pe soclul de piatră. De-a lungul acestei prăjini a fost legat un fitil condus de pe pământ până la bucata de dinamită care a făcut explozie“.

Explozia nu a afectat statuia, în schimb a spart o parte a soclului. Făptașii nu au fost descoperiți, însă au fost bănuiți doi studenți bulgari, Ilie Cătărău-Orhei și Timoftei Kirilov, ultimul intrând în Brașov sub numele fals de Coțofan Eliad. „Acest fel de a protesta cu fapta nu prea e în firea românului, dar a produs o mare satisfacție la cei umiliți“, scria Sextil Pușcariu.

Pe 31 decembrie 1913, „statuia a fost luată de vânt de pe soclu și trântită la pământ, sfărâmându-se în bucăți“. În septembrie 1916, soclul a fost aruncat în aer de armata română. Cu acea ocazie, ziarul Gazeta Transilvaniei scria: „Acum zace în ruine, deplâns de cei care credeau că prin statui de piatră și alte artificii milenare se pot cuceri țări și subjuga popoare“. Ce a mai rămas din soclu a fost folosit ca punct de observație militar până în 1966. Astăzi, capul statuii se află în Casa Parohiei Evanghelice din Brașov, iar pe Tâmpa mai există doar fundația soclului.

Banca senatorului

Una din băncile de pe Tâmpa cinstește memoria senatorului Oskar Alesius, despre care puțini brașoveni știu cine a fost. Vicepreședinte al organizației săsești SKV, el a promovat Brașovul turistic. Drumul pietonal din Livada Poștei, care fusese botezat „Drumul regelui“, este creația lui Oskar. Senatorul s-a născut în 30 aprilie 1844, într-o familie ale cărei rădăcini ajung până la un episcop din 1564. A absolvit Gimnaziul Honterus, apoi a făcut studii politice și juridice la Viena.

Banca lui Oskar e la punctul de pornire al Treptelor lui Gabonyi (traseu numit și Drumul Stâncii sau Drumul Scărilor). Despre Gabonyi, însă nu se mai știe nimic, doar că a fost un brașovean îndrăgostit de Tâmpa, iar treptele le-a săpat singur. O altă bancă faimoasă pe Tâmpa este cea săpată în piatră.

Legenda spune că stânca s-a prăvălit peste doi îndrăgostiți. Prăbușirea pietrei și numele fetei, Ana Maria, sunt pomenite într-un document din 1817.

Un simbol al orașului l Legende de pe Tâmpa, muntele brașovenilor
Banca lui Oskar

Locuri de popas și panoramă

În peștera din stânca Tâmpei a fost amenajată pe la 1890 berăria Bethlen, după András Bethlen, ministrul agriculturii maghiar care vizitase Brașovul în 1891. Aprovizionarea se făcea cu măgărușul mânat de arendaș. Extins printr-o terasă deasupra abruptului în 1905, după 1948 s-a numit Cabana-restaurant „Tâmpa“. Pe 23 martie 1977, a ars. Astăzi se mai păstrează doar terasa ce oferă o superbă panoramă asupra orașului și urme ale „căzilor“ de piatră pentru răcit sticle în mica peșteră. În 2006, s-au remontat literele ce compun numele municipiului (după ce anterioarele, din 2004, fuseseră smulse de vânt) în dreapta terasei.

A mai fost pe Tâmpa și celebra Casă de Tir (Schützenhaus), construită în 1865. Aici veneau domnii să-și încerce îndemânarea sau să joace popice. Mai exista și un restaurant bun, ținut de același Geist care avea și localul de pe Tâmpa, din grotă. Clădirea a trecut printr-un puternic incendiu în 1916.

Astăzi, terenurile sunt revendicate de Biserica Evanghelică din Brașov. La poalele Tâmpei, un simbol al muntelui este și cabana-restaurant Casa Pădurarului, situată în locul de unde pornește telecabina.

Potrivit inscripției, „Apeductul Municipiului Brașov a fost executat în anii 1891-1892 după planurile și sub conducerea inginerului-șef al orașului, Christian Kertsch“. Apa era adusă prin țevi de oțel și țiglă. Când țevile s-au deteriorat, municipalitatea a fost obligată să alimenteze apeductul cu apă din oraș. Totuși, mulți oameni continuă să creadă că aici e „apă de izvor“. Astăzi, mergând pe lângă munte înspre Râpa Dracului, se mai pot observa conductele de țiglă sfărâmate și o placă memorială ridicată altui inginer al orașului, P. Bartusch.

La începutul anilor ’70, pe coama Tâmpei au fost construite un releu de televiziune și restaurantul Panoramic. Astăzi, releul preia semnalul stației de pe Postăvaru și îl retransmite brașovenilor (inițial cu o putere de 10kW, pe lămpi, astăzi doar cu 2kW). Sub releu se află și stația telecabinei. Din 2004, tricolorul românesc de pe Tâmpa e iluminat cu un reflector puternic, de tip laser.

Stalin a stat pe Tâmpa

Tâmpa este și locul de la înălțimea căruia bolșevicii au ținut să-și etaleze puterea. În 19 august 1946 pădurea de pe Tâmpa a suferit un grav incendiu. Câțiva ani mai târziu, după ce Brașovul a fost redenumit Orașul Stalin (1950), pe versantul dinspre oraș al Tâmpei s-au decupat copaci și s-au plantat brazi așezați astfel încât să se poată citi STALIN. Cu timpul, natura a șters singură literele.
Un simbol al orașului l Legende de pe Tâmpa, muntele brașovenilor

Anunț important din partea MAE privind dreptul la pensie

0

 

Anunțul ministrei Afacerilor Externe, Oana Țoiu: Acordul de securitate socială dintre România și SUA va intra în vigoare la 1 septembrie 2026. Cetățenii care au lucrat și în SUA, și în România au de acum dreptul la pensia cumulată

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat finalizarea tuturor procedurilor necesare în colaborare cu departamentul de stat al SUA pentru intrarea în vigoare a Acordului și a Aranjamentului Administrativ privind securitatea socială dintre România și Statele Unite ale Americii.

După trei ani de la semnare

În perioada 2025–2026, Ministerul Afacerilor Externe a susținut constant acest subiect în dialogul cu partenerii americani. Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a subliniat în repetate rânduri importanța finalizării procedurilor necesare, inclusiv în cadrul vizitelor de lucru la Washington și cu ocazia celor mai recente discuții cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA. După trei ani de la acord și șase luni de colaborare îndeaproape cu Departamentul de Stat, au reușit astăzi deblocarea punerii lui în aplicare.

„Parteneriatul Strategic cu Statele Unite se bazează atât pe relațiile politice, cât și pe legăturile dintre oameni, experiențele comune și dinamica mediului de afaceri. Intrarea în vigoare a acestui acord permite persoanelor care au lucrat atât în România, cât și în SUA să își cumuleze perioadele de muncă pentru stabilirea drepturilor la pensie. În același timp, oferă companiilor și antreprenorilor mai multă flexibilitate în gestionarea resurselor umane și contribuie la creșterea atractivității investițiilor. Schimburile comerciale în domeniul serviciilor de exemplu au depășit 2,5 miliarde de dolari anul trecut, iar domeniul digital, cu potențial ridicat de creștere, se bazează și pe mobilitatea resursei umane și lucrători independenți, acoperiți de acest acord”, a declarat ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

Intră în vigoare de la 1 septembrie 2026

Acordul va permite recunoașterea reciprocă a perioadelor de muncă realizate în cele două state, astfel încât cetățenii români și americani să poată beneficia mai ușor de drepturile sociale, în special de pensie.

Până acum, în lipsa unui astfel de acord, perioadele de contribuție realizate în România și SUA nu puteau fi cumulate, ceea ce limita accesul unor persoane la drepturile de pensie pentru care au contribuit de-a lungul activității profesionale.

Prin facilitarea accesului la beneficii sociale și prin simplificarea recunoașterii perioadelor de muncă, acordul va avea un impact direct asupra mobilității profesionale și securității economice a persoanelor care au lucrat în ambele țări.

Conform prevederilor acordului, acesta va intra în vigoare în prima zi a celei de-a patra luni de la notificarea oficială transmisă marți de Ambasada SUA în România privind finalizarea procedurilor interne. Astfel, Acordul privind securitatea socială dintre România și Statele Unite ale Americii va intra în vigoare la 1 septembrie 2026.

Acordul a fost semnat în 2023 și ratificat în 2024, dar nu a fost pus în practică până astăzi, fiind necesari pașii procedurali finalizați în ultimele luni, după trei ani de așteptare.

 

Informare publică

0

Prin prezenta, vă notificăm intenţia privind întocmirea documentaţiei: P.U.Z. – ,,CONSTRUCȚII AGROINDUSTRIALE,, identificată astfel: adresă amplasament: Com. Hârseni, sat Copăcel, jud. Brașov; date de identificare imobile: Cf. Nr. 107039, nr. Cad. 107039-Hârseni, Cf. Nr. 101091, nr. Cad. 101091-Hârseni,conform Certificatului de urbanism nr. 416 din 13.08.2026, emis Consiliul Județean Brașov, cu respectarea legislației în vigoare, în calitate de iniţiator și beneficiar S.C. AGROFAG PRODUCT S.R.L. Având în vedere zona studiată, proprietari parcelelor din vecinătatea studiată prin documentaţia PUZ, ţinând cont de prevederile Ordinului nr. 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism – art. 42 lit a), vă rugăm ca în termen de 10 zile de la primirea acestei instiințări, să ne comunicaţi în scris observaţiile/propunerile-dacă este cazul-privind documentaţia de urbanism menţionată. Documentaţia preliminară poate fi consultată și la sediul Primăriei Comunei Hârseni – Loc. Hârseni, Str. Principală, Nr. 175, jud. Braşov, Cod Poştal: 507090. E-mail: comunaharseni@yahoo.com TEL.0268.247800, FAX. 0268.247832.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate organizează concurs pentru ocuparea postului vacant de Director General la CAS Braşov

0

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu sediul în Bucureşti, Calea Călăraşilor nr. 248 bl. S19, sector 3, organizează concurs în data de 18.06.2026, ora 10:00, pentru ocuparea postului vacant de Director General la CAS Braşov. Relaţii suplimentare privind condițiile de participare la concurs se pot obţine de la Serviciul JCARURPTI al CAS Braşov, tel. 0268547665 int. 170, de pe site-ul CAS Braşov: www.casbv.ro (secțiunea Structura Instituției – Posturi vacante) şi avizierul instituţiei din Braşov str. Mihail Kogălniceanu nr. 11, sau de la Direcţia Managementul Resurselor Umane, Politici Salariale, Relații cu Asigurații, Presă și Purtător de Cuvânt a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, tel. 0372309240. Persoana de contact este dl. Cătălin Cîrstea, consilier grad professional superior, DMRUPSRAPPC; adresa de e-mail catalin.cirstea@cnas.gov.ro.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

Farul din deșert din Astrahan, aflat la 30 de kilometri de mare

0
Farul din deșert din Astrahan, aflat la 30 de kilometri de mare

În adâncul stepelor din regiunea Astrahan, Rusia, la aproape 30 de kilometri de țărmul actual al Mării Caspice, se ridică un far vechi care pare complet scos din context. Într-un peisaj arid, unde nu există nicio urmă de apă, Farul Petrovski atrage atenția prin înălțimea sa impresionantă, echivalentă cu o clădire de 20 de etaje.

De ce există un far atât de departe de mare

Astăzi, farul pare o anomalie arhitecturală, însă explicația este una istorică. În anul 1741, când Petru cel Mare a ordonat construirea lui, zona făcea parte din Marea Caspică. Aici existau insule și un port unde navele ancorau în mod regulat.

Primul far, construit din lemn, a fost distrus de o furtună puternică. Abia în 1876 a fost ridicată actuala structură din cărămidă, dotată cu scări din fontă și platforme solide de observație, care au rezistat până în prezent.

Retragerea Mării Caspice a schimbat complet peisajul

De-a lungul secolelor, Marea Caspică a început să se retragă treptat. La începutul secolului XX, apa devenise atât de puțin adâncă în zonă încât portul a fost închis. Farul Petrovski a continuat să funcționeze până în 1930, când marea dispăruse complet din apropiere.

Astfel, farul a rămas izolat în mijlocul stepelor, la zeci de kilometri de apă, transformându-se într-un monument al schimbărilor naturale dramatice din regiune.

De la far funcțional la atracție turistică

În anii ’90, clădirea a găzduit o mică stație de radio, însă nu și-a mai reluat niciodată rolul inițial. Astăzi, Farul Petrovski este declarat monument național și reprezintă o atracție turistică neobișnuită, vizitată de cei curioși să vadă un far pierdut în deșert.

18 rețete de paste care te pot ajuta, de fapt, să slăbești

0
18 rețete de paste care te pot ajuta, de fapt, să slăbești

Pastele nu trebuie să fie dușmanul unei diete. Dimpotrivă, atunci când sunt combinate cu proteine slabe, legume bogate în fibre și sosuri ușoare, pot deveni baza unor mese echilibrate, care susțin pierderea în greutate și mențin senzația de sațietate pentru mai mult timp.

Cele 18 rețete de mai jos sunt concepute pentru a fi gustoase, nutritive și potrivite pentru un stil de viață sănătos. De la salate de paste pline de legume, până la preparate cremoase cu conținut redus de calorii, fiecare rețetă oferă o alternativă echilibrată pentru prânz sau cină.

1. Salată de paste cu legume coapte și fasole

O salată sățioasă, bogată în fibre și proteine vegetale. Legumele coapte și fasolea albă se combină cu o vinegretă aromată, iar dacă vrei un plus de consistență, poți adăuga pui la grătar.

2. Penne la tigaie cu pui și spanac „Marry Me”

Pui fraged, roșii uscate, paste integrale și un sos cremos cu parmezan. Spanacul și busuiocul aduc prospețime, transformând rețeta într-o cină rapidă și echilibrată.

3. Paste bogate în fibre cu sos de roșii

Roșii prunișoare gătite lent, usturoi, ierburi aromatice și un strop de unt. O rețetă simplă, rustică, perfectă pentru serile în care vrei ceva ușor, dar sățios.

4. Paste la cuptor cu brânză Boursin, lămâie și legume

Un preparat fresh, ideal pentru primăvară. Brânza cremoasă Boursin și lămâia se îmbină cu legume fragede într-o rețetă care se gătește într-un singur vas.

5. Paste cu pesto, mazăre și roșii

Colorate, rapide și pline de aromă. Pastele se fierb împreună cu mazărea, apoi se amestecă cu roșii cherry și pesto de busuioc. Se pot servi calde sau reci.

6. Paste la cuptor cu pui și sos cremos de roșii

Pui copt cu roșii cherry și brânză Boursin, apoi amestecat cu paste și busuioc proaspăt. Totul este gratinat cu Fontina pentru un rezultat reconfortant.

7. Salată de paste bogată în proteine

Paste din năut, boabe de năut, mozzarella și legume proaspete. Asezonată cu za’atar, este perfectă pentru prânzuri rapide sau caserole de luat la birou.

8. Spaghete cremoase cu varză de Bruxelles

Pastele fierb direct în supă, creând un sos dens, completat de brânză Asiago și un strop de ardei iute. Varza de Bruxelles caramelizată aduce profunzime.

9. Paste cu mazăre, bogate în proteine

O rețetă one-pot cu paste din năut, mazăre verde și pesto. Mugurii de pin prăjiți adaugă textura perfectă.

10. Paste cremoase cu conopidă caramelizată

Conopida devine vedeta într-un sos catifelat, ideal pentru o cină rapidă și sănătoasă. Lămâia sau fulgii de ardei iute intensifică aromele.

11. Paste la cuptor cu cremă de spanac

Cremă de spanac, brânză și paste fragede, rumenite la cuptor. O masă simplă, sățioasă, perfectă pentru serile aglomerate.

12. Paste cu sos de roșii cu usturoi și scoici Bay

Un preparat elegant, dar ușor de făcut. Scoicile Bay sunt combinate cu un sos de roșii proaspăt și dovlecei gătiți lent.

13. Paste într-o singură oală cu pui, varză de Bruxelles și ciuperci

Puiul, legumele și pastele se gătesc împreună, rezultând un sos cremos datorită amidonului păstrat în oală.

14. Paste cu spanac, cârnat de pui și brânză Feta

O rețetă rapidă, ideală pentru meal prep. Pastele pot fi gătite în avans, iar combinația de cârnat de pui și feta este surprinzător de echilibrată.

15. Paste cu sos de spanac și anghinare

Inspirate din celebrul dip cald, aceste paste sunt gata în 20 de minute și oferă o cină cremoasă, dar ușoară.

16. Paste la tigaie cu pui, spanac, lămâie și parmezan

O rețetă de familie, simplă și aromată. Pui slab, spanac sotat, usturoi și lămâie, totul completat cu parmezan ras.

17. Gulaș american

O rețetă economică și sățioasă, în care pastele se gătesc direct în sos. Perfectă pentru familii și seri în care vrei ceva consistent, dar simplu.

18. Lasagna la tigaie cu ravioli

Lasagna rapidă, fără straturi și fără efort. Ravioli, carne tocată și mozzarella proaspătă se transformă într-o cină gata în timp record.