CSM Săcele este activă pe piața transferurilor din această vară
La primul sezon în Liga 3, CSM Săcele a terminat pe locul 5 din 8 în play-out-ul Seriei a 4-a din Liga 3. Oficialii clubului săcelean au anunțat prelungirea contractelor antrenorilor Marian Cristescu, Ioan Naghi și Liviu Dîrstar. Mai mult, CSM Săcele a demarat campania de achiziții: fundașul central Costin Mircea Popescu (29 de ani), mijlocașul Adrian Enescu (27 de ani), atacantul Vali Enescu (33 de ani), iar portarul Gedo Hunor (22 de ani) a fost împrumutat de la Sepsi OSK. Oficialii clubului săcelean au prelungit contractele jucătorilor Eric Balint, Raul Dumitrovici, Mihai Negoiță, Tudor Drăghici și Marius Manole. Primarul Virgil Popa are planuri ambițioase pentru noul sezon. „Vom continua proiectul sportiv. Ne dorim mai mult, trebuie să întărim echipa și să ajungem în play-off. Este clar că și noi, ca și administrație, trebuie să susținem mai bine clubul din punct de vedere financiar”, spunea Popa la finalul sezonului trecut.
Auraș nu se hazardează
În schimb, managerul Auraș Bărbuță este mai ponderat și spune că obiectivul echipei este menținerea în Liga 3. „Conturăm lotul pentru sezonul viitor, unul în care obiectivul este menținerea în Liga 3. Ne dorim să facem o figură frumoasă și în sezonul viitor“, a spus celebrul Auraș, care anunță că „suntem singurul club de Liga 3 din județ cu banii la zi către toți jucătorii“.
Consiliul Judeţean Braşov a aprobat în şedinţa extraordinară din 17 iunie cofinanţarea obiectivului de investiţii „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor – SMID în Judeţul Braşov”, reprezentând cheltuieli eligibile, neeligibile şi eventuale cheltuieli neprevăzute, suplimentare sau conexe.
Peste 27 de milioane de euro
Conform actului normativ aprobat de aleşii judeţeni, valoarea totală a proiectului SMID se ridică la 945.424.059 lei, din care valoarea totală eligibilă este de 782.583.345 lei, este structurată. Din valoarea eligibilă, finanţare nerambursabilă (fonduri UE şi buget de stat) este de 639.590.258 lei, iar cofinanţarea asigurată de Judeţul Braşov este de 142.993.087 lei.
De asemenea, plenul Consiliul Judeţean Braşov şi-a dat acordul, cu unanimitate de voturi, pentru suportarea cheltuielilor neeligibile aferente proiectului, reprezentând TVA, în cuantum de 162.840.713 lei, acestea urmând a fi suportate din bugetul Judeţului Braşov şi/sau din alte surse legal constituite.
„Consiliul Judeţean Braşov va asigura aproximativ 18,3% din valoarea totală a proiectului, adică peste 27 de milioane de euro. Ne-am angajat să asigurăm această sumă fie din surse bugetare proprii, fie dintr-un împrumut. Reiterez faptul că în cadrul acestui proiect nicio altă unitate administrativ-teritorială, practic nicio localitate nu va trebui să plătească în faza de implementare, ceea ce înseamnă că întreaga responsabilitate a investiţiei revine Consiliului Judeţean. Obiectivul va fi finanţat din fonduri nerambursabile în proporţie de 81,7%, diferenţa fiind în sarcina noastră”, a declarat Szenner Zoltan, administrator public al judeţului şi preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ISO Mediu în domeniul salubrizării localităţilor din judeţul Braşov.
Finalizat până în 2030
Finanţarea investiţiilor aferente proiectului SMID se va realiza prin Programul de Dezvoltare Durabilă şi Tranziţie Justă 2021-2027 (PDDTJ). Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor este implementat de Consiliul Judeţean Braşov în parteneriat cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ISO Mediu, iar investiţiile incluse în proiect urmează a fi încheiate cel mai târziu în anul 2030.
Direcția de Sănătate Publică Brașov a sancționat Compania Apa Brașov în urma unui control privind utilizarea autospecialei folosite la igienizarea și dezinfectarea rezervoarelor de apă potabilă transmite G4media. Potrivit DSP, amenda nu vizează calitatea apei furnizate populației, ci lipsa documentelor sanitare necesare pentru echipamentele și materialele care intră în contact cu apa potabilă.
Inspectorii au constatat că operatorul nu a putut prezenta documente care să ateste notificarea sau avizarea sanitară a autospecialei, conform prevederilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 971/2023. În consecință, DSP a interzis utilizarea vehiculului pentru igienizarea rezervoarelor și accesul acestuia în zonele de protecție sanitară.
Compania Apa Brașov susține că analizele efectuate atât de laboratorul propriu, acreditat RENAR, cât și de laboratorul DSP Brașov, confirmă că apa furnizată populației este potabilă și nu prezintă riscuri pentru consumatori.
Reprezentanții DSP au precizat că sancțiunea a fost aplicată exclusiv pentru nerespectarea procedurilor privind documentația sanitară a utilajului, nu pentru probleme legate de calitatea apei.
Autospeciala, achiziționată în decembrie 2025 pentru peste două milioane de lei, a fost prezentată la momentul cumpărării ca un echipament modern, dotat inclusiv cu tehnologii bazate pe inteligență artificială. Până la clarificarea situației și obținerea documentelor necesare, aceasta nu va mai putea fi utilizată pentru curățarea rezervoarelor de apă potabilă.
Subtitlu: Analizele confirmă că apa este potabilă, însă DSP reclamă lipsa avizelor sanitare pentru utilaj
Lionel Messi scrie istorie la World Cup 2026. Hat-trick de senzație în meciul Argentina – Algeria
Argentina a reuşit o victorie de senzaţie, miercuri dimineaţă, la Kansas City, scor 3-0, cu Algeria, în grupa J de la Cupa Mondială. Lionel Messi, căpitanul campioanei mondiale, a reuşit un hattrick şi a stabilit mai multe recorduri. Messi a ajuns la 16 goluri marcate la Cupa Mondială și a egalat recordul deținut de atacantul german Miroslav Klose. Pentru Messi a fost selecţia cu numărul 200 în naţionala Argentinei şi al 27-lea la Cupa Mondială (record), având în total 120 de goluri. „Ce pot spune despre Leo Messi este că va fi cel mai bun din istorie pentru totdeauna, va fi foarte greu pentru cineva să-l egaleze”, a spus Lionel Scaloni, selecţionerul campioanei mondiale en titre la conferinţa de presă de după meci.
Sindicatele din Educație organizează miercuri, 17 iunie, un amplu protest în București, unde sunt așteptați aproximativ 20.000 de profesori și angajați din sistemul de învățământ. Manifestanții cer salarii mai mari și resping proiectul noii Legi a salarizării bugetarilor.
Acțiunea este organizată de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, care acuză Guvernul că nu și-a respectat promisiunile privind salarizarea personalului din educație.
Protestul va începe la ora 10:00 în Piața Victoriei, în fața sediului Guvernului. Între orele 12:00 și 13:00, participanții vor pleca în marș spre Palatul Parlamentului, unde manifestația va continua în zona Parc Izvor.
Liderii sindicali avertizează că, în lipsa unor măsuri concrete, există riscul escaladării conflictului de muncă, inclusiv prin boicotarea examenului de Bacalaureat.
„Fără o reacție fermă și unitară, drepturile noastre vor fi din nou afectate. Fiecare angajat din educație are dreptul la condiții socio-profesionale decente și la recunoașterea muncii depuse prin salarii corecte”, au transmis reprezentanții sindicatelor.
Cadrele didactice susțin că măsurile de austeritate și noul proiect de salarizare afectează grav sistemul de învățământ și cer Guvernului să respecte angajamentele asumate față de profesori.
La tragerea Loteriei Române de duminică, 14 iunie, s-a câştigat premiul de categoria I la Joker, în valoare de 3.565.252,21 de lei (peste 681.000 de euro).
A jucat online
Biletul norocos a fost jucat online de o braşoveancă de 28 de ani, pe platforma Loteriei Române, şi a fost completat cu o singura variantă la Joker şi o variantă la Noroc Plus, preţul acestuia fiind de 10,50 lei.
Joacă la loto de trei ani
Câştigătoarea şi-a ridicat premiul marţi, 16 iunie. „Este adevărat, se poate câştiga. Am reuşit. Pentru mine este un nou început”, a declarat braşoveanca, care nu a dorit să-şi facă publică identitatea.
Ea joacă la loto de aproximativ 3 ani, iar de peste un an joacă constant atât la Joker, cât şi la Loto 6/49 şi Loto 5/40.
De asemenea, ocazional, îi place să-şi încerce norocul şi la loz. Jucătoarea a mai declarat că nu are numere favorite şi că a jucat Quick Pick.
Al doilea câștig de categoria I din 2026
Acesta este al doilea câştig de categoria I obţinut în acest an la Joker. Ultima dată, premiul de categoria I la Joker s-a câştigat pe 19 aprilie şi a fost în valoare de 65.969.447,56 lei.
Primăria Brașov a anunțat marți închiderea primelor 8 săli de jocuri de noroc, după ce acestea, conform noului regulament, nu mai îndeplinesc condițiile legale de funcționare.
Totuși, unele dintre ele erau deja închise de circa șase săptămâni, cum ar fi cele din zona Micșunica.
Alte 9, de la 1 iulie
Din acest an, autorizarea funcționării sălilor de jocuri de noroc a trecut de la nivel central la nivel local, astfel că la nivelul municipiul Brașov s-a luat decizia limitării funcționării sălilor de jocuri de noroc, altele decât agențiile Loto și cele de pariuri sportive, prin impunerea unor condiții care să aibă rolul de a reduce potențialul impact negativ pe care jocurile de noroc îl pot avea asupra unora persoane.
Până în prezent au fost închise 8 asemenea agenții, iar alte 9 își vor înceta activitatea începând cu data de 1 iulie.
Totodată, publicitatea asociată jocurilor de noroc va trebui să dispară de pe fațadele clădirilor, din locații și de pe domeniul public.
Care sunt zonele excluse
Conform regulamentului aprobat la sfârșitul lunii aprilie, locațiile în care se desfășoară jocuri de noroc, cu excepția jocurilor de loto și a pariurilor sportive, nu pot fi situate la o distanță mai mică de 400 metri în linie dreaptă față de unități de învățământ (școli, licee, colegii, universități, facultăți, școli postliceale, școli profesionale, academii); unități de cult recunoscute de lege (biserici, locuri de adunare sau de rugăciune, moschee, sinagogi, temple); spitale publice sau private; gări, autogări, terminale de transport public.
Suprafața minimă pentru funcționarea unor astfel de săli este de 200 mp, iar în cazul în care sunt și slot-machine (păcănele), fiecare operator economic trebuie să exploateze minim 75 de astfel de aparate.
De asemenea, aceste săli nu pot fi situate la parterul locuințelor colective (blocuri de locuințe, condominii) sau în spații cu altă destinație, care au un perete comun sau sunt lipite de locuințele colective.
De la 250.000 de lei pe an
Taxa de autorizare pentru sălile de jocuri de noroc, altele decât agențiile Loto și cele de pariuri sportive, este de 1.000 lei/mp/an, dar nu mai puțin de 250.000 lei/an/locație.
În cazul în care în aceste agenții, loto și pariuri sportive, se desfășoară activități de tip slot machine sau video-loterie, aceste agenții își pierd autorizația de funcționare.
La nivelul municipiului Brașov, înainte ca autorizarea sălilor de jocuri de noroc să treacă în competența autorităților locale (sfârșitul lunii aprilie), erau 33 de astfel de săli, exclusiv agenții Loto și de pariuri sportive.
Jurnalistul și scriitorul Cristian Tudor Popescu susține, despre premierul desemnat, Adrian Veștea, că „ăsta este prostul satului care a ajuns pe ulița principală”.
Într-o intervenție la postul B1 Tv, marți seara, CTP a criticat sever decizia președintelui României de a-l nominaliza ca premier pe Adrian Veștea.
„Ce a făcut Nicușor Dan este o mârșăvie. După aceea, vin socotelile astea de tejghea pe colțul mesei, cum fac diverși. Ceea ce este surprinzător – și, de fapt, n-ar trebui să mă mai surprindă nimic la domnul Nicușor Dan – este prostia matură, împlinită a acestui Veștea. E chiar mai nătâng decât Ciucă, o altă propunere liberală de mare forță. Ăsta e mai nătâng! Deci ăsta este prostul satului care a ajuns pe ulița principală, cum spunea Umberto Eco și n-o să încetez a-l cita. Chiar ăsta este prostul satului”, a spus Cristian Tudor Popescu.
CTP consideră că, prin declarațiile pe care le face, Adrian Veștea afectează și imaginea președintelui Nicușor Dan.
„Domnul ăsta ne spune că el vorbește tot timpul cu Nicușor Dan. Deci, în felul ăsta, leagă toate acțiunile lui de Nicușor Dan. Un minim discernământ ar fi trebuit să-i spună mințișoara aia a lui să tacă din gură și să nu spună așa ceva, pentru că rezultă de aici că domnul Veștea s-a dus acum să negocieze cu AUR, care o să-l voteze din patriotism, trimis fiind de domnul Nicușor Dan, cu care vorbește tot timpul. Da? E greu de imaginat un ins mai nătărău decât acesta”, susține Cristian Tudor Popescu.
n Joi, 18 iunie, ora 10.00, Piața Sfatului, Lavanda Fest – ora 21.00-concert Mircea Baniciu
n Joi, 18 iunie, ora 19.00, Filarmonica Brașov, „Pasărea de foc”: Închiderea Stagiunii 148 – Concert cu David Molard-Soriano și Axelle Saint-Cirel
n Joi, 18 iunie, ora 19.00, Teatrul „Sică Alexandrescu”, spectacolul cu piesa „Singuri împreună (Savage în impas)” de John Patrick Shanley
n Vineri, 19 iunie, ora 10.00, Piața Sfatului, Lavanda Fest: ora 19.00-concert Cristian Lupașcu; ora 20.00, concert Cristi Dumitrașcu & Planul B
n Vineri, 19 iunie, ora 19.00, Teatrul „Sică Alexandrescu”, spectacolul cu piesa „Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian
n Vineri, 19 iunie, ora 19.00, Centrul Cultural Reduta, spectacol aniversar- Teatrul Particular Brașov 16 ani!
n Vineri, 19 iunie, ora 20.00, Waldkafe, concert „Cobza haihuie”, cu Călin Torsan și Sorin Romanescu.
n Sâmbătă, 20 iunie, ora 10.00, Piața Sfatului, Lavanda Fest: ora 19.00-concert Ada Ruxandra; ora 20.00, concert Emeric Imre & Mircea Mickael Vanca
n Sâmbătă, 20 iunie, orele 14.00-21.00, InkFest 2026- Scena Outdoor în Curtea InkMusic- concert: Angelite · Rift · Ultimul Etaj · Barbarossa · Hell’s Grace · Radical 25 · Très Jolie Comme Il Faut
n Sâmbătă, 20 iunie, ora 18.00, Organ Nights – concert de orgă susținut de Eduard Antal
n Sâmbătă, 20 iunie, ora 18.30, Opera Brașov, spectacolul „Pescuitorii de perle”, operă de Georges Bizet
n Sâmbătă, 20 iunie, ora 19.00, Teatrul „Sică Alexandescu” Brașov, spectacolul cu piesa „Mincinosul”, de Carlo Goldoni . Soliști
n Sâmbătă, 20 iunie, ora 19.00, Filarmonica Brașov, Trio Tangata – Jazz Tango. Soliști: Natalia Pancec (prim-violonistă), Mădălina Fara (prin-violoncelistă) și Bogdan Mihăilescu(chitară)
n Sâmbătă, 20 iunie, ora 19.00, Galeria Ora0, concert- rock alternativ- Bardo Noir & Angelite
n Duminică, 21 iunie, ora 10.00, Piața Sfatului, Lavanda Fest: ora 18.00-concert Țapinarii; ora 19.00, concert Mircea Vintilă
n Duminică, 21 iunie, ora 18.00, Teatrul „Sică Alexandescu” Brașov, spectacolul cu piesa „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale
n Duminică, 21 iunie, ora 18.30, Opera Brașov, concert Cvintetul Vocal Anatoly
n Duminică, 21 iunie, ora 19.00, Centrul Cultural Reduta, spectacolul cu piesa „Dragoste în 2 acte”, cu Maia Morgenstern, Marius Bodochi și Orchestra Simfonică Liber Artis Iași
Strada Republicii (Porții, Căldărarilor) a fost dintotdeauna emblema Brașovului. Modaromul a înlocuit frumoasa Vilă Kertsch
l Denumirile de odinioară ale străzilor din Cetate aminteau de meșteșuguri, comerț, nume de intelectuali brașoveni. Străzile Brașovului modern au conservat identitatea vechiului burg.
„Numele străzilor și piețelor din Brașov erau uneori interesante și vorbeau despre stări și oameni din veacurile trecute“, scria cărturarul Sextil Pușcariu în „Brașovul de altădată“. Vechile denumiri ale străzilor au fost uitate, dar au rămas casele și pavajul să vorbească despre istoria orașului.
Pentru un călător este de ajuns să străbată la pas aceste străzi pentru a înțelege ce însemna Brașovul medieval. Pentru un brașovean, însă, numele vechi contează, fiindcă amintesc de epoci, personalități și ocupații ale unui Brașov îndepărtat. Străzile Brașovului au primit nume acum mai bine de 100 de ani: „în 1890, s-au montat tăblițele cu numirile străzilor în trei limbi: sus ungurește, la mijloc nemțește, iar jos românește“. În același an, s-a introdus și numerotarea caselor. Străzile au primit alte nume după Primul Război Mondial, apoi după 30 decembrie 1947, la începutul anului 1960, în anii ’80, și după 1989. La început, străzile erau botezate după breslele care își aveau atelierele pe acele artere. Apoi, au apărut numele edililor orașului și ale instituțiilor. Apoi, ni s-au impus numele unor eroi sovietici, iar astăzi, în sfârșit, citind plăcuța unei străzi din orașul istoric, ne putem desluși trecutul.
Pe promenadă, pe sub tei
Actualul Bulevard al Eroilor s-a numit Ferdinand până la venirea comuniștilor, care l-au botezat Carpați, apoi Gh. Gheorghiu-Dej. Artera începea în Livada Poștei, „numită astfel pentru că aici mai de mult pășteau caii căruțelor ce făceau traficul poștal. Case nu erau, afară de vreo două vile așezate în grădini“, nota Sextil Pușcariu. Acolo unde începe Strada Mureșenilor de azi era Poarta Vămii, iar în stânga ei, era locul de promenadă al brașovenilor și parcul cu castani. „În parc ieșeau după-amiază cocoanele noastre la plimbare. Pe Promenadă se plimba în cursul săptămânii tineretul brașovean.“
Strada Mureșenilor, fostă 7 Noiembrie, fostă Regele Mihai, fostă Ulița Vămii
Vara, trecătorii se opreau la „cafeneaua Promenăzii, pe care o ținea Erdelyi“. Era și o „fântână săritoare“ (Springbrunnen). „Duminica după-prânz era rezervată lucrătoarelor și servimorimii. Orchestra orașului sau muzica militară cânta în pavilion“. Promenada era străjuită de tei. Toamna, prin zonă făceau instrucție soldații. Iar în zile de târg, se adunau carele cu boi ale târgoveților. Tot aici poposeau caravanele circului și se instalau caruseluri, „teatre de purici și alte minunății“. Pe drumul către cartierul Brașovechi, cam pe unde este acum AJOFM-ul, „erau câteva șatre în care se frigeau cârnați, cartaboși, bucăți de carne grasă de porc, ficat, plămâni și alte măruntaie“. Tot în Livadă, în 1895, un preot catolic cu puteri de vraci a deschis un fel de cabinet, în care recomanda „aderenților“, „umblarea desculț“.
La 1911, lângă Poarta Vămii erau mai multe instituții: Gimnaziul romano-catolic și Biroul de pașapoarte. În clădirea biroului de informații pentru călătorii străini a funcționat mai apoi Cercul Militar.
Fântâna „săritoare“ din Livada Poștei
Un „zgârie-nori“ între palate
Pe Bulevardul Ferdinand, singurul bulevard al Brașovului de acum un secol, impresionantă era clădirea actualului Hotel ARO Palace, „cu opt sau zece etaje, o terasă în loc de acoperiș și cinematograf“, ceea ce reprezenta în arhitectura orașului „tipul local al zgârie-norilor“. Pe la 1891, a apărut Biserica Reformată, demolată în anii ’60 de comuniști. În zona fostului Palat al Telefoanelor era școala reală, numită apoi Liceul Meșotă. Tot pe bulevard erau Academia Comercială și „palatele zidite pe cealaltă parte a Promenăzii, al Finanțelor cu caraghioasele obeliscuri în colțurile acoperișului, al Poștelor și al Justiției, cu nelipsita cupolă, podoaba celor mai multe palate din Budapesta“. Sextil Pușcariu nu uită să amintească și de „o prăvălie de aparate de radio, gramofoane și instalațiuni electrice“.
La 1900, străzile erau iluminate cu gaz. „Umblau pe atunci lampagii pe străzi, cu niște scări lungi ca de trei metri, pe care se urcau ziua să curețe geamurile felinarului și să umple rezervorul cu gaz, seara să aprindă lămpile, dimineața să le stingă, iar mai târziu cu prăjini, care la vârf aveau un dispozitiv cu care puteau întoarce robinetul și să dea drumul gazului. Uzina de gaz aerian, introdusă de o firmă engleză, a început să lucreze prin anul 1865“. La capătul bulevardului era renumita vilă a inginerului Kertsch, cel care a făcut apeductul Brașovului, „un bărbat luminat, umblat prin lume și cu vederi mai largi și moderne“. Și-a ridicat vila cu balcoane și turnuleț, în 1888. A vândut-o apoi lui Ion Baiulescu. Bombele din Al Doilea Război Mondial au avariat serios clădirea. Regionala CFR a refăcut-o și și-a stabilit sediul în ea. Comuniștii au pus vila la pământ în 1972, ca să ridice în locul ei Modarom-ul.
Republicii, strada breslei căldărarilor
De la Vila Kertsch, mașinile și carele trebuiau să urmeze sensul unic, prin Bulevardul Ferdinand, ca să ajungă în Piața Sfatului, actuala Stradă Republicii fiind și atunci doar pentru pietoni. Această stradă emblemă a Brașovului, s-a numit cândva Strada Porții, de la poarta principală a orașului care se afla în capătul dinspre Prefectură. Sașii îi spuneau Purzengasse, iar ungurii Kaputca. Republicii s-a numit și Căldărarilor, de la breasla care avea aici ateliere. A purtat pentru o scurtă perioadă și numele Carol, iar acum e Republicii. Înainte să fie stradă, la capătul dinspre poartă, „se îngropau cei secerați de ciuma din anii 1718 și 1719, în cimitire improvizate“. Prin mijlocul străzii, trecea apa care venea din Șchei.
După dărâmarea porții, cele mai frumoase clădiri erau, în afară de cea a lui Christian Kertsch, vecină cu Hotelul Continental (cu medalioane aurite și parchete comandate la Viena), vila luxoasă a directorului de bancă Maurer, casa cu două etaje a Societății Industriașilor (Gewerbeverein), casa magistratului orașului, casa lui Bachmeyer, cea a lui Gyerthanyfy, unde a funcționat oficiul telegrafic. Tot în zona porții au fost ridicate noua primărie a orașului (astăzi sediul unor magazine și agenții) și Școala de Meserii (azi Regionala CFR Brașov). Hotelul Coroana, cel mai bun din oraș, împreună cu ARO, funcționa în clădirea în care îl știm și astăzi.
„Cel mai căutat vad comercial“
Străzile laterale care porneau din Republicii de acum 100 de ani se numeau ca și astăzi Sfântul Ioan și Michael Weiss. Pe strada Mihail Sadoveanu era intrarea la liceul real unguresc. Înainte de construcție, acolo fusese un lac pe care se patina. Strada Sfântul Ioan a fost botezată Maiakovski de comuniști, iar Michael Weiss, unde era și Piața Sub Bucium, s-a numit Armata Roșie. După Revoluție, această arteră a fost împărțită în două: M. Weiss și Armata Română, pentru partea dinspre Bălcescu, denumirea de la începutul secolului XIX fiind Strada Aței. Strada Diaconu Coresi se numea Târgul Boilor.
Strada Michael Weiss (Armata Română, Armata Roșie / Maiakovski, Michael Weiss)
Sextil Pușcariu punctează și casa aflată la intersecția Republicii cu Michael Weiss, în care era, pe vremea lui, uzina electrică. În cealaltă casă de pe colț era farmacia Jekelius numită „La Speranța“. O alta era ceva mai sus, se numea „La Leu“ și era a lui Stenner. Mai amintește și Hotelul Barosch, „deschis în anul 1894, deși avea 48 de camere, baie și chiar telefon, s-a închis nu peste mult timp după ce s-a deschis“. Pe Republicii se afla și prăvălia de ghete Peter, patiseria unui grec care făcea baclavale, dar și cofetăria Bodendorfer, „cofetarul elevilor de liceu, cu prăjituri mari și ieftine“. Colț cu Târgul Boilor era restaurantul Gabel. În Ulița Căldărarilor era în 1791 un spital al armatei. „În Ulița Căldărarilor, azi cel mai căutat vad comercial, erau aproape numai meșteșugari în fundul curților pietruite“. Faimoasele pietre cubice din zona Modaromului au fost puse la 1742. Pavajul a fost refăcut în 1977 și apoi în 2006.
Ulița pe care se dădeau baluri
Ateliere au fost și pe strada Hirscher, lângă o tipografie, băcănia lui Barla, un brânzar, bodega lui Eremias, librăria românească a lui Nicolae Ciurcu, iar în colțul străzii, către Piața Sfatului, era locul în care hamalii așteptau să fie tocmiți. Strada lui Hirscher, aceeași cu cea de azi, făcea legătura între Castelului și Târgul Florilor, ulița care venea în continuarea Străzii Porții. Tot Pușcariu spune că s-a numit cândva Târgul Peștelui, pentru că pe traseul ei se adunau comercianții de pește prins la Olt. Apoi i s-a spus Strada Teatrului, de la clădireea teatrului demolată în 1892. Pe locul ei s-a construit cinematograful Reduta, numit apoi de comuniști Casa de Cultură a Municipiului Brașov, azi Centrul Cultural Reduta. Numele vine de la o sală din Viena, „Raduta“, după cum notează cronicarul, „și avea o fațadă împodobită cu zorzoanele stilului baroc târziu și rococo incipient. Una din cele două clădiri din care era compus teatrul, cea cu sala de teatru, avea spre stradă un rând de ferestre rotunde. În sala ei spațioasă s-au dat multe baluri, la care mergeau bunicile noastre în crinoline de mătase scumpă“.
Până în 1985, strada a mai purtat și alte nume: Roza Luxemburg și Ciucaș. Pe această arteră era Podul Bătușilor, azi Cerbul Carpatin, iar pe vremea lui Pușcariu, policlinică. „În podul uriaș al acestei clădiri aflai expuse spre vânzare mobile, lăzi, funii, cizme și alte obiecte.“ Tot în această clădire imensă, se găseau la 1911, Căpitănia orășenească și Pivnița Eszterhazy.
Din Hirscher pornea Strada Orfanilor (de la azilul săsesc pentru copii orfani), azi Strada Poarta Șchei, fostă Maxim Gorki, iar pe colț era cea mai veche farmacie din Brașov, „La Urs“, a lui Roth. La intersecția cu strada Fânarilor, Castelului de azi, fostă Pavlov, a fost Târgul Straielor, apoi piață de zarzavaturi.
Strada Poarta Șchei (Maxim Gorki, Orfanilor)
Cel mai vechi hotel din Brașov
Piața Sfatului era arondată mai multor străzi amenajate pentru comerț: Târgul Florilor, continuat cu Târgul Fructelor, Târgul Putinarilor, Târgul Grâului (în fața Bisericii) și Târgul Inului (în fața BNR). Târgul Grâului este atestat din 1520. Denumirea s-a schimbat în 1922 în Piața Sfatului, apoi a devenit Piața 23 August, iar acum e din nou a Sfatului. Șirul Inului, aflat în prelungirea Târgului Cailor, azi Barițiu, se continua cu Zollstrasse, numită apoi Strada Vămii, apoi Regele Mihai, apoi 7 Noiembrie, azi Mureșenilor. Pe această stradă, în stânga, cum urci, a funcționat cel mai vechi hotel din Brașov, „La Coroană“. La 1519, era mai degrabă un han cu două paturi. Ulterior a avut mai multe locuri de cazare, dar numai pentru oaspeții săi. Prin curtea Coroanei puteai ieși în Piața Sub Bucium, la cârciuma „La Cetatea Râșnovului“. Lângă hotel era vama, iar peste drum, redacția gazetei Kronstadter Zeitung. În secolul XVIII, în locul Vămii fusese poștă, apoi restaurant. În 1912 clădirea a fost restaurată de arhitectul Albert Schulter.
Strada George Barițiu (Târgul Cailor)
Pe această stradă, în casa de la numărul 11, Honterus a amenajat prima tipografie, în 1539. În 1833 a fost cumpărată de Iohan Gott care a tipărit aici primele ziare. Sextil Pușcariu amintește și alte case de pe această arteră: „casa avocatului Garoiu, cu fațada ei pestriță ca a palatului Sturdza din București, casa Safrano în Șirul Inului. Casa Ghiță Pop are un aer distins, dar cea de peste drum, zidită pentru un armean, care ținea «trafică», adică debit de tutun, era atât de încărcată cu diferite amănunte de toate colorile încât semăna mai mult cu o pagodă chinezească decât cu o zidire potrivită într-o stradă brașoveană“. Pe colțul cu Târgul Grâului era „casa mare și domnească a bogătașului Trauschenfels, zidită în 1852“. La parter era o cafenea modernă, a lui Drechsler. Mai era și Cafeneaua Belvedere.
Strada cu tramvai
În ceea ce știam noi că a fost până nu demult Cinematograful „Popular“, a funcționat Hotelul Europa, apoi Cinematograful „Corso“. Farmacia de lângă se numea „La Biserica Albă“. În apropiere era și Muzeul Săsesc al Districtului Bârsa. Mai erau și drogheriile lui Teutsch și Tardes, „pânzăriile“ și Liceul Catolic, lângă biserică. Ulița Vămii era o arteră comercială în plină expansiune, astfel că grădinile dinspre După Ziduri „au dispărut în cea mai mare parte, căci negustorii din aceste părți folosesc orice metru pătrat pentru depozitele lor de mărfuri“.
Dacă ne-am întoarce în timp pe Ulița Vămii, am recunoaște mai toate clădirile, dar ne-am mira să vedem că pe aici trece tramvaiul. „Șinele tramvaiului erau mai înălțate decât caldarâmul, încât roțile trăsurilor se împiedicau de ele și lunecau o bucată bună de-a lungul lor înainte de a fi izbutit să le traverseze“, spune Pușcariu. Poarta Vămii a fost dărâmată tocmai pentru a încăpea locomotiva cu aburi, care urca până în Piața Sfatului, cobora pe Strada Lungă (fostă Voroșilov), până în Bartolomeu, apoi, înapoi, pe Bulevardul Ferdinand, până în Noua și Satulung.
Strada Lungă (K.E. Voroșilov)
Cam acestea erau străzile cele mai bătute din centrul Brașovului de acum 100 de ani: Strada Porții, a Vămii și Ferdinand. Însă importantă era și Strada Neagră, denumită apoi Regina Maria, azi Nicolae Bălcescu. S-a numit așa de la culoarea apei care curgea prin canalul ce aduna reziduurile de la cele 40 de tăbăcării din zonă. Este prima stradă a Brașovului, fiind menționată în documentele din 1464 cu numele Swarczgas.
Strada Nicolae Bălcescu (Neagră)
Strada Castelului (Burggasse) s-a numit Fânarilor, de la breslașii care fabricau funii, apoi strada Pavlov, iar acum a revenit la vechea denumire. Strada Postăvarului s-a mai numit și a Spitalului, apoi Molotov. Indiferent câte nume au purtat, vechile străzi au reușit să se schimbe doar atât cât să țină pasul cu vremurile, păstrând însă identitatea vechiului burg.
Stația de tramvai din fața actualei primării
Strada Sforii
Strada Sforii este o arteră pe care nu domiciliază niciun brașovean, pentru că nu are case, este doar un culoar de 83 de metri între Străzile Cerbului și Poarta Șchei. Strada este menționată documentar în secolul XVII, ca simplu coridor care facilita intervenția pompierilor. Lățimea Străzii Sforii variază între 111 și 135 cm, fiind cea mai îngustă stradă a orașului și a Europei de Est și a treia de pe continent, după Str. Spreuerhofstrasse din Germania (50 cm) și Str. Parliament din Anglia (64 cm).
„Trecând prin Strada Sforii, ți se părea că ai făcut o faptă eroică. Stradela e atât de îngustă de nu încap doi inși deodată pe ea“, o descrie Sextil Pușcariu. De mașini nici nu poate fi vorba. În anul 2003, străduța a fost reabilitată, punctul de atracție fiind felinarele care reproduc modelele autentice din secolele trecute, însă nu mai funcționează cu gaz. Celebrul ghid Michelin i-a acordat Străzii Sforii o stea. Ea a fost închisă cu lacăte de actuala administrație de mai bine de 6 luni, accesul fiind blocat cu un panou imprimat cu imaginea străzii.