Acasă Blog Pagina 354

Motocicliști și un conducător de ATV, cercetați penal în județul Brașov 

0

Trei conducători de motociclete și ATV sunt cercetați penal după ce polițiștii brașoveni au descoperit mai multe abateri grave la regimul rutier, în urma unor controale desfășurate în localitățile Șoarș și Zizin.

Doi motocicliști depistați cu nereguli în Șoarș

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Brașov, în data de 13 iunie, în jurul orei 16:30, polițiștii Secției de Poliție Rurală Voila au oprit pentru verificări doi bărbați din municipiul Făgăraș, în vârstă de 43 și 48 de ani, care circulau cu motociclete destinate competițiilor sportive pe teren accidentat.

În urma verificărilor, oamenii legii au constatat că bărbatul de 43 de ani conducea o motocicletă neînmatriculată și nu deținea permis de conducere corespunzător categoriei vehiculului. Totodată, testarea cu aparatul etilotest a indicat o alcoolemie de 0,34 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Cel de-al doilea motociclist, în vârstă de 48 de ani, a fost depistat cu o alcoolemie de 0,61 mg/l alcool pur în aerul expirat. Acesta a fost transportat la o unitate medicală pentru recoltarea de probe biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge.

Tânăr fără permis, la volanul unui ATV neînmatriculat

În aceeași zi, în jurul orei 20:30, polițiștii Secției de Poliție Rurală Feldioara au identificat, pe un drum județean din localitatea Zizin, un tânăr de 23 de ani din comuna Tărlungeni, care conducea un ATV neînmatriculat.

Verificările efectuate au arătat că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

Dosare penale și controale intensificate

În toate cele trei cazuri au fost deschise dosare penale, cercetările fiind continuate sub coordonarea procurorilor competenți.

Polițiștii atrag atenția că șofatul sub influența alcoolului, conducerea fără permis și utilizarea vehiculelor neînmatriculate reprezintă infracțiuni sancționate de Codul Penal și pot avea consecințe grave asupra siguranței rutiere.

De asemenea, IPJ Brașov anunță că pe parcursul sezonului cald vor fi intensificate acțiunile de control care vizează motocicliștii, conducătorii de ATV-uri și alte categorii de vehicule similare, în contextul creșterii numărului de accidente rutiere în care aceștia sunt implicați.

Corona Brașov este vicecampioană națională la junioare 2

0

Corona Brașov este vicecampioană națională la junioare 2

În finală, handbalistele antrenate de Mihaela Ciobotaru și Mihaela Adam au cedat în fața celor de la CSM București
Corona Brașov este vicecampioană campioană națională la junioare 2. Handbalistele pregătite de Mihaela Ciubotaru și Mihaela Adam s-au clasat pe locul secund la turneul final desfășurat la Brăila. După un parcurs cu victorii pe linie până în ultimul act, brașovencele au capotat in finală, unde CSM București s-a impus categoric, 44-29 ( 24-16). Finala mică a fost câștigată de Rapid, 42-35 cu Lucian Bute Galați

Mai puțini pensionari, pensii mai mici

0
Un nou ordin schimbă modul în care se calculează vechimea pentru pensie

Mai puțini pensionari, pensii mai mici

Pensia medie lunară din România a fost de 2.934 de lei în primul trimestru al anului 2026, în scădere cu 0,8% față de ultimele trei luni ale anului trecut, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

În aceeași perioadă, numărul mediu de pensionari a ajuns la 4,92 milioane de persoane, cu aproximativ 7.000 mai puțini decât în trimestrul IV din 2025. Datele arată și o diminuare a puterii de cumpărare a pensiilor, indicele pensiei reale coborând la 97,3%.

Numărul pensionarilor a scăzut față de trimestrul precedent

Conform INS, în perioada ianuarie-martie 2026, numărul mediu de pensionari a fost de 4,92 milioane de persoane. Dintre aceștia, 4,577 milioane erau pensionari din sistemul asigurărilor sociale de stat, categorie care reprezintă majoritatea beneficiarilor.

Comparativ cu trimestrul IV din 2025, numărul total al pensionarilor a scăzut cu 7.000 de persoane, în timp ce numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat s-a redus cu mai puțin de 1.000 de persoane.

Raportat la aceeași perioadă a anului trecut, situația este diferită: numărul pensionarilor a crescut cu 20.000 de persoane, iar cel al pensionarilor de asigurări sociale de stat cu 34.000.

Pensia medie a pierdut din puterea de cumpărare

Pensia medie lunară, calculată pe baza sumelor brute plătite de casele de pensii pentru toate categoriile de beneficiari, a fost de 2.934 de lei.

Față de primul trimestru din 2025, valoarea este cu 0,6% mai mare. Totuși, raportat la trimestrul anterior, pensia medie a înregistrat o scădere de 0,8%.

În cazul pensionarilor din sistemul public de asigurări sociale de stat, pensia medie brută a fost de 2.820 de lei, iar pensia medie netă de 2.699 de lei.

Indicele pensiei reale, care măsoară puterea efectivă de cumpărare după luarea în calcul a inflației, a fost de 97,3%. Acest nivel indică faptul că evoluția prețurilor a depășit creșterea veniturilor din pensii.

Majoritatea, beneficiari ai pensiei pentru limită de vârstă

Din totalul pensionarilor de asigurări sociale, aproximativ 80,7% beneficiază de pensie pentru limită de vârstă.

Alte categorii importante sunt:

pensiile de urmaș – 9,6%;
pensiile de invaliditate – 8,1%;
pensiile anticipate și anticipate parțial – 1,6%.
pensie

Numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a ajuns la aproape 4 milioane de persoane. Dintre aceștia, peste 3,2 milioane au realizat stagiul complet de cotizare.

Opt pensionari la zece salariați la nivel național

Raportul dintre numărul pensionarilor din sistemul public și cel al salariaților a fost de opt pensionari la zece angajați.

Există însă diferențe importante între județe. În București și Ilfov sunt doar patru pensionari la zece salariați, în timp ce în Teleorman raportul ajunge la 15 pensionari la zece salariați. În județul Vaslui sunt 14 pensionari la zece angajați.

Femeile continuă să primească pensii mai mici decât bărbații

Datele statistice arată că pensia medie a femeilor rămâne sub cea a bărbaților pentru toate categoriile de pensii.

În cazul pensiei pentru limită de vârstă, pensia medie a femeilor reprezintă 62,9% din cea a bărbaților.

Cea mai mare diferență apare la pensiile pentru limită de vârstă acordate pentru stagiu incomplet de cotizare, unde pensia medie a femeilor reprezintă doar 56% din nivelul înregistrat în cazul bărbaților.

Aproape 887.000 de pensionari primesc indemnizație socială

În primul trimestru al anului 2026, numărul beneficiarilor indemnizației sociale pentru pensionari a fost de 886.900 de persoane.

Dintre aceștia:

842.900 provin din sistemul asigurărilor sociale de stat;
40.100 sunt foști pensionari agricultori;
3.900 aparțin sistemului militar.
Beneficiarii indemnizației sociale reprezintă 18,4% din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat.

Conducerea PNL nu a fost consultată în privința numirii lui Adrian Veștea

0
Ilie Bolojan anunță când va fi luată o decizie privind plafonarea adaosului comercial la alimente

Ilie Bolojan a declarat: ,,Am luat act de faptul că președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe domnul Adrian Veștea. Nici conducerea PNL și nici eu, personal, nu am fost informați anterior de președinte în privința acestei decizii, un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD.

Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială.
În perioada imediat următoare vom organiza un BPN al PNL pentru a lua o decizie oficială.,, 

Reacția lui Ciprian Ciucu, al doilea om din PNL este chiar mai dură:

 

“Complot. Trădare. Ingerință

Conducerea statutară a Partidului Național Liberal nu a fost consultată, nici măcar întrebată cu privire la această nominalizare. Am aflat cu toții post-factum, când au început să sune telefoanele.

Este un act de agresiune la adresa unui partid democratic, nemaintîntâlnit până acum, pe care cei care au complotat împotriva noastră în ultimele luni, l-au dus astăzi în cea mai agresivă fază a lui.

Au știut încă de săptămâna acesta, nu au spus nimic, au conspirat. De aceea, cei care ne vor cere să ducem trădarea mai departe, nu au venit la ședința BPN. Dl. Veștea fiind printre ei.

Unul dintre obiective este ruperea PNL.

Am încredere că Partidul Național Liberal nu se va face preș și va trece și acest test. România are nevoie de partide serioase, mature, care să nu se lase călcate în picioare.

Modul acesta de a face politică se va întoarce împotriva acelora care fac politică în acest fel”.

A absolvit facultatea de Teologie la 90 de ani

0

O femeie de 90 de ani, considerată cea mai vârstnică studentă din România, a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Emoționată, aceasta și-a primit diploma alături de colegii mult mai tineri și spune că reușita este dovada că niciodată nu este prea târziu să înveți.

„Mai bine mai târziu decât niciodată”

Amalia-Susana Tușa, considerată cea mai vârstnică studentă din România, a absolvit la vârsta de 90 de ani specializarea Teologie Didactică din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Emoționată, absolventa a participat la festivitatea promoției 2026.

Amalia-Susana Tușa a fost una dintre prezențele speciale ale ceremoniei de absolvire organizate marți în sala Auditorium Maximum a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. La 90 de ani, aceasta și-a văzut împlinit visul de a obține diploma Facultății de Teologie, devenind un exemplu de perseverență și dorință de cunoaștere.

„Sunt foarte fericită, în primul rând, că am reușit să iau diploma. Mai bine mai târziu decât niciodată. A fost o bucurie și am avut parte de un colectiv tânăr”, a declarat absolventa pentru Trinitas TV.

Sfaturi pentru tineri

La finalul studiilor, Amalia-Susana Tușa le-a oferit un sfat celor care își încep acum cariera profesională.

„Să tindă la mai bine și să aibă încredere în Dumnezeu”, a spus aceasta, potrivit basilica.ro.

Femeia a subliniat că sprijinul credinței a fost esențial în parcursul său academic și personal.
„Pe mine numai Dumnezeu m-a ajutat în toți acești ani”, a mărturisit absolventa.

Poveste impresionantă

Părintele lector Bogdan Ivanov, îndrumătorul de an al promoției, a evidențiat semnificația prezenței Amaliei-Susana Tușa printre absolvenți.

„Am avut și o studentă care, la finalizarea studiilor, a împlinit vârsta de 90 de ani. Ceea ce arată că practic toată viața ai de învățat”, a declarat cadrul universitar.

Povestea ei a fost spusă de basilica.ro în urmă cu patru luni, la împlinirea vârstei de 90 de ani.

O puteți citi aici.

 

Eugen Tomac şi-a depus mandatul. Adrian Veştea, noua nominalizare

0
Consulatul Rusiei de la Constanța se închide. România accelerează programele anti-dronă și cooperarea cu NATO și Ucraina
Foto: Nicușor Dan/Facebook

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că premierul desemnat Eugen Tomac şi-a depus mandatul, în locul său desemnându-l pe Adrian Veştea. Veştea a precizat că îşi asumă această responsabilitate într-un moment de criză politică, subliniind că îşi doreşte un guvern politic, care să îşi asume reforme reale.

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut duminică, 14 iunie 2026, ora 09:00, o declarație de presă, la Palatul Cotroceni:

„Domnul Eugen Tomac și-a depus mandatul în această dimineață și în aceste condiții îl desemnez pe domnul Adrian Veștea ca prim-ministru.

Domnul Veștea a parcurs toate etapele administrative, a fost un primar de succes, un președinte de consiliu județean de succes, a fost un ministru de succes.

E o persoană care a atras fonduri europene, o persoană preocupată de dezvoltare, a dezvoltata aeroportul din Brașov, o persoană categoric prooccidentală, o persoană de dialog. A lucrat mult timp cu bugete și are responsabilitatea bugetelor.

Vreau să-i mulțumesc lui Eugen Tomac pentru seriozitatea de care a dat dovadă, pentru asumare și pentru responsabilitate și vreau să spun că nici domnul Tomac și nici eu nu ne-am jucat de-a guvernarea. Am mers în această direcție în ultima consultării cu partidele politice. În acest moment este însă clar că o soluție politică este cea care este potrivită.

 

Adrian Veștea spune că este deschis să discute cu toate partidele parlamentare pro-occidentale

Adrian Veștea spune că este deschis să discute cu toate partidele parlamentare pro-occidentale din Parlament pentru a obține sprijin pentru noul Guvern.

„Îmi asum această responsabilitate într-un moment de criză politică.

Cunosc bine statul român şi ştiu de la firul ierbii care sunt aşteptările oamenilor, care sunt problemele cu care se confruntă şi ce este de făcut.

Vin după un parcurs de 30 de ani în PNL. Am fost de la simplu consilier local, la trei mandate, ulterior, de primar, al treilea mandat de preşedinte de Consiliu Judeţean şi am avut timp de un an jumătate şansa de a fi membru al Guvernului.

Siguranța și bunăstarea românilor este prioritatea mea.

Sunt deschis să vorbesc cu formațiunile politice pro-occidentale din Parlamentul României”, a declarat Adrian Veștea.

 

 

Junioarele 2 de la Corona Brașov luptă pentru „aur” în finala Campionatului Național

0

Finala se va desfășura între Corona Brașov și CSM București
Echipa de handbal junioare 2 a clubului CSM Corona Brașov va juca finala mare a Campionatului Național după ce a câștigat duelul din semifinala cu ACS Lucian Bute Galați.
Jucătoarele pregătite de Mihaela Ciobotaru și Mihaela Adam au câștigat clar , sâmbătă , semifinala, scor 41-29. În finala turneului final de la Brăila, Corona se va duela astăzi, de la ora 12.00, cu CSM București. În finala pentru bronz, ACS Lucian Bute Galați va întâlni Rapid.

Ce cuprinde programul de guvernare propus de Eugen Tomac

0

Ce cuprinde programul de guvernare propus de Eugen Tomac

Eugen Tomac a publicat programul de guvernare cu care intenționează să se prezinte, luni, în fața Parlamentului.

Documentul cuprinde 21 de capitole tematice și o „Prioritate Zero” — reforma administrativ-teritorială — și este structurat după un principiu declarat explicit: șapte măsuri pe termen scurt pentru fiecare domeniu și trei reforme structurale pe termen lung.

Programul pornește de la o radiografie a situației actuale: deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025, cel mai mare din Uniunea Europeană, inflație de 10,7% în aprilie 2026 și un scor de guvernanță digitală care plasează România pe ultimul loc dintre toate statele evaluate de OCDE.
Pe acest fond, documentul propune măsuri care merg de la depolitizarea ANAF și listarea companiilor de stat până la o sală de concerte pentru Festivalul George Enescu și mobilitate feroviară gratuită pentru tinerii din România și Republica Moldova.

Programul vine la o zi după ce, pe 12 iunie, Tomac a anunțat lista completă a miniștrilor pe care îi vrea în cabinetul său. Urmează votul de învestitură în Parlament, unde viitorul guvern are nevoie de majoritate simplă.

Problemele economice ale României

Programul de guvernare pleacă de la datele care arată că România a încheiat 2025 cu un PIB de 374 miliarde de euro și o creștere reală de doar 0,7%, cea mai slabă din regiune, intrând în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de contracție. Inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026 — primul loc în UE la scumpirea alimentelor —, cursul leu/euro a atins maximul istoric de 5,2180, iar randamentul titlurilor de stat la 10 ani de 7,38% este dublu față de Grecia și Bulgaria. Mediul de afaceri a absorbit, în 2025-2026, cel mai sever șoc fiscal post-aderare.

Măsuri fiscale pe termen scurt

Măsurile pe termen scurt propuse includ instituirea unui scoring fiscal pozitiv pentru contribuabilii cu istoric bun de conformare — rambursare TVA cu control ulterior, eșalonări simplificate, frecvență redusă a inspecțiilor —, extinderea precompletării Declarației Unice la toate categoriile de PFA și oprirea salariilor 13-14 și a bonusurilor nejustificate în companiile 100% de stat. Programul mai prevede un angajament de minimum șase luni între publicarea în Monitorul Oficial și intrarea în vigoare a oricărei modificări fiscale cu impact asupra mediului de afaceri, o extensie de 12 luni pentru TVA 9% la apartamentele contractate până la 31 decembrie 2025 și creșterea deductibilității contribuției la Pilonul III de pensii de la 400 la 1.000 euro pe an.

SRL de Exercițiu

Pe termen lung, reformele structurale vizează listarea de pachete minoritare și lichidarea companiilor de stat cu pierderi cronice, adoptarea unui Cod al piețelor de capital aliniat cu agenda europeană a Uniunii Piețelor de Capital, valorificarea resurselor minerale critice prin statut de proiect strategic CRMA și o nouă strategie pentru IMM-uri cu orizont 2035.
Programul mai introduce un tip nou de societate — SRL de Exercițiu — pentru tineri între 16 și 18 ani, cu impozit zero pe venit, înregistrare exclusiv online și cifră de afaceri de maximum 20.000 de euro.

Finanțele statului

În ceea ce privește finanțele statului, Guvernul Tomac se prezintă cu un pachet de măsuri pe termen scurt care includ un centru național de răspuns pentru fiscalitate cu termene standard și răspunsuri opozabile administrației, extinderea SAF-T și a e-Facturii B2C la nerezidenți, generalizarea e-sigiliului pentru tranzitul de mărfuri în 18 luni și testele de integritate însoțite de bodycam pentru inspectorii antifraudă și vameși — prezentate ca simbol al depolitizării ANAF. Ținta asumată este reducerea gap-ului de TVA de la 29,5% spre media europeană pe parcursul mandatului.

Reorganizarea piramidală a ANAF

Reformele structurale prevăd reorganizarea piramidală a ANAF cu centralizarea analizei de risc, înființarea unei unități centrale de prognoză bugetară și consolidarea Consiliului Fiscal cu acces direct la datele de execuție bugetară și resurse proprii de analiză. Un pilot de bugetare pe obiective — corelând alocările cu rezultate cuantificabile — urmează să fie testat la două-trei ministere de linie în primul buget al noului guvern și extins gradual.

Energie și digitalizare

Programul de guvernare cu care Eugen Tomac ar putea să ajungă în fața Parlamentului prevede menținerea schemei de sprijin pentru carburanți atât timp cât este necesar, protecția consumatorilor casnici de gaze până în martie 2027, accelerarea capacităților de regenerabile și stocare, finalizarea centralelor hidroelectrice sistate, prioritizarea ciclurilor combinate de la Turceni și Ișalnița și crearea unui cadru prin care autoritățile locale pot prelua surplusul prosumatorilor și îl pot redirecționa către consumatori vulnerabili. Se prevede și revizuirea Legii consumatorului vulnerabil, cu indexarea automată anuală a pragului de venit la inflație sau salariu mediu.

Reformele structurale de anvergură sunt Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă plus SMR Doicești, valorificarea Neptun Deep ca pârghie de relansare industrială, reforma redevențelor înainte de 2027, consolidarea Coridorului Vertical de gaze și lansarea primei runde de licitații pentru energia eoliană offshore în Marea Neagră conform Legii nr. 121/2024. Obiectivul asumat pe termen lung este ca România să devină hub regional energetic, cu influență geopolitică în bazinul Mării Negre.

Paradoxul digitalizării

Documentul vorbește despre paradoxul digitalizării din România: țara noastră deține una dintre cele mai bune infrastructuri digitale din UE, dar se clasează ultima sau penultima la aproape toți indicatorii care măsoară beneficiile ei reale asupra populației și economiei. Soluțiile propuse pe termen scurt includ accelerarea cărții electronice de identitate, obligativitatea ROeID pentru funcționari publici, uniformizarea costurilor între cartea electronică și cea simplă, dezvoltarea portofelului european de identitate digitală EUDI și reorganizarea portalului unic al statului pe evenimente de viață — naștere, angajare, căsătorie, pensionare — cu aplicarea principiului once-only: niciun document deja deținut de o instituție publică nu mai este solicitat cetățeanului.

Pe termen lung, reformele structurale vizează construirea capacității instituționale în domeniul inteligenței artificiale, transpunerea Regulamentului european AI Act, lansarea primului sandbox național de reglementare în IA, un program de alfabetizare în IA pentru personalul din administrația publică și operaționalizarea Platformei Naționale de Interoperabilitate — condiție tehnică pentru orice măsură de tip once-only și jalon PNRR.

Apărare și securitatea națională

Capitolul de apărare plasează România în centrul angajamentelor NATO de pe Flancul Estic și stabilește o traiectorie de creștere a cheltuielilor de apărare spre 5% din PIB până în 2035 — de la nivelul actual de 2,42% în 2026, respectând angajamentul asumat la Summitul NATO de la Haga din 2025 de 3,5% cheltuieli de bază plus 1,5% conexe. Programul prevede modernizarea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Cincu, consolidarea securității la Marea Neagră și extinderea cooperării cu aliații riverani Bulgaria și Turcia în cadrul Inițiativei MCM Black Sea.

Măsurile pe termen scurt includ utilizarea instrumentului SAFE pentru dotarea Armatei Române, continuarea dezvoltării Hub-ului de instruire F-16 de la Fetești cu obiectivul de a atrage state aliate și partenere în procesul de instruire, reforma sistemului de recrutare prin digitalizare și atragere de experți IT, înființarea unui departament de inovare la nivelul Ministerului Apărării și extinderea programului Rezervist Voluntar ca pilon al rezilienței naționale. Cooperarea industrial-tehnologică în apărare cu Statele Unite și partenerii europeni este prezentată ca prioritate.

Reformele structurale de anvergură includ actualizarea programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare, adaptarea cadrului legislativ al apărării la provocările actuale, crearea unui mecanism transparent de relaționare cu industria de apărare și modernizarea procesului de achiziții prin simplificarea procedurilor birocratice, un regim special pentru capabilități critice — sisteme anti-dronă și senzori — și elaborarea unei strategii MApN în domeniul spațial, recunoscut de NATO ca domeniu operațional în expansiune.

Politica externă și afacerile europene

Prioritățile pe termen scurt includ modernizarea Ministerului Afacerilor Externe cu o capacitate reală de analiză strategică, transformarea Institutului Diplomatic Român în centru de formare și cercetare, modernizarea comunicării publice și crearea unei structuri dedicate politicilor pentru românii din diaspora cu digitalizarea relației consulare.

Pe dimensiunea de securitate, programul urmărește întărirea posturii aliate de descurajare pe Flancul Estic, angajarea activă în transformarea apărării la nivelul UE complementar cu NATO, consolidarea formatului București 9 ca vehicul de coordonare politică pe Flancul Estic și aprofundarea tuturor parteneriatelor strategice — cu SUA, Franța, Germania, Regatul Unit, Polonia, Turcia și Ungaria. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite este dezvoltat pe toate dimensiunile, cu accent pe dosarul Visa Waiver și cooperarea industrială în apărare. Finalizarea aderării la OCDE este tratată ca obiectiv de mandat.

Reformele structurale includ acțiunea multilaterală în cadrul ONU, OSCE și Consiliul Europei, promovarea candidaturilor românești coordonate în organizațiile internaționale, întărirea rolului în francofonia instituțională și valorificarea oportunităților de cooperare globală — cu țările din Asia Centrală, Canada, Japonia și Republica Coreea — pe dimensiunile comercială, educațională, tehnologică, agenda verde și securitatea alimentară. Procesul de extindere a UE în Balcanii de Vest și cu partenerii estici este susținut ca investiție geostrategică.

Tot în raport cu UE, în ceea ce privește fondurile pe care le primim, programul de guvernare este dominat de urgența termenelor PNRR: absorbția integrală a granturilor trebuie realizată până la 31 august 2026, iar ultima cerere de plată depusă până la 30 septembrie 2026. La jumătatea lui 2026, absorbția se situa la aproximativ 61%, cu 4 din 6 cereri de plată depuse. Programul prevede un sistem de monitorizare strictă la nivelul Coordonatorilor de Reforme și Investiții, cu calendar săptămânal și jaloane publice, și mobilizarea rapidă a capacității instituționale pentru aprobarea celor nouă reforme care necesitau act normativ la nivel de lege.

Educația și cercetarea

Educația este caracterizată în program ca un instrument de reducere a inegalităților și, totodată, o problemă de siguranță națională — tinerii trebuie să poată recunoaște manipularea, dezinformarea și extremismul. Componenta cea mai importantă este investiția în profesori: nu poate exista o școală de calitate cu cadre didactice slab pregătite și demotivate. Cercetarea este, la rândul ei, definită ca problemă de securitate națională, cu sublinierea că România are cea mai joasă cotă de finanțare publică a cercetării din UE.

Măsurile pe termen scurt vizează reforma carierei didactice cu salarii corelate cu cele din sănătate, selecție și promovare pe criterii meritocratice, generalizarea programului de masă sănătoasă în școli pentru un milion de elevi, extinderea programului Școală după Școală cu cadru legal clar, reducerea birocrației prin catalog electronic și formulare unice de raportare, și creșterea autonomiei școlilor — administrativă, financiară și curriculară. Pentru universități, programul prevede curriculum flexibil, parteneriate cu companiile pentru stagii, transformare digitală și internaționalizare prin alianțe europene.

Reformele structurale sunt formulate ca angajamente istorice niciodată respectate: alocarea a 15% din bugetul de stat pentru educație până în 2030 și a 1% din PIB pentru cercetare publică până în același an. Ambele sunt prezentate ca reforme bugetare cu efect compus pe deceniu, a căror nerealizare în mandatele anterioare a lăsat sistemul educațional și de cercetare în subfinanțare cronică față de orice comparabil european.

Justiție și statul de drept

Capitolul de justiție propune eficientizarea soluționării cauzelor, modernizarea infrastructurii judiciare și digitalizarea instanțelor. Măsurile imediate includ implementarea accelerată a inteligenței artificiale în sistemul judiciar printr-o strategie națională, generalizarea dosarului electronic judiciar și a procedurilor la distanță, și un tablou lunar public de performanță judiciară care să includă durata dosarelor, posturile vacante, dosarele cu risc de prescripție și prejudiciile recuperate.

Pe latura legislativă, programul prevede finalizarea pachetului de reformă judiciară cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, promovarea meritocratică a magistraților, recunoașterea calității de avertizor de integritate pentru magistrați, completarea numărului de polițiști la DIICOT și Parchetul General și eliminarea procedurii de cameră preliminară pentru eficientizarea judecății. Se mai prevăd secții comerciale specializate în cele 15 municipii cu curți de apel.

Reformele structurale de anvergură sunt relansarea proiectului Cartierului pentru Justiție din București — cu un istoric de peste un deceniu și finanțare de la Banca Mondială —, finalizarea penitenciarelor de la Buzău și Prahova, jaloane PNRR cu funcționalitate reală estimată pentru 2027-2028, și adoptarea unui Codex al societăților comerciale care să reunească legislația privind societățile, insolvența și falimentul într-un cadru unitar, răspunzând unei cereri vechi a mediului de afaceri.

Agricultura și mediul înconjurător

Direcția strategică a capitolului agricol este transformarea modelului românesc: din export de materie primă brută spre procesare, integrare în lanțuri valorice și ecosisteme agroalimentare regionale competitive. Programul urmărește creșterea valorii adăugate generate în România, reducerea deficitului comercial agroalimentar și crearea de companii românești competitive pe piețele europene. Măsurile concrete pe termen scurt includ continuarea programului INVESTALIM pentru industria alimentară, sprijinirea sectorului de panificație, alocarea de finanțare pentru echipamente în legumicultură și pomicultură și regândirea sistemului AgroInvest cu garanții de stat de până la 90% pe perioade de 15-20 de ani.

Reformele structurale vizează extinderea suprafeței irigabile de la 1,6 milioane de hectare la 2 milioane până în 2028 și la 2,7 milioane până în 2030, continuarea investițiilor în procesare prin Programul Național Strategic și elaborarea strategiei sectorului agroalimentar 2028-2034 în perspectiva noii Politici Agricole Comune.

Capitolul de mediu este dominat, pe termen scurt, de imperativul finalizării jaloanelor PNRR în sectorul de mediu și de continuarea reformei Romsilva prin implementarea legislației subsecvente Codului Silvic și consolidarea mecanismelor de trasabilitate a lemnului. Restructurarea Administrației Naționale Apele Române urmărește întărirea capacității de gestionare a resurselor de apă și îmbunătățirea răspunsului la riscurile climatice. Programul prevede și digitalizarea completă a procedurilor de mediu pentru reducerea birocrației și scurtarea termenelor de emitere a actelor de reglementare.

Corona Brașov a cucerit Cupa României – faza județeană Brașov. Bogdan Roșu a decis finala de la Făgăraș

0

Corona Brașov a cucerit Cupa României – faza județeană Brașov, după o victorie la limită fața celor de la CSM Făgăraș, scor 1-0. Finala disputată pe Park Arena din Făgăraș a fost decisă de reușita lui Bogdan Roșu din minutul 30. La finalul meciului, jucătorii lui Marian Constantinescu au primit trofeul, medaliile și tricourile din partea președintelui AJF Brașov, Octavian Goga. Corona Brașov a reușit în acest sezon eventul și va reprezentanta Brașovului la barajul de promovare în Liga a 3-a. Brașovenii vor întâlni în dublă manșă la barajul pentru Liga 3 pe campioana județului Sibiu, FC Agnita.

 

Mineriada din iunie 1990, la 36 de ani distanță. Una dintre cele mai dureroase pagini ale istoriei recente

0
Fota Facebook Vitalie Cojocari

Între 13 și 15 iunie 1990, România a traversat unul dintre cele mai controversate și violente episoade ale perioadei postcomuniste. La 36 de ani de la Mineriadă, evenimentele rămân un simbol al confruntării dintre idealurile democratice ale Revoluției din 1989 și realitatea tranziției politice.

După 52 de zile de proteste pașnice în Piața Universității, autoritățile au intervenit în forță pe 13 iunie. O zi mai târziu, mii de mineri din Valea Jiului au fost aduși în Capitală, unde au participat la acțiuni violente împotriva protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și liderilor opoziției.

Potrivit datelor oficiale, șase persoane și-au pierdut viața, peste 1.300 au fost rănite, iar aproximativ 1.000 au fost reținute. Au fost devastate sedii de partide, redacții ale presei independente și instituții de învățământ.

Mărturia unei supraviețuitoare

Diana, studentă la Arhitectură în 1990, a rememorat pentru jurnalistul Vitalie Cojocari momentele de groază trăite în timpul intervenției minerilor. Tânăra s-a refugiat împreună cu alți colegi în clădirea facultății, însă a fost descoperită și agresată.

Ea povestește că a fost lovită repetat, trasă de păr și escortată printr-un „coridor al minerilor”, unde a fost bătută pe parcursul coborârii celor patru etaje ale clădirii. Ulterior, a fost transportată la sediul Guvernului, unde a asistat la noi acte de violență asupra persoanelor reținute.

„Cum puteți să dați în halul acesta în oameni?”, își amintește că repeta una dintre colegele sale, șocată de brutalitatea evenimentelor.

Dosarul Mineriadei, fără o soluție definitivă

La mai bine de trei decenii de la acele evenimente, Dosarul Mineriadei continuă să fie unul dintre cele mai controversate dosare din istoria justiției românești. Deși au existat anchete și inculpări, inclusiv la nivelul conducerii politice de atunci, nu a fost pronunțată o condamnare definitivă.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului atrage atenția că Mineriada rămâne un episod care trebuie cunoscut și înțeles de noile generații, atât pentru memoria victimelor, cât și pentru apărarea valorilor democratice.

Evenimentele din iunie 1990 sunt considerate de istorici și analiști drept unul dintre cele mai grave acte de reprimare politică din România postcomunistă, iar efectele lor continuă să influențeze dezbaterea publică și astăzi.