Numărul firmelor radiate la nivel național a crescut cu 6,27% în primele patru luni din 2026, ajungând la 30.670 de companii, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Evoluția confirmă presiunea tot mai mare asupra mediului de afaceri, într-un context economic în care costurile operaționale și instabilitatea fiscală continuă să afecteze antreprenorii.
Capitala rămâne pe primul loc
Capitala rămâne pe primul loc, cu 5.325 de firme radiate, în creștere cu 8,61% față de aceeași perioadă din 2025. Bucureștiul este urmat de județele Cluj (1.433), Timiș (1.390), Constanța (1.249), Bihor (1.214), Ilfov (1.211) și Iași (1.210), zone în care dinamica economică intensă generează și un număr ridicat de închideri de afaceri.
Cele mai puține radieri
La polul opus, cele mai puține radieri au fost consemnate în Giurgiu (193), Ialomița (187), Teleorman (219), Mehedinți (226) și Călărași (238). Chiar și așa, unele dintre aceste județe au înregistrat creșteri procentuale semnificative, semn că vulnerabilitățile economice sunt resimțite la nivel național.
Cele mai mari creșteri procentuale ale radierilor au fost raportate în Călărași (+46,01%), Galați (+39,65%) și Caraș-Severin (+28,07%). În schimb, scăderi importante s-au înregistrat în Giurgiu (-26,05%), Bistrița-Năsăud (-24,5%) și Olt (-22,16%).
Comerțul rămâne cel mai afectat
Pe domenii de activitate, comerțul rămâne cel mai afectat, cu 6.079 de firme radiate, deși numărul este în scădere cu aproape 10% față de anul trecut. Urmează construcțiile (2.340), activitățile profesionale, științifice și tehnice (2.204) și agricultura, silvicultura și pescuitul (2.077), ultimul sector marcând o scădere abruptă de peste 37%.
433 firme radiate în Brașov
Doar în luna aprilie 2026 au fost radiate 9.827 de firme, dintre care 1.543 în București, 538 în Constanța, 522 în Cluj, 433 în Brașov și 415 în Timiș.
Creșterea numărului de radieri arată presiunea tot mai mare asupra companiilor mici și mijlocii, într-un an în care fiscalitatea, costurile ridicate și lipsa forței de muncă continuă să fie principalele provocări ale mediului de afaceri din România.














