Potrivit Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă Brașov, în județ sunt multe locuri de muncă, pentru toate nivelurile de pregătire și în diverse domenii de activitate. „Sunt de la 600 la 1000 de locuri de muncă, pentru toate categoriile de vârstă, toate categoriile de persoane, și pentru pregătiri diferite. Acestea se referă, bineînțeles, la specificul județului Brașov, respectiv la HoReCa, industria de automotive, construcții, servicii”, a spus directorul executiv al AJOFM Brașov, Liliana Dragomir. Chiar dacă numărul șomerilor înregistrați și al celor care primesc indemnizație este încă destul de ridicat, tendința este de reducere a ratei șomajului. „În acest moment sunt înregistrate peste 6.000 de persoane în evidențele noastre. Dintre acestea, 1.700 de persoane sunt șomeri indemnizați. Rata șomajului este în scădere de 2,29%. Nu s-au înregistrat concedieri colective până în prezent, nici nu avem propuneri pentru concedierile colective în această perioadă”, a adăugat Liliana Dragomir. Dacă, la începutul perioadei de pandemie, numărul șomerilor a cunoscut o creștere bruscă, în ultima perioadă acesta scade treptat.
Noua autogară de la gară – aviz pozitiv de la Comisia de Circulație
În Comisia de circulație de ieri a fost avizat proiectul ,,Terminal transport urban Gara Brașov”. Proiectul presupune amenajarea, în stânga gării (parcarea publică dinspre complexul comercial Unirea), a unui terminal de transport în comun și a peroanelor care asigură oprirea a 12 autobuze, respectiv 9 locuri pentru autobuzele cu lungime maximă 13 m și 3 locuri pentru autobuze articulate cu lungime maximă de 18,3m. Din acestea, 4 locuri sunt destinate încărcării autobuzelor electrice și sunt echipate cu stații de încărcare. În plus, amplasamentul a fost prevazut și cu 7 locuri de parcare pentru autoturismele persoanelor cu handicap. Amenajarea va deservi viitoarea autogară, alcătuită din 10 peroane îmbarcare/ debarcare călători și va fi acoperită cu o copertină cu înălțimea maximă de 9 m. Copertina va fi acoperită cu gazon și va fi prevăzută cu panouri fotovoltaice. Spațiul verde de la sol va fi amenajat tot cu gazon și prin plantarea a 70 de arbori, precum și a 20 de arbuști decorativi. Valoarea totală a proiectului este de 14.345.209,68 lei din care 14.292.277,22 lei reprezintă valoarea totală eligibilă pentru fonduri europene, la care contribuția Municipalității este de 2%.
Mâna stângă a lui Coliban în administrarea Brașovului / PNL are un obiectiv clar pentru 2024: PRIMĂRIA!
Autor: Mihaela Parghel
l „Politica nu se face în spatele calculatorului, ci la firul ierbii”
Noua conducere a Organizaţiei municipale PNL Braşov şi-a stabilit obiectivul principal pentru acest mandat: redobândirea primăriei Braşov, la alegerile din 2024. Anunţul a fost făcut de preşedintele ales Sebastian Rusu, într-o conferinţă de presă care a avut loc ieri. Rusu a lansat, cu această ocazie, şi o rugăminte către braşoveni care vor să se implice în politică. „Lansez invitația de a ni se alătura celor care doresc să se implice în politică și împărtășesc valorile liberale. Ne dorim să fim prima forță politică din municipiul și județul Brașov. Sunt convins că vom reuși acest lucru, pentru că avem oamenii care știu ce au de făcut. Anul trecut am pierdut Primăria Brașov, dar vom avea grijă ca peste trei ani să o recâștigăm”, a declarat Rusu.
În plan este „reactivarea” membrilor de partid din cartiere
De altfel, actualul viceprimar al municipiului Braşov a precizat că în perioada următoare vor fi luate la verificat bazele de date pentru a-i găsi pe foştii membri PNL sau actualii membri care nu mai sunt la fel de activi şi a-i contacta pentru a vedea dacă şi cum vor să se întoarcă în partid. Preşedintele organizaţiei municipale PNL vorbeşte şi despre organizaţiile de cartier, care în ultima perioadă nu au mai fost susţinute suficient de bine. „Vom fi mult mai activi, atât în relația cu mediul de afaceri cât și cu cetățenii. Politica nu se face la televizor sau în spatele calculatorului, ci pe teren, la «firul ierbii». Știm să facem acest lucru, ținem legătura permanentă cu cetățenii. Vom continua să discutăm cu oamenii, consilierii locali vor acorda audiențe cel puțin de două ori pe lună”, a declarat Sebastian Rusu. Reamintim că în urma alegerilor de săptămâna trecută, cele două locuri de prim-vicepreședinte au fost ocupate de Roxana Cojocea, care va fi responsabilă cu strategiile politice şi comunicarea, şi Octavian Ciovică, responsabil cu politicile publice (foto). Secretarul general al organizaţiei este Sebastian Bădulescu, în prezent consilier local PNL, care spune, la rândul său, că va încerca să extindă filiala în următoarea perioadă.
Un copil de 10 ani are nevoie de ajutorul nostru! Are nevoie de sânge!
Într-o postare pe Facebook, familia unui băiețel în vârstă de 10 ani, din Brașov, grav bolnav, solicită ajutorul brașovenilor cu inimă mare. „Numele meu este Grădinaru Darius Andrei, am vârsta de 10 ani și sunt internat la Spitalul Clinic de Copii de pe str. Nicopole, Brașov. În urma cu ceva timp, mai exact din data de 18.06.2021 am fost diagnosticat cu Leucemie Mieloida acuta (cancer la sânge). Sora mea scrie aceste rânduri pentru mine în speranța că va găsi oameni doritori, oameni care mă pot ajuta în a dona sânge. Grupa mea sanguină este A pozitiv și vă rog din tot sufletul să mă ajutați. Donația de sânge poate avea loc la Centrul de Transfuzie Sanguină Brașov. În momentul în care se va face donația vă rog să menționați numele meu: Grădinaru Darius Andrei. Țin să mentionez că persoanele cu boli cronice și cele care au sub 50 de kg + alte neregularități nu pot face donația. Vă rog din suflet să mă ajutați printr-o donare de sânge sau o distribuire. Vă mulțumesc enorm și Doamne ajută la toți.”
Colectare record la bugetul local
În ultimii ani, numărul de clădiri, de autoturisme și de locuitori a crescut constant în orașul nostru. Aceasta a însemnat încasări la bugetul local mai mari în fiecare an. Totuși, în acest an înregistrăm un record și în privința procentajului încasat din suma totală prognozată de către Direcția de Impozite și Taxe Locale (DITL). „Noi avem un grad de colectare de 87%, comparativ cu bugetul pe care îl avem prognozat. Mult mai bine decât anul trecut, mai ales că anul trecut noi nu am putut să facem nici executare silită. Din câte știu eu, este record absolut”, a precizat directorul DITL Brașov, Marian Voinescu. În cifre absolute, la 30 iunie încasările la bugetul local erau de 212 milioane de lei, din cele 243 de milioane prognozate, în timp ce anul trecut, tot la 30 iunie, brașovenii plătiseră doar 157 de milioane de lei. Cea mai mare parte din sumele încasate la buget o reprezintă impozitul pe clădiri achitat de firme, în valoare de 88 de milioane de lei, față de 63 de milioane, în 2020. Și cetățenii au plătit mai mult pentru locuințe, 24 de milioane, față de 19 milioane cu un an în urmă.
Mii de analize – posibil făcute cu reactivi neconformi. Percheziții la Brașov!
19 percheziţii au avut loc ieri în Bucureşti, Ilfov, Braşov şi Dâmboviţa, în cazul unei societăţi care a furnizat reactivi chimici neconformi unor laboratoare private şi de stat. În acest dosar se desfășoară cercetări pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi trafic de produse sau substanţe toxice. Dosarul vizează săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi trafic de produse sau substanţe toxice”, a anunţat Poliţia Capitalei.Conform poliţiştilor, din 2017 şi până în prezent, reprezentanţii unei societăţi comerciale ar fi indus în eroare partenerii comerciali cu privire la calitatea produselor livrate (reactivi chimici şi aparate medicale), precum şi faptul că ar deţine, produce şi pune în circulaţie produse şi substanţe toxice folosite în domeniul medical, fără a avea dreptul să desfăşoare astfel de activităţi. Reactivii chimici vizaţi sunt utilizaţi în analize de laborator, atât în unităţi spitaliceşti de stat, cât şi private, existând suspiciunea că nu îndeplinesc condiţiile de conformitate, în ceea ce priveşte termenele de valabilitate şi destinaţia. Cercetările sunt continuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Inclusiv ursoaicele cu pui! Aproape aprobat – urșii periculoși vor putea fi împușcați începând de săptămâna viitoare
l Primarul sau viceprimarul vor fi șefii echipelor de intervenție
Ministerul Mediului a publicat Ordonanța de Urgență care prevede intervenția în cazul atacurilor urșilor. OUG a fost deja prezentată ieri, în ședința de Guvern. Potrivit documentului, intervenția în cazul urșilor care ajung în intravilanul localităților se face „gradual”, extragerea prin împușcare fiind meționată în cazul în care „siguranţa şi securitatea cetăţenilor sau a bunurilor sunt puse în pericol”. De asemenea, urșii pot fi împușcați dacă „siguranţa şi securitatea membrilor echipei de intervenţie sunt puse în pericol”. Ordonanța prevede că pot fi împușcate și ursoaicele cu pui, caz în care puii vor ajunge într-un adăpost. Ordonanța de Urgență pregătită de ministerul Mediului prevede că „intervenția imediată asupra exemplarelor de urs în intravilanul localităților se efectuează prin următoarele metode:
– îndepărtarea prin diverse mijloace;
– tranchilizare și relocare;
– extragere prin eutanasiere sau împușcare.
În cazul în care exemplarul îndepărtat prin alungare revine în mod repetat, echipa de intervenție procedează la intervenţia prin tranchilizare si relocarea acestuia. Tranchilizarea va fi efectuată de medicul veterinar. Însă, dacă ursul pune în pericol siguranța cetățenilor, a bunurilor sau a echipei de intervenție acesta va putea fi ucis. Echipa de intervenție este condusă de primar/viceprimar și este formată din jandarm, vânător și medic veterinar, iar decizia daca animalul este ucis sau nu aparține echipei de intervenție. Ministrul Mediului a explicat că decizia se va lua prin vot, cu majoritate, astfel că 3 membri ai echipei trebuie să susțină aceeași soluție. Acesta a recomandat oamenilor ca, la vederea unui urs în localitate, să sune imediat la 112. De asemenea, proiectul prevede că „împiedicarea prin orice mijloace a intervenției imediate constituie contravenție și se sancţionează cu amendă contravențională între 7.000 și 10.000 lei.”
Ordonanța de Urgență prevede în anexe și indicații prin care este evaluat „comportamentul animalului sălbatic”.
Comportamentul general – Nivelul de risc:
– Animalul a fost observat ocazional în intravilan – redus
– Animalul se retrage la observarea oamenilor (50-100 m) – redus
– Animalul nu se retrage la observarea oamenilor (50-100 m) – mediu
– Animalul surprins/alungat lansează un atac fals – mediu
– Animalul a fost observat repetat în intravilan – mediu
– Animalul nu este oprit de măsuri de protecţie existente – mediu
– Animalul se hrăneşte cu gunoaie în prezenţa oamenilor – mediu
– Animalul se află prins într-o capcană neautorizată – mare
– Animalul surprins/alungat lansează un atac – mare
– Animalul intră în gospodării şi nu se retrage în prezenţa omului – mare
– Animalul nu se retrage când este alungat – mare
– Animalul devine agresiv în urma administrării substanțelor tranchilizante – mare
Animalul atacă omul în zona locuită – mare
Animalul atacă animale domestice în intravilan – mare.
Vânătorii vor fi plătiți pentru uciderea urșilor. Carnea ursului ucis rămâne la fondul de vânătoare
„Extragerea” urșilor prin împușcarea, făcută de reprezentanții fondurilor cinegetice (vânători), va fi remunerată, în baza unui contract prevăzut într-una dintre anexele proiectului. Însă, potrivit contractului, „tariful convenit pentru serviciile de intervenție este cel stabilit în ANEXA V”, anexă care lipsește de pe siteul ministerului Mediului unde este publicat proiectul cu anexele.
După ce ursul este împușcat, blana și craniul exemplarului ucis se predau Gărzilor forestiere, rămân în proprietatea statului, iar carcasa exemplarului extras prin împușcare revine gestionarului care a efectuat extragerea, adică fondurilor de vânătoare.
Costurile privind gestionarea exemplarelor extrase prin eutanasiere sau împuşcare vor fi suportate de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin autoritatea publică locală care are contract de permanenţă cu Gestionarul sau prin Garda forestieră, în cazul în care intervenția a fost efectuată de aceasta din urmă, se mai arată în proiectul de OUG.Ordonanța de Urgență a fost prezentată în ședință de guvern de joi, urmând ca, cel mai probabil, săptămâna viitoare să fie adoptată de executiv. Ministrul Tanczos Barna spune că prin această ordonanță nu va fi afectată specia.
„În niciun caz prin intervenţiile în zonele locuite nu va fi afectată specia de urs. Ultimele date, din 2016, arată că era o populaţie de circa 6.400-7.200 de exemplare în România, cu siguranţă intervenţiile nu vor fi de ordinul sutelor sau miilor şi în niciun caz intervenţia în localitate nu va duce la extincţia speciei de urs”, a subliniat Tanczos.
Orașul de odinioară: Brașovul vintage
l Cum era viața în orașul de sub Tâmpa pe vremea bunicilor și străbunicilor
Brașovul bunicilor a rămas doar în fotografiile de epocă păstrate în cuferele înnegrite de vreme. Au dispărut biserici, farmecul plimbărilor de pe Corso, tramvaiul cu aburi și trăsurile. Brașovul era un oraș „tradițional, unde schimbările intră foarte lent“, așa cum spunea cărturarul Sextil Pușcariu. În aprilie 1923, într-o revistă literară a vremii, cineva notase: „Brașovul e cel mai frumos oraș din România Mare“, dar ceva mai târziu, scriitorul Meschendorfer, comentând vremea de la poalele Tâmpei, a spus că este „cea mai nevricoasă climă din lume“.
Regulament respectat
Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, trăsurile, căruțele și diligențele erau singurele mijloace de transport. Ca să ajungi din nordul Ardealului până în sudul Munteniei îți lua cel puțin trei zile obositoare de mers cu diligența, iar călătoria era plină de peripeții. Presa vremii relata despre conflictele clienților cu birjarii. Nu de puține ori se păruiau și se înjurau ca la ușa cortului.
În perioada interbelică, locuitorii orașului erau obligați să țină seama de „Regulamentul edil al orașului liber reg. Brașov“, căci cine nu îl respecta putea fi amendat. Teoretic, brașovenii care doreau să își construiască o casă, să își sape o fântână sau să facă modificări locuinței erau nevoiți să respecte acest regulament.
Diligența bunicii și primul tren
Șcheienii erau cărăuși vestiți încă din Evul Mediu, ei transportând diferite mărfuri în Ardeal și peste munți. Din acest motiv, caii vânjoși și carele puternice erau la mare preț. În ziua în care primul tren a sosit în gara brașoveană nici un localnic nu a lucrat, căci toți s-au strâns buluc să vadă marea minune. Negustorii și-au tras obloanele, iar în oraș au venit chiar și brănenii dornici să asiste la eveniment. Mulți și-au făcut cruce și și-au scuipat în sân, crezând că locomotiva de oțel e dracu’ gol. La 1 iunie 1873 a fost tăiată panglica inaugurală a gării Brașov, iar de pe peron a plecat primul tren de pasageri, tren care făcea legătura cu cele mai importante orașe din Transilvania: Sighișoara, Mediaș, Cluj, Oradea, dar și cu marile capitale ale Europei, începând cu Budapesta, Viena și Paris. În 10 iunie 1891 s-a născut cea de-a doua poartă de intrare în Brașov, Gara Sf. Bartolomeu.
Tramvaiul cu aburi și autobuzele
La începutul secolului XX, brașovenii nu erau prea mulțumiți de mijloacele de transport. Exista tramvaiul cu aburi care lega Promenada de Gara centrală și a cărui linie s-a extins până la Noua și Săcele. Acesta nu funcționa decât până la ora 20.00, iar, pentru a ajunge la gară, brașovenii erau nevoiți să folosească trăsurile care costau 40 de coroane pe oră. Poliția atenționa directorii de școli să nu mai lase elevii să joace fotbal pe străzi. În primul deceniu interbelic existau în Brasov 115 birjari și 450 de cai. În anul 1925 s-a introdus transportul cu autobuze. Autobuzul era în acea vreme un vehicul cu 15, maxim 20 de locuri. Iarna autobuzele nu puteau urca străzile în pantă, locuitorii fiind obligați să apeleze tot la trăsuri. Primul întreprinzător în domeniu a fost firma clujeană Décei – Blaga, care a început afacerea cu patru autobuze. Prețul biletelor și al abonamentelor era menținut scăzut, îndeosebi pentru funcționari și elevi. Consiliul Municipal a acceptat doar 30 de autobuze pe traseele orașului, având în vedere creșterea numărului de accidente provocate de acestea, unele foarte grave. Reacții de împotrivire la extinderea transportului auto aveau și birjarii, reuniți în sindicatul „Fulger“. Ei au cerut, în 1926, limitarea numărului de autobuze.
Mașini Buick și Chevrolet
Automobilele nu erau privite cu ochi prea buni de către brașovenii conservatori. „Nu suntem între fericiții care se răsfață în astfel de vehicule… din cari sfidează pe modestul cetățean să-și facă drumurile pe jos“, scria un ziar al vremii. În Brașov exista și o reprezentanță care vindea mașini Buick , iar o altă reprezentanță, de pe Strada Ferdinand 15, vindea autoturisme Cadillac și Chevrolet. Prima școală de șoferi din Brașov, care își avea sediul pe Strada Neagră, era condusă de Ion Albu. În 1930, Fabrica de Oglinzi Oscar Wolff, de pe Strada Scăldătoarei, producea, printre altele, și parbrize.
În presă se făceau frecvent referiri la numărul accidentelor, iar amenzile contravenționale erau aplicate pentru „excesul“ de viteză, atunci când șoferii atingeau 20-30 km pe oră. Viteza legală pe străzile orașului, în anul 1924, era de 6 km pe oră, afirmă prof. Ion Dumitrașcu. Cele mai multe accidente s-au înregistrat, conform documentelor vremii, pe strada Porții (Republicii de astăzi), din cauza traficului intens de birje, automobile și trecători.
Case cuminți
Întreprinderile industriale erau așezate în general în cartierele Blumăna și Brașovul Vechi. În Șchei și în Dârste erau multe mori de apă.
Aspectul caselor nu s-a schimbat prea mult de atunci. Cărturarul Sextil Pușcariu arăta că, la începutul secolului XX, casele aveau un singur cat, iar camerele și băile se adăugau întotdeauna pe orizontală și nu pe verticală. Casele modeste aveau salon, dormitor, prânzitor (sufragerie) și bucătărie. În 1928 s-a construit Strada Iorga, unde s-au înălțat case în stil neo-românesc. Sașii spuneau despre acest stil că este „urât și prea încărcat“. Românii au ripostat imediat: „Dar voi vă uitați la casele voastre?“.
Telefonul a apărut în 1919
Foarte greu a pătruns electricitatea. Primăria Brașov avea, pe locul unde acum se află intersecția Hărmanului cu Vlahuță, o fabrică de gaz aerian. Inițiativa pentru introducerea curentului în oraș a fost privată. Primele firme de electricitate, ca „Unirea“, Fabrica de ciment „Kugler“, asigurau iluminatul străzilor Livada Poștei, Curmătura, țintașilor. În 1924 a fost instalată prima firmă luminoasă din oraș. Poșta și telefonul au apărut în Brașov înainte de 1919. În ziarul „Nihil Sine Deo“ se scria că uneori „decât să dai un telefon la Ploiești, mai bine te deplasezi cu trenul pînă acolo“.
În 1923, zăpada a fost de trei metri
În perioada interbelică, doar 50 de zile dintr-un an erau senine, față de 132 de zile ploioase și 50 de zile de ninsoare. În ianuarie 1942 temperaturile au coborât până la -25 grade Celsius, iar în 10-11 februarie 1929, temperatura a scăzut în oraș la -32 grade Celsius. Din cauza frigului, o familie cu patru membri avea nevoie săptămânal de 100 kg de lemne.
În 6 august 1928, un fulger a atins Palatul Justiției (actuala clădire a Prefecturii) și a incendiat o parte a clădirii. La 31 martie 1927, un vânt puternic, iscat la ora 3.00 dimineața, a spart sute de geamuri, a acoperit străzile cu țigle sparte, a rupt copacii și a distrus vitrinele magazinelor. Chioșcurile din Piața Libertății (Piața Sfatului) au fost smulse cu totul, aruncate la zeci de metri. În perioada 18-21 ianuarie 1923, au fost ninsori abundente, stratul de zăpadă atingând aproape trei metri. În zonele de periferie, străzile au fost înfundate, locuitorii izolați și unii chiar au murit din cauza prăbușirii acoperișurilor.
Autorizații pentru modificarea latrinelor
După desființarea porților dinspre miazănoapte ale cetății, în locul lor au rămas terenuri virane și țarcuri neîngrădite, „la care speculanții s-au repezit cum se reped lupii la oi“, cum se exprima cărturarul Sextil Pușcariu. În oraș a început să se construiască foarte mult, astfel că respectarea prevederilor „Regulamentului edil al orașului liber reg. Brașov“ era foarte importantă. Se cereau autorizații și pentru construirea sau modificarea vetrelor de foc, jgheaburilor, pivnițelor, grajdurilor, șurilor, fântânilor, latrinelor, umblătoarelor (wc-uri mobile provizorii) și conductelor.
Trebuia să se menționeze: cum aveau să se întrebuințeze și cum aveau să se transporte resturile de material, „măsurile de apărare în contra apelor murdare, îndepărtarea acestora, cum să se împiedice dezvoltarea și răspîndirea gazurilor stricăcioase sănătății și cum să se înlăture dezvoltarea prea mare a fumului și aburilor“.
„Cât mai puțin molestați de praf“
În cazul în care clădirea proiectată nu corespundea standardelor de frumusețe ale vremii, sau se bănuia că va reprezenta un pericol public, nu se acorda autorizația. Erau admise ca materiale de construcție piatra, cărămida, varul, nisipul și betonul, fiind interzise cărămida crudă, lutul și mortarul de pământ sau de lut. În cazul în care pe trotuare se lăsau pe timpul nopții materiale de construcție, era obligatoriu ca acestea să fie luminate cu felinare. La desfacerea schelelor de protecție și la demolarea zidurilor, trecătorii și vecinii trebuia să fie „cât mai puțin molestați de praf, prin udarea moluzului, stropirea locului de construcție“. Erau interzise acțiunile care i-ar fi deranjat pe proprietarii terenurilor vecine cu aburi, gaze, mirosuri rele, fum, funingine, praf, bubuituri sau zguduituri. În fiecare sâmbătă, după prânz, șeful muncitorilor era obligat să dispună „curățirea fundamentală“ a drumului de lângă construcție. Pentru a se împiedica murdărirea clădirilor și pentru ca privirile trecătorilor să nu fie șocate de muncitorii care își făceau nevoile, antreprenorul era obligat să instaleze „umblători provizorii“ (wc-uri), pentru lucrători, separate, după sexe, suficient de mari și nu trebuia să fie vizibile din stradă.
„Domnilor, a bătut ora nouă, stingeți focul și lumina“
Administrația orașului avea grijă ca noile construcții să corespundă standardelor moderne de protecție contra focului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în partea de vest a Pieței Sfatului se afla garajul pompieri-lor. Pe vremea lui Sextil Pușcariu, pentru că brașovenii pățiți tremurau de frica focului, paznicii de noapte umblau cu un mic bucium în care suflau pentru a-i atenționa pe locuitori să stingă lumânările și focurile. „Domnilor, a bătut ora nouă, stingeți focul și lumina“, strigau ei, în germană, în fiecare seară. Paznicul Casei Sfatului făcea regulat rondul pe galeria de la mijlocul turnului, iar când zărea fum, trăgea clopotul. Pentru fiecare cartier, numărul bătăilor de clopot era diferit.
„Gropile pentru pișatul vitelor“
Sistemul de canalizare nu era bine pus la punct, camerele de toaletă reprezentau un adevărat lux, iar closetele ridicau probleme autorităților locale. Numărul acestora trebuia să fie în raport direct cu numărul locuințelor. La fiecare două locuințe era obligatoriu un closet. Acesta trebuia să primească suficientă lumină și aer, să aibă cel puțin 90 cm lățime și cel puțin 1,10 m lungime. Regulamentele prevedeau ca „mațurile closetelor“ să nu fie construite din lemn.
În locuințele situate pe străzile unde încă nu exista canalizare subterană, se construiau latrine. Acestea erau zidite cu mortar de ciment de Portland, sau din beton cu tencuială impermeabilă. Gropile pentru gunoi și „gropile pentru pișatul vitelor“ erau prevăzute cu pereți impermeabili și cu capace. În oraș, acestea erau făcute la o distanță de cel puțin 10 metri față de fântâni, iar mirosul nu trebuia să „molesteze“ vecinii. Crescătorii de animale erau avertizați: „Conducerea pișatului în stradă sau în drum sau într-un jgheab ce duce în stradă sau în drum este oprită“.
Străzile și trotuarele
Principalele nemulțumiri ale brașovenilor erau legate de gropile din pavaj și de drumurile înfundate. În timpul iernilor grele, străzile din Șchei și cele de pe Dealul Cetății erau îngropate în zăpadă, iar birjele nu mai puteau să circule.
Cea mai precară situație o aveau străzile țintașilor (din spatele Cinematografului Astra) și cele din Dârste, care erau pline de hârtoape. Strada Livada Poștei era considerată prea îngustă, căci nu puteau trece două trăsuri deodată. Din acest motiv, cetățenii au cedat din terenul lor pentru lărgirea străzii.
În anul 1925, prefectul orașului a cerut primarului un buget special pentru asfaltare. În 1927, pentru a se repara Strada Principele Carol (astăzi Mureșenilor) a fost contactată o firmă din Oradea, care trebuia să refacă trotuarele, în schimbul unei sume de peste un milion de lei. Lucrările de asfaltare au continuat spre Târgul Cailor, Șirul Spitalului, Ștefan cel Mare și Prundului.
Mahalaua țiganilor
Țigănia din Blumăna a stârnit multe controverse în acea vreme. Era „mahalaua țiganilor, murdară și rău famată“, unde „vara oamenii dorm în fața bordeielor, iar muzica răsună până în zori“. În 1927, Consiliul Municipal a decis mutarea țiganilor la periferia orașului. Curățenia străzilor și a piețelor îi nemulțumea adesea pe brașoveni. Gunoaiele apăreau în special din cauza căruțelor și a târgurilor săptămânale de vite care lăsau gunoaie pe Str. Fabricii. Curățenia orașului se făcea uneori manual sau cu „mașini de spălat“, după stropirea cu apă dintr-o cisternă trasă de cai. Colectarea gunoiului de la populație se făcea în pubele de tablă care se luau de două ori pe săptămână, cu căruțele. Gunoiul se depozita pe platformele din șoseaua spre Tărlungeni sau spre Ghimbav. Primăria a angajat trei supraveghetori pentru curățenia orașului și câțiva controlori care însoțeau căruțele destinate colectării gunoiului. În ciuda numărului de funcționari ai primăriei care se ocupau de curățenia orașului, existau destule reclamații. Cele mai dese priveau „neplăcerile și înjurăturile vizitiilor de la căruțele de gunoi“, de care se temeau și servitorii și stăpânii, sau disputele privind aruncarea florilor și frunzelor în pubele.
Oraș de tuberculoși
După Primul Război Mondial a început să crească numărul nașterilor asistate de moașele profesionale. Deși medicina făcea tot mai multe progrese, rata mortalității infantile era destul de ridicată. Boala care cauza cele mai multe victime, provocând mai multe decese față de alte orașe, era tuberculoza. Acest lucru era apreciat în epocă drept un paradox, căci Brașovul era considerat stațiune de vindecare a afecțiunilor pulmonare. Boli care făceau ravagii în rândul populației erau și tifosul, febra tifoidă, difteria, tusea convulsivă, pojarul, scarlatina și dizenteria. Din cauza epidemiilor de tifos, scarlatină și pojar, de multe ori cursurile școlare erau suspendate. În 1922, din pricina scarlatinei au fost închise temporar toate școlile primare, Școala Franciscană și Liceul Șaguna.
La sfârșitul anilor ’30, doar 41,5% dintre locuitorii orașului erau născuți în Brașov, la care se adăugau 8,18% din județ, iar restul erau veniți din alte regiuni și chiar din străinătate. În această perioadă s-au stabilit în Brașov aproape 3.000 de străini.
Tudor Chirilă, Samuel L. Jackson, Florin Piersic Jr.: The Protégé (Protejatul) – film de Hollywood făcut la Snagov
The Protégé este o nouă peliculă de acţiune, filmată la Bucureşti, în care joacă nume grele ca Maggie Q, Samuel L. Jackson, Michael Keaton, dar şi actori români precum Tudor Chirilă şi Florin Piersic jr., iar trailer-ul prezentat recent ne face să ne dorim să îl vedem cât mai repede.
„The Protégé” a fost scris de Richard Wenk („The Equalizer 2”, „The Expendables”) şi spune povestea unei tinere pe nume Anna (Maggie Q), care a fost salvată în copilărie de un asasin legendar, Moody, interpretat de Samuel Jackson. Tânăra a fost antrenată pentru a deveni unul dintre cei mai buni asasini plătiţi din lume. Când Moody moare, asasinat, la rândul său, Anna porneşte în căutarea criminalului, ca să se răzbune. Povestea se transformă într-un joc de seducţie şi dominare împotriva unui personaj enigmatic (Michael Keaton), ucigaşul lui Moody.
Noul film este regizat de Martin Campbell, care a semnat regia şi pentru „The Expendables”, „James Bond – Casino Royale” şi „Masca lui Zorro”.
Directorul de imagine este este David Tattersal, care şi-a pus semnătura pe mai multe episoade din Star Wars, scrise şi regizate de George Lucas („Ameninţarea Fantomei” – 1999, „Attack of the clones” – 2002 şi „Revenge of the Sith” – 2005).
Filmările s-au realizat la Bucureşti şi Snagov
Pelicula The Protege s-a filmat în România, de către Frame Film, aceeaşi companie care produce serialul Las Fierbinţi. Spectatorii vor putea recunoaşte şi alţi actori români, pe ecran, precum George Piştereanu şi Cosmin Dominte. Filmările s-au desfăşurat vreme de aproape trei luni, în locaţii din Bucureşti şi Snagov. De filmări s-au ocupat peste 200 de tehnicieni români şi peste 100 de figuranţi. Filmul se va lansa pe data de 20 august. În Bucureşti au fost recreate decoruri din Laos, Vietnam sau Londra. În film mai apar Michael Keaton („Birdman”, „Batman”, „Robocop”), Samuel L Jackson („Jurassic Park”, „Good Fellas”, „Pulp Fiction”) şi Maggie Q („Designated Survivor”, „Divergent”, „Mission Impossible 3”).
Val Kilmer, îngenuncheat de cancer!
Cancerul este neiertător, indiferent dacă eşti vedetă sau om simplu. Celebrul actor Val Kilmer trece prin momente foarte grele, în lupta sa cu cancerul de gât. El a fost diagnosticat în 2015, dar în primă fază, nu a vorbit despre asta. Între timp, starul din Top Gun şi-a pierdut vocea din cauza acestei boli crâncene iar actorul în vârstă de 61 de ani a dezvăluit tot chinul prin care trece într-un documentar pe care el însuși l-a produs. Actorul apare pe Amazon, în filmul documentar „Val”, chinuindu-se să articuleze şi să scoată cuvinte prin laringofon. Materialul îi va şoca pe fanii actorului!
În timpul tratamentului pentru boală, Kilmer a suferit o traheotomie, care i-a răpit capacitatea de a vorbi iar documentarul prezintă secvenţe din viaţa sa: „Pare că a fost ieri, dar sunt clipe dintr-o viaţă de om. În timp ce vă scriu, documentarul meu se pregăteşte de premieră, la Festivalul de la Cannes. Oricât aş fi de recunoscător pentru această onoare, abia aştept să împărtăşesc povestea vieţii mele cu voi”, spune Val Kilmer, emoţionat.
Dr. med. Priv. Mihai Chertif M.D.