Acasă Blog Pagina 3990

În insulele grecești: O nouă emisiune cu Bontea, Dumitrescu și Scărlătescu

0

l Ce vor face chefii, pe lângă Chefi la Cuțite

Sorin Bontea, Florin Du­mitrescu și Cătălin Scărlătescu pornesc într-o nouă aventură. Antena 1 pregătește un nou format de emisiune : adventure – cooking show, prima emisiune din România ce o să combine călătoriile, aventura și gătitul. Toți cei ce o să urmărească acest nou proiect o să aibă parte de un adevărat spectacol gastronomic, situații pline de adrenalină, dar și destinații superbe. „Eu sunt obișnuit cu aventura, m-am reîmprietenit cu ea acum ceva vreme, iar dacă o combin și cu bucătăria… cred că o să iasă ceva foarte tare! Sunt curios cum se vor descurca și colegii mei, abia aștept să-i văd!”, a declarat chef Sorin Bontea.
Mai exact, începând cu această toamnă o să fie filmat în insulele grecești un format original ce a primit numele de ‘Chefi fără limite’, iar Cătălin Scărlătescu, Florin Dumitrescu și Sorin Bontea o să coordoneze fiecare câte o echipă, dezvăluind că un bucătar pasionat se poate descurca în orice fel de situație.
„Eu le-am tot vorbit colegilor mei despre călătorii, știu deja că sunt îndrăgostit de Grecia, așa că să gătesc și să văd cele mai frumoase insule grecești este pentru mine competiția perfectă.”, a mărturisit chef Cătălin Scărlătescu. Concurenții o să fie nevoiți să își procure singuri ingredientele sau ustensilele, ieșind din zona de confort și uitând de propria bucătărie dotată cu orice își doresc. Mai mult, jurații o să se alăture oamenilor ce participă la acest show pentru a se asigura că echipa lor o să iasă învingătoare în etapele pline de provocări.
„Intrăm într-o competiție cu șanse egale. Pentru oamenii de acolo suntem și noi niște concurenți, pentru că nu ne cunosc, nu au auzit de noi. Așa că va trebui să luptăm pentru fiecare probă, fiecare avantaj. Asta va fi taaaare interesant!”, a declarat chef Florin Dumitrescu.

Cine o să prezinte noua emisiune?

Emisiunea va fi prezentată de Irina Fodor, alături de un co-prezentator ce o să povestească totul despre specificul locului, mâncărurile, dar și ingredientele renumite în destinațiile alese pentru filmări.Chios, Lesbos, Corfu, Creta sau Naxos sunt câteva dintre insulele grecești ce o să devină câmp de luptă pentru concurenți, iar telespectatorii se vor putea bucura de peisaje rupte din filme în timp ce își urmăresc chefii favoriți.
„Când crezi că aventura a luat sfârșit, afli că se coace una și mai și! Cam asta a fost starea mea când am aflat despre “Chefi fără limite”. Primul gând a fost de regret că mi-am desfăcut bagajul, pentru că mi-ar fi fost mai simplu dacă lăsam lucrurile în troller, așa cum erau. Pe de altă parte, m-am bucurat tare mult că ne reluăm ritmul plin de adrenalină așa de repede, pentru că nu mă așteptam la încă o călătorie. O să explorăm Grecia și insulele ei la pas, cu barca, cu bacul, cu mașina și nu m-aș mira chiar înot, mai ales în cazul chefilor și al echipelor lor. O să descoperiți, alături de noi frumusețea necunoscută a acestei țări, cultura ei culinară deosebit de bogată și o să trăiți o aventură care nu seamănă cu ce ați mai văzut până acum.”, a povestit Irina Fodor.

Politica de altădată: Pe vremea bunicilor, politicienii erau la fel de mârşavi ca în zilele noastre

0

l Nicio diferență

“Sfidarea cu care partidul liberal caută să se apropie de inima alegătorilor nu este mai puţin desgustătoare decât murdăria care se scurge din corpul porcului în lăturile, din care acesta îşi potoleşte foamea. Pentru că lături a ajuns sufragiul universal în concepţia şi procedurile acestui partid! Cinstea şi cuvântul curat al alegătorilor (…) le-a prefăcut în lături pentru îngrăşarea flămânzilor partidului”. Vi se pare că citatul de mai sus, în care i se face un adevărat rechizitoriu Partidului Naţional Liberal, are vreo referire la situaţia politică actuală? Nicidecum. Este doar un citat din cotidianul braşovean “Gazeta Transilvaniei”, apărut în 15 decembrie 1933.
Mai toţi ne-am săturat de discursurile demagogice ale politicienilor, de alianţele lor dubioase, de păruielile în public dintre rivali, de pomenile aruncate sărmanilor înainte de alegeri. Nu e nimic nou sub soare. Cu ani în urmă, în perioada interbelică, lucrurile stăteau tot cam aşa.

Rivalităţi între partide

După Unire, în Brașov, partidele cele mai importante au fost Partidul Național Român, Partidul Social Democrat, Partidul Național Țărănesc, Partidul Liberal și Partidul Poporului. Populația de etnie maghiară și germană votau de obicei cu candidații propuși de Partidul Maghiar și de Partidul German. Românii aveau o mare simpatie pentru Partidul Național Român datorită faptului că membrii acestuia au fost în fruntea luptei pentru unitatea națională.
Profesorul braşovean Ion Dumitraşcu a studiat cu pasiune viaţa politică din perioada interbelică. Citind presa vremii şi documentele de arhivă, şi-a creat o imagine mai mult decât interesantă despre ce se întâmpla în acele vremuri pe scena politică.

Capete sparte şi picioare rupte

Întrunirile politice se terminau nu de puţine ori cu picioare rupte şi capete sparte. De exemplu, în anul 1926, la o întrunire organizată de dr. Aurel Dobrescu în comuna Porumbacu de Jos (Făgăraş), discuţiile nu au fost deloc paşnice. Ba chiar amintesc de mineriadele de după Revoluţie. Studenţii şi intelectualii au fost puşi pe fugă de pietrele şi tigăile ţăranilor. Deputatul de Făgăraş fusese acuzat că, la această întrunire politică, la care participase trei sferturi din comună, a „proferat expresiuni jignitoare la adresa M.S. Regelui“ şi că „a agitat poporul astfel că acesta a atacat cu pietrii pe intelectualii şi studenţimea universitară din comună“. Nu puţini au fost tinerii care s-au trezit cu capetele sparte. După spusele primarului, deputatul Partidului Naţional afirmase despre oamenii lui Averescu că fac parte dintr-un „…Guvern care a dus o rea administraţie şi a pus dări grele pe ţărani şi a scumpit beutura“.

Bătăuşii guvernului

În aceeaşi perioadă presa trăgea semnale de alarmă în privinţa „fărădelegilor guvernului“. În 4 februarie 1926, în „Gazeta Transilvaniei“ apărea: „Din toate părţile ţării ne vin ştiri despre acte de banditism săvârşite de agenţii guvernului. Pe la sate mişună agenţi bătăuşi, iar la oraşe, sub titlul complectării gardelor de sergenţi de stradă, sunt aduşi cu sutele bătăuşi îmbrăcaţi în uniforme de sergenţi…Toată lumea din Făgăraş, fără deosebire de nuanţă politică, e profund scandalizată. În întreg judeţul e o fierbere nemaipomenită“.

Tocăniţa liberală

În anul 1928 liberalii își făceau o campanie electorală ingenioasă, și „gustoasă. Înainte de alegeri, la restaurantele Mielul Alb, Coroana și Liess, politicienii i-au invitat pe brașoveni la masă. La fel ca politicienii din zilele noastre care îmbie electoratul cu mici şi bere, liberalii de atunci i-au servit pe alegători cu bucate gustoase udate din belșug cu vin, în speranþa că aceștia vor ștampila căsuța „corectă“. „Gazeta de Transilvania“ anunța ironic în articolul „Tocana liberală dela Brașov“, că, în duminica viitoare, liberalii urmau să țină o mare întrunire și că s-au pregătit cu grijă pentru ca toți participanții să se simtă bine. „Tren gratuit, căruțe gratuite, diurne, tocană de miel și băutură la toartă…În ajunul adunării vor ajunge la Brașov cu mic cu mare la tocană de miel și la curcani în frigare. Veniți cu turle și cu surle, că a sosit ziua mare“. După congres, același ziar scria cum le-a stat unora mâncarea în gât. „La mijlocul mesei s’au lansat liste de subscriere de membri în Partidul Liberal și de a participa la congres. Multora li s’a aplecat, alții au rămas cu tocana în gât când li s-a comunicat rostul blidului de linte“. Șcheienii n-au participat la acest festin, deoarece ei aveau alte simpatii electorale.

„N’au oamenii cu ce să cumpere”

Problemele sociale și economice erau exploatate din plin de către politicienii locali. Un exemplu bun vine din partea țărăniștilor care-i arătau cu degetul pe guvernanţii din 1924. „Vedem coșuri de fabrici, dar prea puține cu fum, cea mai mare parte din ele nu lucrează. Lucrează una singură pentru toate, căci fabricile sunt cartelate ca să nu se concureze între ele. Dar nici nu vând, căci prețul e prea scump, nici țăranii nu cumpără, căci n’au oamenii cu ce să cumpere“, critica un fruntaş ţărănist în „Gazeta Brașovului“, promiţând că partidul lor va pune treburile la punct. Prea multe nu s-au schimbat de atunci. După 80 de ani de la apariția acestui articol, nu s-au schimbat prea mult lucrurile. Coșurile tot nu scot fum, iar politicienii se bat cu pumnii în piept că vor pune fabricile pe roate.

Lupu pupăcios

Nici mutările dintr-un partid în altul nu sunt un obicei nou. Migraţiile politice erau practicate cu sârg și de politicienii interbelici. Dr. Nicolae Lupu se făcuse membru, pe rând, în patru partide: liberal, socialist, țărănesc și național țărănesc. Din acest motiv răutăcioșii considerau că este neserios și prea pupăcios. „De remarcat este că dl. dr. Lupu, care sufere de mania pupatului, a sărurat pe dl. ministru Duca în gură, declarând că nu se va despărți niciodată de partidul liberal. Numai să se țină de cuvânt!!!“.

“Cum se înşală o ţară: prin ei înşişi”

Prima pagină a “Gazetei de Transilvania” din 17 decembrie 1933, în plină campanile electorală, este plină de titluri care înfierează politica Partidului Naţional Liberal. Iată câteva dintre titluri: “Liberalii dau foc ţării, ca să se încălzească la flăcările ei”, “Cum se înşală o ţară: prin ei înşişi” sau “A şasea victimă a teroarei liberale, împuşcată pe când lipea afişe electorale”. În vremurile noastre, fiecare site, televiziune sau ziar îşi clamează în gura mare independenţa, deşi părtinirea este uşor de priceput de un cititor sau spectator avizat. În trecut, ziarele îşi asumau partizanatele, dar virulenţa cu care erau atacaţi adversarii politic era la fel de mare ca astăzi.

Pamflete şi atacuri de presă

Țărăniștii încercau să fie mai eleganți decât rivalii lor liberali. Sub pretextul că îi iau apărarea viceprimarului Iosif Pușcariu, i-au făcut un mare deserviciu. „Dl Pușcariu este cel mai nevinovat cetățean al Brașovului. Infantil până la desconsiderarea spaþiului. Dacă nu-l dai jos din autobuz, uită adresa casei unde locuiește“, scria în „Gazeta Brașovului“. Nici primarul n-a fost scutit de „amabilitățile“ presei. „Zilele trecute era cât pe ce să rămânem fără primar, pe motivul că dl. Dumitrescu Pârvu e prea tânăr și lipsit de experiență. Ce infamie! Primarul nostru n’a fost niciodată tânăr și nu va fi niciodată tânăr. Vârsta d-sale plutește în durata pură a lui Bergson, unde mușchii creierului se pot conserva milenar”.

„Coadă de topor“ şi Iuda

Partidul Poporului și-a construit propaganda electorală pe imaginea generalului Averescu. Admiratorii îl numeau „tatăl nostru care ne-a scăpat de triunghiul morții”. Însă, adversarii erau de altă părere. „S-a dat cu ciocoii. Frați săteni! Aflați că generalul Averescu s-a dat cu ciocoii ca să ajungă la putere . A luat în Guvern, chipurile ca să-l ajute la expropiere-pe domnul Garofild. Voi știți cine este domnul Garofild. E omul muncii silnice de pe vremea nemþilor. El a fost impus de ciocoi ca să le păzească moșiile, pe care Mihalache vrea să le împartă vouă”, scria în publicația „Țara nouă” a Partidului Țărănesc, în ziua de 8 aprilie 1920. În același an, generalul a mai fost numit „coadă de topor și Iuda vânzător”. Se spunea că acesta „s-a dat de-a binelea cu boierii”. Politicianul braşovean Mihai Popovici îl ataca şi el pe gen. Averescu.

„Ține nasul în vânt”

Mult mai suculente și răutăcioase devin atacurile în presă în anii ‘30. Politicianul național-țărănist Grigore Iunian era o țintă perfectă. Ca un miel dus la tăiere, acesta nu se prea putea apăra de răutățile adversarilor săi politici. „Domnul Iunian are un metru șaizeci. Orice ar face, oricât s-ar zbate nu se poate ridica un milimetru mai sus. Ține nasul în vânt, cu capul forțat ridicat de parcă ar călca în vârful degetelor, doar, doar ar depăși măsura tragică. Totul e zadarnic. Nimic nu se poate ridica mai sus de propria pălărie. Toată psihologia domnului Iunian, toată răutatea lui, toată meschinăria lui vine din acest miniaturism”, apărea publicat în „Dreptatea” în 14 aprilie 1937.

Goga acuzat de măcel

Unul dintre cele mai grave episoade din timpul alegerilor, din perioada interbelică, a fost pe larg dezbătut în presa braşoveană. Pe 9 iunie 1926, „Gazeta Transilvaniei“ relata despre tragedia din Hunedoara, unde mai mulţi ţărani au fost împuşcaţi de jandarmi. „Înfiorătorul măcel din judeţul Hunedoara. Ţărani români împuşcaţi de jandarmi pentru că s’au dus la votare”, aşa suna titlul articolului. Mai departe, guvernul de atunci şi Octavian Goga a fost acuzat de cele întâmplate: „…Regimul averescian a încheiat alegerile cu o baie fioroasă de sânge. Petele de sânge de pe mâinile catifelate ale d-lui Goga nu vor dispare în biroul său somptuos şi prafumat din ministerul de interne, în parlamentul ţării ca şi în localurile de distracţii delicioase, petele se vor ivi tot din nou şi se vor întinde ca o pecingime reamintindu-i până în ultima clipă a vieţii sângele ţăranilor din ţinutul Haţegului”.

Primul primar român

Primul primar român al Braşovului a fost medicul Gheorghe Baiulescu. Acesta a condus oraşul în cele 40 de zile de stăpânire românească din Braşovul anului 1916, iar după Unire a fost ales prefect de mai multe ori. Dr. Baiulescu şi-a făcut studiile la Viena şi din cauză că nu ieşea pe stradă fără bastonul cu cap de fildeş a fost poreclit de către pacienţi „bastonaş”. Era unul dintre cei mai buni diagnosticieni din Braşov şi se specializase în hidroterapie. În anul 1895 a introdus la băile de abut o secţiune specială pentru curele de apă. Pentru că era în acelaşi timp şi medic de şcoală, acorda şi scutiri elevilor. Din acest motiv era foarte iubit de copii. Principalele reproşuri ce se aduceau Primăriei după Unire au fost legate de faptul că numărul funcţionarilor români era prea mic, toate actele erau redactate în limba germană şi nu în română, iar şedinţele se făceau tot în germană.

„Loviți fără cruțare”

Nu de puține ori, întrunirile politice din diverite regiuni ale ţării s-au încheiat la spital sau, după caz, cu discursuri răzbunătoare rostite la pomana mortului. În 1922, în satele din județul Ilfov, cabinele de vot erau crăpate strategic. În acest fel, anumite persoane de bine puteau să verifice cine cu cine a votat. Nu interesa de ce a votat acel cineva cu cine „nu trebuia”. Conta doar că persoanele care nu au „știut“ unde să pună ștampila erau așteptate de alte persoane de bine, înarmate cu bâte. În 1932, în Moldova, vremurile nu au fost mai pașnice. Legionarii îi îndemnau pe cetățeni: „Puneți mâna pe coasă și pe ciomege și loviți fără cruțare!”.

Irina Shayk, ținută neinspirată la un eveniment din New York

0

Fotomodelul Irina Shayk, în vârstă de 35 de ani, este cunoscută pentru aparițiile inedite din cadrul evenimentelor de modă la care participă. Însă, uneori, frumoasa rusoaică mai are parte și de gafe vestimentare, care atrag imediat atenția…
Prezentă la un eveniment de modă din New York, fostul model Victoria’s Secret a atras toate privirile cu look-ul nonconformist, însă nu așa cum și-ar fi dorit. Îmbrăcată într-o ținută ce amintește de anii 2000, accesorizată cu o perucă tunsă bob, Irina Shayk a fost diferită de celelalte celebrități prezente la eveniment, însă un detaliu major a transformat ținuta inedită într-un eșec : corsetul portocaliu metalic, ce trebuia să fie elementul principal al look-ului ales de stiliști, părea cu două numere mai mic, gata să explodeze cu fiecare mișcare făcută de model. Nici silueta impecabilă a Irinei nu i-a fost de ajutor de data aceasta, corsetul fiind mult prea mic pentru bustul și talia sa. În ciuda acestei alegeri neinspirate, fosta iubită a lui Bradley Cooper a strălucit în fața camerelor de luat vederi prezente la eveniment și la after-party.

O miliardară își permite orice! Cum arată haina extravagantă pe care Rihanna a dat aproape 10.000 de dolari

0

Extravagantă, curajoasă și o adevărată inspirație în modă – așa ar putea fi descrisă Rihanna din punct de vedere vestimentar. Cântăreața, devenită o femeie de afaceri de succes, este deseori văzută pe stradă în haine pe care nu multe femei le-ar purta, pentru că sunt prea “țipătoare” sau, cum este cazul de față, și mult prea scumpe.
Recent, Rihanna a fost surprinsă de paparazzi pe străzile din Los Angeles. Ca de obicei, a furat toate privirile cu apariția ei. Îmbrăcată în pantaloni scurți de blugi și un tricou cu imprimeu, diva și-a completat ținuta cu o haină care a costat aproape 10.000 de dolari, scrie Daily Mail. Jacheta pufoasă, bej în partea din față și galbenă în spate, a avut o mulțime de franjuri care atârnau până în pământ.
Deși era deja întuneric, Rihanna nu a renunțat la ochelarii de soare. Și-a completat look-ul extravagant cu o geantă la fel cu mantoul, pantofi sport, o bandană, mască de protecție și o coafură cu codițe împletite.
Afacerile cu lenjerie intimă și cosmetice au transformat-o pe Rihanna în miliardară.
Rihanna este cea mai bogată cântăreață din lume, cu 1,7 miliarde de dolari în conturi, și a doua cea mai bogată femeie din showbiz, după Oprah Winfrey (2,7 miliarde de dolari). Cea mai mare parte a averii sale a fost strânsă datorită companiei sale de cosmetice, Fenty Beauty. De asemenea, alte sute de milioane vin din afacerea cu lenjerie intimă și apoi din muzică.

Cugetări

0

Mark Twain: „Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și ziua în care ai aflat de ce”

UPDATE / Motanul pierdut în Centrul Vechi Brașov a fost găsit

0

Motanul din imagine a fost pierdut în Centrul Vechi Brașov, iar după câteva zile a fost găsit.

Mulțumim.

Calendar religios: 10 septembrie

0

Ortodox
(BOR) Sfintele Mu­cenițe Minodora, Mitrodora și Nimfodora
Greco catolic
(BRU) Ss. Minodora, Mitrodora și Nimfodora, martire († secolul al IV-lea)
Catolic
(BRC) Sf. Nicolae din Tolentino, preot

S-a întâmplat la 10 septembrie

0

1868 – A început construirea Gării de Nord din București, inaugurată la 13.09.1872
1709 – S-a născut Antioh Cantemir, fiul lui Dimitrie Cantemir. Scriitor iluminist de limbă rusă şi diplomat rus, el a fost unul din iniţiatorii clasicismului în literatura rusă
1872 – A murit la Baia de Criș, în Munții Apuseni, Avram Iancu (“Crăişorul Munţilor“), conducătorul revoluţiei române de la 1848 din Transilvania
1898 – A fost asasinată împărăteasa Austriei și regina Ungariei, Elisabeta, soția lui Franz Joseph I, cunoscută sub numele de « Sissi » (n. 1837)
1930 – Nicolae Titulescu a fost ales preşedinte al Adunării Societăţii Naţiunilor
1996 – România a pierdut procesul intentat regelui Mihai, prin care i se cerea acestuia să înapoieze cele 42 de tablouri scoase la plecarea sa din ţară

Rețeta zilei

0

Cartofi țărănești

Ingrediente: 1.5 kg cartofi, 3-4 linguri ulei, 1 ceapă, sare,1/2 ling. boia de ardei, 1/2 ling. piper, 1/2 ling. coriandru, 1 leg pătrunjel verde
PREPARARE: Cea­pa se curăţă şi se toacă mărunt. Se căleşte în ulei încins, se stinge cu puţină apă şi se lasă să fiarbă înăbuşit. Se încinge cuptorul. Cartofii se curăţă, se spală şi se taie în sferturi sau felii groase. Se pun într-o tavă unsă cu ulei şi se condimentează cu sare, piper, coriandru şi boia de ardei. Se adaugă ceapa călită şi apă cât să acopere cartofii. Se pun în cuptorul încins şi se lasă ½ oră. Se stropesc, din când în când, cu sosul din tavă şi când sunt aproape gata se adaugă verdeaţa tocată mărunt. Se servesc calzi.

O carte pe zi

0

Laur, de Evgheni Vodolazkin

Considerat o capodoperă a literaturii ruse actuale, bestsellerul Laur este de două ori câștigător al Premiului Bolsaia Kniga – Premiul întâi și Premiul cititorilor – pe 2013. A primit, în același an, Premiul Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi). Este tradus în peste douăzeci de țări.