Acasă Blog Pagina 325

Primăria Brașov începe reabilitarea fațadelor de pe Strada Sforii. Proprietarii au semnat un acord de principiu

0
Primăria Brașov începe reabilitarea fațadelor de pe Strada Sforii. Proprietarii au semnat un acord de principiu

Primăria Brașov a anunțat joi că a făcut primul pas pentru reabilitarea fațadelor clădirilor de pe Strada Sforii, după ce proprietarii imobilelor și-au exprimat acordul de principiu pentru includerea în programul multianual al municipalității.

În prima etapă vor fi reabilitate cele patru fațade orientate spre Strada Sforii, lucrările urmând să respecte specificul arhitectural al zonei istorice.

Potrivit evaluărilor tehnice, toate imobilele analizate sunt afectate de infiltrații de apă, care au provocat degradarea fațadelor și pot afecta, în timp, structura clădirilor. Specialiștii au identificat și utilizarea unor materiale neadecvate la intervențiile anterioare, care au favorizat acumularea umidității în zidărie.

Pe lângă lucrările de reabilitare, Primăria Brașov anunță că, după finalizarea proiectului, pe Strada Sforii vor fi instalate camere de supraveghere video, iar zona va fi monitorizată permanent de Poliția Locală.

CJ Brașov alocă 200.000 de lei pentru proiecte sociale derulate de ONG-uri

0
Amenzi de peste 300.000 lei și o licență retrasă, în 2025, în urma controalelor la furnizorii sociali din Brașov

Consiliul Județean Brașov a aprobat în ședința desfășurată joi, 25 iunie, Ghidul Solicitantului pentru Programul județean de finanțare nerambursabilă din bugetul propriu al județului a proiectelor din domeniul social.

În acest an, bugetul alocat programului este de 200.000 de lei. Din aceste fonduri, administrația județeană va susține iniţiativele asociațiilor și fundațiilor venite în sprijinul incluziunii sociale a categoriilor vulnerabile şi creşterii calității vieții persoanelor aflate în situații dificile.

Vor fi finanțate proiectele care ajută grupurile vulnerabile – familii defavorizate, copii cu nevoi speciale, persoane cu dizabilităţi, bătrâni singuri şi cu posibilităţi materiale reduse. De asemenea, în limita bugetului disponibil vor beneficia de susținere financiară acele proiecte care propun terapii de recuperare şi reabilitare, servicii educaționale specializate, acordare de îngrijiri la domiciliu, susținerea persoanelor toxico- dependente şi a victimelor violenței domestice.

Care sunt activitățile eligibile la finanțare

Potrivit Ghidului aprobat, printre activitățile care sunt eligibile la finanțare se numără:
 Îngrijire şi asistență, inclusiv servicii de îngrijire la domiciliu, destinate bătrânilor, copiilor și adulților cu dizabilități, copiilor aflați în sistemul de protecție specială, persoanelor fără adăpost, defavorizate sau aflate în situație de dependență;
 Îngrijire, asistență și suport pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală, copiii separați sau în risc de separare de părinți și tinerii care părăsesc sistemul de protecție;
 Activități de abilitare, reabilitare, recuperare pentru persoanele cu dizabilități;
 Prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele aflate în risc de sărăcie;
 Servicii integrate de informare, conştientizare, orientare, mediere, consiliere şi îndrumare;
 Activități de prevenție pentru toate tipurile de persoane vulnerabile;
 Acordarea de servicii educaționale, susținerea, consilierea, accesul la educație pentru copiii din familii vulnerabile;
 Accesul grupurilor vulnerabile la alimente, medicamente şi produse de igienă;
 Susținere, sprijin, servicii pentru persoanele cu diferite adicții (droguri, alcool, alte substanțe toxice etc.), incluzând consiliere, informare, recuperare, reintegrare psihosocială;
 Susținere, sprijin, servicii pentru victimele violenței domestice.
Valoarea unui proiect trebuie să se încadreze între 10.000 de lei şi 50.000 de lei, susținerea financiară din partea Consiliului Județean Braşov urmând să ajungă la maximum 90% din totalul cheltuielilor eligibile.

Evaluarea proiectelor se va face în sistem competitiv, potrivit criteriilor şi punctajului stabilite prin grila de evaluare din Ghidul Solicitantului. În perioada următoare, autoritatea județeană va da publicității calendarul de desfășurare a programului.

Spitalul Municipal Săcele își extinde ambulatoriul prin PNRR. Vor fi înființate șase noi specialități

0
Spitalul Municipal Săcele își extinde ambulatoriul prin PNRR. Vor fi înființate șase noi specialități

Spitalul Municipal Săcele a anunțat joi că implementează proiectul „Extinderea, modernizarea și dezvoltarea ambulatoriului de specialitate al Spitalului Municipal Săcele”, finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta presupune construirea unei clădiri noi clădiri noi de cca. 1200 mp și extinderea capacității de furnizare a serviciilor medicale prin înființarea a șase specialități.

Potrivit Spitalului Municipal Săcele, dermatovenerologia se numără printre specialitățile care vor fi operaționalizate la finalul proiectului. Aceasta este esențială pentru diagnosticarea, tratarea și monitorizarea afecțiunilor pielii, precum și a bolilor cu transmitere sexuală.

Pielea, cel mai mare organ al corpului, poate oferi informații importante despre starea de sănătate. De la afecțiuni dermatologice frecvente până la leziuni care necesită investigații suplimentare, evaluarea de specialitate joacă un rol esențial în stabilirea unui diagnostic corect și a unui tratament adecvat.

Activitatea medicală va include:

evaluare clinică specializată și utilizarea metodelor moderne de examinare pentru caracterizarea leziunilor cutanate;
diagnostic diferențial și conduită terapeutică în dermatoze inflamatorii cronice, afecțiuni alergice cutanate și boli autoimune cu expresie tegumentară;
managementul infecțiilor cutanate și mucoase de etiologie bacteriană, virală sau micotică;
identificarea și monitorizarea leziunilor suspecte de malignitate, în vederea orientării precoce către servicii chirurgicale sau oncologice, după caz;
diagnostic, tratament și consiliere în patologia cu transmitere sexuală, în conformitate cu reglementările și ghidurile clinice în vigoare.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea infrastructurii prespitalicești aferente ambulatoriului integrat al Spitalului Municipal Săcele pentru creșterea accesului egal și echitabil la servicii medicale de calitate pentru prevenție, diagnostic și monitorizare continuă a stării de sănătate a populației din Regiunea Centru. Valoarea totală a investiției în cadrul acestui proiect este de 19.154.565,41 lei cu TVA.

Limitări temporare de viteză pentru trenuri din cauza temperaturilor ridicate. Pot apărea întârzieri

0
Limitări temporare de viteză pentru trenuri din cauza temperaturilor ridicate. Pot apărea întârzieri
Foto: Johannes Plenio/Unsplash

Circulația trenurilor se desfășoară în prezent cu restricții temporare de viteză pe mai multe secții de cale ferată administrate de Sucursala Regională de Căi Ferate Brașov, ca urmare a temperaturilor ridicate înregistrate la nivelul șinei, potrivit clubferoviar.ro.

Limitările au fost introduse pe secțiile Șercaia – Brașov, Deda – Războieni, Bartolomeu – Zărnești și Hărman – Budila, unde viteza trenurilor a fost redusă la 50 km/h, în condițiile în care temperatura șinei a ajuns la 42-43°C.

Măsuri similare au fost dispuse și în cadrul SRCF Iași, pe Magistrala 600, între Vaslui și Tecuci, unde viteza trenurilor a fost limitată la 70 km/h pentru trenurile de călători și 50 km/h pentru cele de marfă, după ce temperatura șinei a atins 45°C.

Reprezentanții CFR precizează că restricțiile sunt aplicate preventiv, pentru protejarea infrastructurii feroviare și menținerea siguranței circulației. Din acest motiv, pot apărea întârzieri în circulația trenurilor.

Călătorii sunt sfătuiți să verifice programul trenurilor înainte de plecare, folosind aplicația Mersul Trenurilor sau informațiile furnizate de operatorii feroviari.

Corona Brașov – FC Agnita, returul barajului de promovare în Liga 3. Marian Constantinescu și Dumitru Solomon au prefațat meciul de pe stadionul Carpați

0
Corona Brașov - FC Agnita, returul barajului de promovare în Liga 3. Marian Constantinescu și Dumitru Solomon au prefațat meciul de pe stadionul Carpați

Corona Brașov este la pas de promovarea în Liga 3. Elevii lui Marian Constantinescu au învins, în manșa tur, cu 1-0, la Agnita. Golul lui Dragoș Popa a făcut diferența în meciul tur, iar acum braşovenii pornesc cu prima șansă la promovare.

„Promovare nu este jucată. Trebuie să tratăm cu toată seriozitatea această ultimă finală a sezonului cu FC Agnita”, spune antrenorul Marian Constantinescu.

De cealaltă parte, antrenorul celor de la FC Agnita, Dumitru Solomon spune că în manșa tur, pierdută de echipa sa la limită, „am respectat Brașovul pentru istoria lui FC Brașov, nu istoria Coronei. Mai există o șansă în returul de la Brașov. Va fi mai dificil pentru că meciul se va juca pe un teren sintetic”, a spus Solomon.

Returul este sâmbătă, 27 iunie, la ora 17.30, pe terenul bazei sportive Carpați.

Pierdere

0

Pierdut legitimație student pe numele Opra Csongor. Se declară nulă.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

Primăria orașului Zărnești-aviz de mediu

0

Primăria orașului Zărnești, cu sediul în Zărnești, str. Mitropolit I. Mețianu nr. 1, orașul Zărnești, județul Brașov, anunță publicul interesat asupra declanșării etapei de încadrare pentru Planul Urbanistic Zonal – zona Hora cu Brazi, situat în județul Brașov, orașul Zărnești, str. Hora cu Brazi, nr. fn, în vederea emiterii avizului de mediu. Publicul poate consulta prima variantă a planului la sediul Agenției Pentru Protecția Mediului Brașov din str. Politehnicii nr. 3, mun. Brașov, în zilele de luni până joi între orele 08:00 – 16:30 și vineri între orele 08:00 – 14:00. Comentarii și sugestii se primesc în scris la sediul Direcției Județene de Mediu, str. Politehnicii nr. 3, în termen de 15 zile de la data apariției ultimului anunț.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

Pierdere

0

Pierdut adeverința de parafă profesională (de asistent medical generalist) pe numele Toader – Török Boglárka – Renáta. Se declară nulă.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

Managerul Operei Brașov a chemat Poliția pentru a-l scăpa de protestari

0

Managerul Operei Brașov a chemat Poliția pentru a-l scăpa de protestari

Așa cum relatam aici, conflictul de la Opera Brașov dintre angajați, fie ei artiști sau personal tehnic și administrativ, și managerul interimar, Lucian Petrean, a escaladat joi după-amiază.

Baricadat în birou, după ce circa 150 de persoane i-au cerut demisia, pentru că solicitase note explicative pentru protestul de sâmbăta trecută (detalii aici), managerul a cerut ajutorul polițiștilor. A ieșit în mașina Poliției, în timp ce angajații huiduiau și îi strigau să nu se mai întoarcă.

De unde a pornit conflictul

Potrivit Radio România Brașov FM, nemulțumirile angajaților țin de faptul că în perioada următoare vor pierde bani din salariu, după ce Opera a fost retrogradată financiar, spun ei, și practic nu vor mai fi plătiți pe grilele de salarizare ale unei opere naționale, ci pe grila 2. Adică mai puțini bani, chiar și peste 2.000 de lei pentru solist, de exemplu.

În plus, instituția, prin noua organigramă, pierde 12 posturi, dintre care două sunt ocupate.

„Cele mai grave lucruri sunt cele legate de retrogradarea instituției. Din punct de vedere financiar, trecerea de pe o grilă pe alta, deși nu există încă o fundamentare foarte clară. Este vorba de un raport al Curții de Conturi, care nu a apărut și se citează în documentele respective de retrogradare din el. Citează și dintr-un document al Ministerului Culturii, care nu spune absolut niciunde faptul că noi trebuie să fim retrogradați. Este o decizie de manager aceasta, nu este un act venit de la Primărie sau din alte parte, este o decizie strict de manager. Plus, sunt salariile restante pe care oamenii le-au câștigat în instanță. Sunt niște procese vechi, din 2019, 2020, 2021. Ministerul a fost cel care a eșalonat în 5 ani și oamenii aveau să-și ia bani din octombrie anul trecut, unii dintre ei, iar alții din martie, acum. Faptul că s-a debarasat de 12 posturi, printre care soliști, balerini, dându-le înapoi, posturi pe care noi puteam să le ocupăm și să venim cu un plus valoare. Nu erau ocupate”, a declarat, pentru sursa citată, solistul Mihai Irimia, în prezent director artistic.

„Niciodată nu s-a întâmplat așa ceva”

Directorul artistic mai spune că sunt și soliști care se gândesc să plece din Opera Brașov.

Și solista Carmen Topciu, care a performat pe scene internaționale, își exprimă nemulțumirea, mai ales că, spune ea, de 20 de ani de când este la Opera Brașov, nu a mai fost o astfel de situație:

„Îi cerem demisia și cred că un pic tardiv, trebuia să ne mișcăm mult mai repede pentru că această persoană a venit în instituție fără un dialog, fără a încerca să managerieze această instituție. Pentru că, din punctul meu de vedere, un manager trebuie să fie un liant între instituția pe care o conduce și creditor. Tu nu vii să faci obligat – forțat ceea ce ți se spune să faci. Tu trebuie să vezi dacă ceea ce ți se cere se poate implementa. Nemulțumirea este în primul rând că au început prin niște abuzuri și prin faptul că el tot ce a făcut a impus prin hârtii. El spune întruna că noi avem o mare problemă, că am fost prost încadrați, de exemplu, că salariile au fost prea mari. Ne-am întâlnit toți astăzi pentru o repetiție și nu mai suportăm. Când au venit șefii de compartiment să ne spună că suntem trași la răspundere (…) el spune că acest protest nu a fost legal. Pentru protest spontan nu trebuie să ai autorizații. Nu a fost o chestie făcută prin sindicat. A fost un protest spontan care n-a disturbat deloc desfășurarea acestui spectacol. (…). Nu mai avem direcțiune artistică, nu avem o stagiune 26-27, nu știm ce cântăm, nu se fac premiere, nu se merge la niciun festival. Se mergea la Sibiu, se mergea la Bucharest Opera Festival, se mergea peste tot, pentru că Opera Brașov are un compartiment fabulos. (…) Muncesc în acest teatru de 20 de ani și știu ce am făcut eu și alții pentru această instituție. Niciodată nu s-a întâmplat așa ceva, ca toată lumea să fie nemulțumită. Nu se poate să lovești oamenii care au ridicat această operă la rang de instituție importantă în România”.

Cum se apără managerul

„Sâmbăta trecută, în urma spectacolului, s-a produs un manifest pe scenă. Eu am constatat că nu a fost legal făcut. Nu sunt împotriva a se manifesta artiștii Operei Brașov. Astăzi am emis două acte în care le-am cerut să aibă grijă ce se întâmplă sâmbătă, că am fost amenințat de unul dintre directorii instituției că ce a fost sâmbătă a fost așa… ceea ce o să urmeze o să fie (…) Este organigrama care s-a aprobat prin HCL, în care au fost desființate 12 posturi, dar de fapt doar doi oameni au plecat acasă. (…) Fosta conducere nu a anunțat, a mințit angajații în 2021, când trebuiau să treacă pe grila 2. Și acum, de la 1 iunie, a trecut pe grila 2”, a spus, pentru aceeași sursă, managerul interimar Lucian Petrean.

26 iunie, Ziua Drapelului Național al României

0
Ziua Drapelului Național al României: 177 ani, sub Tricolor
Ziua Drapelului Național al României: 177 ani, sub Tricolor

Pe 26 iunie 1848,  Guvernul revoluționar de la București a decretat că Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor.  În 1998, 26 iunie a fost proclamată prin lege  Ziua Drapelului Național.

În 1821, Tudor Vladimirescu a chemat țara la luptă împotriva fanarioților, oameni închinați turcilor, puși pe căpătuială. Spune povestea că, atunci, Dragomir, un țăran român viteaz a pornit și el la luptă. Când a plecat de acasă a primit de la cele trei fiice ale sale câte o batistă: una albă, alta galbenă și una albastră. Pe cea albă a pus-o în buzunarul din dreptul inimii, pentru că batista era de la fiica lui cea mai mica. Rănit în luptă, Dragomir a căzut sângerând. Batista albă de la piept s-a înroșit de la sângele său. Omul  a murit cu gândul la fetele lui, strângând laolaltă batistele la inimă. Când l-au găsit, camarazii săi au legat batistele una de alta și le-au atârnat în vârful unui băț pe care l-au ridicat ca pe un sitandard, în memoria bravului  Dragomir. Era o flamură, formată din trei: una roșie, una galbenă și una albastră. De atunci,  steagul nostru, al românilor, care semnifică dreptate, iubire și curaj, are aceste trei culori.

Aceasta este doar o legendă. Dar, istoria adevărată a confirmat că Tricolorul românilor s-a născut din iubire, năzuință  și luptă.

Tricolorul, s-a născut oficial acum 178 de ani

Acum 177 de ani, pe 26 iunie 1848,  Guvernul revoluționar de la București a decretat că Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor  În 1998, 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai.

Simbol al identităţii  și unității naţionale

Urmaş al vechilor steaguri de luptă din Moldova şi Ţara Românească, tricolorul a apărut în secolul al XIX-lea şi a devenit simbol al identităţii şi unităţii naţionale. Pe câmpul de luptă sau în competiţiile sportive, ca însemn al statului sau ca dovadă de dragoste de ţară, îi însoţeşte pe români de aproape două secole.

Tricolorul ca simbol al națiunii românești apare la începutul secolului al XIX-lea, în  picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu. Dincolo de legend, atunci   li s-a atribuit pentru prima oară semnificația: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui). Tricolorul românesc e simbol de libertate la 1848, dar şi de unitate la 1859. Îi însoţeşte pe ostaşii care aduc independenţa României în 1877. Spre el vor privi cu speranţă românii în lupta pentru unitate, încununată abia la 1918.

Steagul Țării Românești înainte de Revoluția de la 1848

 

În 1940, primul tricolor dar cu benzile pe orizontală

Forma drapelului are rădăcini adânci în trecutul nostru. „Este o întruchipare a culorilor Principatelor Române, este un simbol al unităţii naţionale din timpul domniei lui Mihai Viteazul, când ştim că a avut loc prima Unire politică a Ţărilor Române, şi nu în ultimul rând, este o prezentare a celor mai frecvente culori care apar pe toate ţesăturile populare din toate regiunile României”, explică muzeograful Şerban Constantinescu, de la Muzeul Naţional de Istorie a României.

 În anul 1840,  domnitorul Ghica a adoptat un nou model pentru cel dintâi tricolor roșu-galben-albastru, pe orizontală, cu roșu în partea superioară și lățimi egale ale benzilor. În centru se afla un scut alb boldat cu aur și mobilat cu acvila romană, încoronată princiar și cruciată.

Aceste culori se regăsesc pe diplomele emise de Mihai Viteazu pe scuturi și pe lambrechinii stemelor dar, deoarece până la începutul secolului XIX, conștiința de a forma un neam nu exista decât la câțiva cărturari precum Grigore Ureche, ele nu erau folosite pentru a îi identifica specific pe Români, iar steagurile țărilor românești, până în al doilea deceniu al secolului XIX, erau cele moștenite din Evul Mediu, cu o simbolistică heraldică, fără legături cu ideea modernă de „națiune”.

Revoluţionarii români din Ardeal, la Adunarea Naţională de la Blaj, din 26 aprilie 1848
În 1848, steagul revoluţionarilor are benzile pe vertical

În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, vor arbora drapelul albastru, galben, roşu, cu albastru la hampă.

Steagul a fost adoptat de revoluţionarii de la 1848, apărând în aceeaşi perioadă şi în Moldova – la 27 martie 1848 la Iași, la Adunarea Constituantă prezidată de Vasile Alecsandri, în Ardeal, la Adunarea de la Blaj – 3/15 mai – 5/17 mai 1848 și la Paris, unde a fost arborat pentru prima dată la la 24 februarie 1848. Aşa va fi şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi iniţial apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, aşa cum fuseseră ele arborate de revoluţionarii români din Ardeal, la Adunarea Naţională de la Blaj din 26 aprilie.

Nu se cunoaşte motivul pentru care ardelenii au ales dispunerea culorilor pe orizontală; este posibil să fi fost un mimetism după tricolorul verde, alb, roşu al revoluţionarilor maghiari.

 Decretul  nr. 252 din  1848, motivat prin faptul că „nu s-a înțeles [încă] cum trebuiesc făcute stindardele naționale”, definea steagul românilor ca având culorile dispuse pe verticală, posibil sub influența modelului francez. Nuanțele erau „albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. În ceea ce privește ordinea, „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind”.

Revoluționarii, persecutați pentru vina de a fi purtat Tricolorul

După înfrângerea revoluției, Principatele revin  la vechile steaguri, iar pașoptiștii sunt persecutați pentru vina de a fi purtat însemnele tricolore revoluționare. În  1849 domnitorul Barbu Știrbei a adoptat un nou model pentru drapelele de luptă, păstrând însă dispoziția orizontală a culorilor și schimbând doar elementele decorative. Acest model, asemănător ca aspect cu cel din 1834, va fi în vigoare până în 1856.

În timpul căimăcămiei de trei, locțiitorii neavând dreptul de a-și inscripționa inițialele pe drapelele militare, monogramele domnitorilor munteni au fost înlocuite cu acvile.

Contopirea culorilor …și a principatelor

Ca drapel național al României, tricolorul se impune în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare.

Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâşia roşie a fost dispusă la partea superioară. Tricolorul a fost adoptat drept Drapel al Principatelor Unite ale României.

Ideea formării tricolorului național prin contopirea culorilor drapelelor Moldovei și al Țării Românești a apărut în anii 1850, probabil din dorința de a împăca pe toată lumea în privința alegerii steagului revoluționar de la 1848 ca drapel al întregii Românii. Această idee a fost favorizată și de potrivirea coloristică a drapelelor atribuite celor două principate române la acel moment (roșu și albastru pentru Moldova și albastru și galben pentru Țara Românească).

 „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa…”

Tricolorul a apărut și din dorinţa de unitate a moldovenilor şi a muntenilor. În vremea domnitorilor Alexandru Dimitrie Ghika şi Mihail Sturdza, steagurile Principatelor aveau doar două culori: în ţara Românească galben şi albastru, în Moldova – roşu şi albastru.

În 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite. „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”, declama domnitorul Unirii Principatelor.

Drapelul adoptat în 1867, în timpul domniei lui Carol I,  a primit forma pe care a păstrat-o până azi
Drapelul din timpul lui Regelui Carol I

În forma pe care o are şi astăzi, drapelul a fost adoptat în 1867, în timpul domniei lui Carol I. „Pânza era tricoloră, albastrul apare lângă hampă, deci culorile sunt pe verticală, galben în mijloc, roşu în partea exterioară. În cele patru colţuri, nişte ghirlande din frunze de laur, apărea cifrul domnitorului Carol I, iar în centru era pictată stema ţării”, aminteşte Şerban Constantinescu.

Tricolorul, în luptă

În timpul Războiului de Independență din 1877-78, eroismul ostașilor români a fost stimulat permanent de drapelul românesc, iar în Primul Război Mondial au avut loc jertfe pentru apărarea drapelului de luptă, ca simbol al datoriei de apărare a pământului țării și al onoarei militare,. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, drapelele unităților evidențiate în luptă au fost decorate la rândul lor, pentru acțiunile de pe frontul de vest.

Drapelul de stat al Republicii Socialiste România 

Comuniştii au interzis însemnele regatului

În 1948, comuniştii au interzis însemnele regatului şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii. „Toate ţările devenite socialiste sau comuniste după al doilea Război Mondial şi-au schimbat stemele, introducând elemente sovietice. E clar că ele nu aveau nici o legătură nici cu tradiţia stemelor, nici cu heraldica”, arată Cornel Andonie, muzeograf la Muzeul Militar Naţional.

Românii au decupat stema în Decembrie 1989

Românii au decupat stema cu elemente sovietice de pe steag în Decembrie 1989. Și-au recuperat astfel drapelul, după mai bine de 40 de ani în care nu le mai aparţinuse. Pentru că, Tricolorul nu este doar un însemn oficial. Steagul capătă suflet când e purtat de un sportiv victorios, de un campion sau când onorează un militar căzut la datorie sau când apără libertatea românilor.

Steagul, după Lege

Drapelul naţional al României este un tricolor cu benzi verticale. Potrivit Constiuţiei României, culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu”. Legea nr. 75/1994 precizează că fâşiile drapelului naţional au culorile albastru cobalt, galben crom şi roşu vermion. Conform legii, drapelul României are formă dreptunghiulară, laţimea lui fiind egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fîşiilor culorilor sunt egale.

Oficial, semnificația culorilor drapelului este următoarele: albastrul semnifică seninul cerului, al cugetului și gândirii neamului românesc, credința și puterea cu care suntem legați de pământul patriei; galbenul este simbolul forței, al bogăției și al purității, arătând virtutea, grandoarea și prestigiul țării; roșul reprezintă simbolul măririi, al bucuriei, îndrăznelii și generozității; semnifică sângele înaintașilor vărsat pe pământul românesc de-a lungul timpului și ne îndeamnă ca dragostea față de neam și de țară să fie la fel de aprinsă ca focul roșului din steag.

Când se arborează Drapelul României

Drapelul României se arborează în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional şi ca pavilion pentru navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Drapelul României se arborează temporar cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, sau de alte înalte personalităţi politice, sau în cazul unor ceremonii militare, competiţii sportive, ori în timpul campaniilor electorale.

Drapelul României se arborează, de asemenea, la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate.

Tododată, drapelul României în bernă se arborează în zilele de doliu naţional, stabilite de Guvern.

Dacă drapelul României se arborează alături de unul sau mai multe drapele de stat străine – neapărat toate de aceleaşi dimensiuni şi la aceeaşi înălţime – drapelul României se arborează în stânga, privind drapelele din faţă (dacă se arborează două drapele) sau în mijloc (dacă se arborează mai multe drapele).

Tricolorul albastru-alb-roșu al revoluționarilor din Transilvania

În Transilvania, revoluționarii adoptaseră mai înainte, cu prilejul Conferinței de la Sibiu, din mai 1848, tricolorul albastru-alb-roșu (vertical, după amintirile lui George Barițiu) ca drapel național. Acesta avea înscrisă pe flamură deviza „VIRTUTEA ROMANĂ REÎNVIATĂ”. Mai multe surse ale vremii atestă cele trei culori (ziarul „Organul naționale” scos în acea vreme la Blaj, Al. Papiu Ilarian în  „Istorie a românilor din Dacia superioară” etc.). Semnificația lor este dublă: ele predomină în portul popular românesc și, totodată, înmănunchează vechile culori ale principatului Transilvaniei (albastru și roșu) cu albul păcii . Se pare că cele două exemplare având fâșii albastru-galben-roșu, care se păstrează astăzi la Muzeul Național de Istorie al României sunt de factură ulterioară, comemorativă, a evenimentelor de la Blaj. Culoarea galbenă a înlocuit-o, astfel, pe cea albă pentru a simboliza dorința de unire a transilvănenilor cu România .