Acasă Blog Pagina 313

Parlamentul a votat schimbarea Legii 4! Bere pe stadioane și show-uri pirotehnice

0
Parlamentul a votat schimbarea Legii 4! Bere pe stadioane și show-uri pirotehnice

Parlamentul României a adoptat proiectul pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive.Au fost 286 de parlamentari prezenţi în sală, iar 242 au votat pentru adoptare, 9 voturi au fost contra, 34 de abţineri, iar un parlamentar nu a votat.

Reacția FRF

FRF salută adoptarea, de către Parlamentul României, a proiectului legislativ inițiat de deputatul Ciprian Paraschiv, fost membru în Echipa FRF, care modifică și completează cadrul normativ cunoscut drept „Legea 4”, privind organizarea și desfășurarea competițiilor și jocurilor sportive. „Acest demers reprezintă un pas important în direcția modernizării fotbalului românesc și a îmbunătățirii experienței spectatorilor, printr-o abordare”.

Principalele modificări aduse de noua lege

Se permite comercializarea și consumul de băuturi fără alcool și slab alcoolizate, în condiții strict reglementate. În același timp, rămân valabile restricțiile privind accesul persoanelor aflate în stare vădită de ebrietate și introducerea băuturilor din exteriorul stadionului.

Posibilitatea organizării de spectacole pirotehnice controlate, exclusiv în condiții autorizate, de către operatori specializați și în zone delimitate, cu respectarea cerințelor de siguranță. Astfel, elementele de spectacol pot fi integrate într-un cadru legal și organizat, care pune pe primul plan protecția spectatorilor și a participanților.

Reglementarea zonelor de tip „safe standing”, prin care o parte a peluzei gazdă poate fi amenajată și omologată pentru vizionarea evenimentelor sportive din poziția în picioare, cu respectarea normelor de siguranță. Această măsură răspunde modului actual în care numeroase grupuri de suporteri își susțin echipa și contribuie la îmbunătățirea atmosferei de pe stadion.

Arenele sportive urmează să fie ocupate până la limita locurilor admise, în funcție de gradul de risc al evenimentului și de măsurile stabilite prin planul de acțiune. Eliminarea limitei de ocupare permite un acces mai larg al publicului la meciuri și oferă organizatorilor o mai bună capacitate de valorificare a infrastructurii sportive.

Măsuri privind accesul persoanelor cu nevoi speciale, prin obligația organizatorilor de a asigura locuri adaptate, acces corespunzător și facilități care să permită vizionarea evenimentului sportiv în condiții adecvate.

Reguli suplimentare pentru organizarea accesului, separarea grupurilor de suporteri, evacuarea în situații de urgență și menținerea siguranței în incinta arenelor sportive, inclusiv prin măsuri privind deschiderea și supravegherea căilor de evacuare pe durata prezenței spectatorilor în stadion”, mai transmite FRF.

FOREVER YOUNG: Trubadurii brașoveni ai anilor în flacără

0
FOREVER YOUNG: Trubadurii brașoveni ai anilor în flacără
Brașovenii Ileana Elvira Caliovici, Monica Chifor, Victor Socaciu și Gheorghe Gheorghiu pe vremea cenaclului

• Folkiștii brașoveni care au cântat în Cenaclul Flacăra povestesc cum erau spectacolele de muzică și poezie care umpleau stadioanele acum mai bine de 53 de ani

Acum 53 de ani, pe 17 septembrie, avea loc prima ședință a Cenaclului Flacăra. De la întâmplarea literară din 1973, în scurt timp, manifestările conduse de Adrian Păunescu aveau să se transforme într-un fenomen de masă fără precedent. Pare greu de crezut azi, dar în epoca lui Ceaușescu tinerii mergeau de bunăvoie la serile de „poezie și muzică tânără“. Cu 25 de lei în buzunar, veneau la spectacolele-mamut, care țineau și câte 10 ore. Spaima părinților și a diriginților, Cenaclul Flacăra a fost porția de libertate prin cultură a câtorva generații. Vreme de 22 de ani, Cenaclul Flacăra a rezistat în meandrele regimului comunist, făcând și compromisurile de rigoare, dar a rezistat ca o fabrică specială de cântece și interpreți. Printre folkiștii care s-au lansat pe această scenă și au ridicat săli în picioare cu melodiile lor de suflet au fost și mulți brașoveni. Cu toții s-au lansat în Cenaclul Flacăra, fenomenul imposibil de definit în câteva cuvinte.

1974, prima dată la Brașov

„Luni, 17 septembrie, în prezența unui public numeros (peste 100 de persoane), a avut loc ședința inaugurală a Cenaclului Flacăra“. Așa anunța revista Flacăra din 18 septembrie 1973 debutul manifestării care avea să se transforme într-un fenomen social. În Casa de Cultură a Sectorului 1, la ora 19.30, au sosit membrii fondatori: actori, scriitori, artiști plastici, care au ocupat aproape toate scaunele. Printre ei, niciun folkist. Ulterior, serilor culturale aveau să li se adauge și momente de muzică tânără. În decembrie, erau deja în Cenaclul Flacăra formațiile Roșu și Negru, Sfinx, Phoenix, dar și Tudor Gheorghe, Mircea Florian, Doru Stănculescu, Sorin Minghiat, nume grele ale folkului din toate timpurile.

Spectacolele s-au ținut o vreme în același sediu, apoi Cenaclul Flacăra a început să călătorească prin săli tot mai mari, prin tot mai multe orașe. Iar spectacolele să dureze din ce în ce mai mult. Pe 27 martie 1974, a ajuns pentru prima oară la Brașov, „în noua clădire de pe Colina Universității“. Au fost 800 de spectatori. Peste câțiva ani, brașovenii aveau să vină pe stadioane cu zecile de mii.

De la versuri patriotice, la poeme de dragoste

Cenaclul Flacăra a ținut spectacole în săli de teatru, case de cultură, case ale sindicatelor, spitale, licee, universități, săli de sport, pe dealuri, pe malul mării și în vârful Făgărașului, la 2.000 de metri înălțime. Chiar și prin gospodăria vreunui sătean care-i invita pe artiști să-i facă o cântare de suflet. Cele mai impresionante nopți de folk s-au petrecut însă pe stadioane, unde s-au strâns chiar și 40.000 de oameni. Adrian Păunescu, omul cu ideea și susținerea acestui Woodstock românesc, îndemna la poezie, dar și la „patriotism“. Între „Iancu la Țebea“ și „Totuși, iubirea“, el îi făcea pe oameni să cânte „Trăiască România“ sau „Viitorul“. Mulți l-au acuzat de o mare manipulare, dar el a explicat că ăsta era tributul pe care Cenaclul trebuia să-l plătească regimului pentru a nu-și pierde șansa la existență. În atmosfera creată în timpul spectacolelor, tinerii cântau însă toate melodiile deopotrivă. Cu același entuziasm fredonau versurile de dragoste, populare, patriotice, ba chiar și pe cele „omagiale“. Unora le vine greu să creadă așa ceva azi. Iar fenomenul a fost analizat, disecat și oarecum explicat de-a lungul anilor de sociologi.

Laboratorul de folk

La patru ani de la înființare, pe 2 mai 1977, de Ziua Tineretului, Cenaclul Flacăra a ieșit pentru prima oară în aer liber, pe Câmpia Libertății de la Blaj. Era după cutremurul din 4 martie, iar încasările au fost vărsate în „Contul omeniei“. În plus, „poezia și muzica tânără își propune să participe cu un milion de lei la ajutorarea sinistraților și la reconstrucție“, s-a anunțat atunci. Cenaclul a pornit în 17 martie un „Traseu al omeniei și solidarității prin muzică și poezie“. Primul oraș: Brașov.

Din ce în ce mai mulți tineri voiau să debuteze în cadrul acestor spectacole. Condițiile erau severe: „calități artistice, cultură poetică și muzicală, selectivă, un număr de cel puțin 10 compoziții proprii, interpretate la nivelul exigențelor impuse de cenaclu“. Păunescu, Boss, cum i se adresau toți, audia personal și cernea folkiști cu un fler care avea să devină proverbial. Descoperea cântăreți mari, îi lansa, se certa cu ei, pe unii îi alunga, iar a doua zi găsea alții noi. Cenaclul Flacăra era un laborator din care au ieșit însă multe experimente de succes: Ștefan Hrușcă, Nicu Alifantis, Vasile Șeicaru, Marcela Saftiuc, Zoia Alecu, Ducu Bertzi, Mircea Vintilă, Adriana Ausch, Cristian Buicã, Vali Șerban, Augustin Frațilă, Mircea Bodolan, Mirela Atudorei, Nica Zaharia. Numărul real e poate de 100 de ori mai mare. Mulți dintre frumoșii nebuni care au marcat adolescența câtorva generații nu mai trăiesc decât prin cântecele lor: Constantin Dragomir, Gil Ioniță, Valeriu Penișoară, Valeriu Sterian, Anda Călugăreanu, Florian Pittiș, Nicolae Cenan, Ovidiu Haidu.

„Fluturașul“ Ileana Caliovici

Printre acești folkiști crescuți la școala Cenaclului Flacăra sunt și câțiva brașoveni. Unii susțin și azi concerte, lansează albume și apar la televizor. Alții au renunțat la lumina reflectoarelor, dar nu și la chitară și muzică folk. Așa s-a întâmplat și cu Ileana Elvira Caliovici. A venit în cenaclu în 1979, după ce câștigase festivalul de folk de la Pitești, „Dulce Românie“. Hrușcă luase locul II. Juriul a fost prezidat de însuși Păunescu. A remarcat-o și a luat-o în turnee.

„Eram în liceu, la Drobeta-Turnu Severin. Am mers o vreme cu Cenaclul prin țară. Îmi amintesc că, la Sighetul Marmației, era un frig de crăpau pietrele. Ger în autocar, ger la hotel, ger în sală. Boss, care nu era deloc băutor, a făcut o excepție. Ne-a dat la fiecare câte un păhărel de pălincă și ne-a zis: «Acuma să compunem ceva». Era neobosit și ne impunea și nouă același ritm de creație. Uneori dicta, până adormea. Cum s-a întâmplat cu versurile la «Făt-Frumos». Nimeni nu-ți dădea atâtea șanse de afirmare ca Păunescu“, crede Ileana, căreia poetul îi spunea „Fluturaș“.

Din 1983, Ileana s-a mutat în Brașov și n-a mai plecat în turneu. A imprimat cu Florin Bogardo 12 piese la radiodifuziune. Apoi, a cântat în Poiană, pentru delegațiile străine și de partid. L-a cunoscut și pe Nichita Stănescu. Marele poet i-a scris două poezii și a rugat-o să i le cânte. Ileana, cea care ne cânta cu voce îngerească „Nu mor caii când vor câinii“, e azi o contabilă cunoscută în Brașov. Cântă doar pentru ea și prieteni, ori de câte ori vrea să-și amintească de Cenaclu, „acea emoție irepetabilă“.

Cântecele Monicăi Chifor

Monica Chifor a câștigat marele premiu la „Baladele Dunării“ din Galați, în 1978. La concurs au participat 23 de poeți, 17 folkiști și 21 de grupuri folk. De fapt, brașoveanca a început să cânte la 7 ani. Toți ai ei au avut voci bune. A fost și solistă și membră într-un grup vocal, la Liceul Unirea.

Prima chitară i-a cumpărat-o bunicul ei, prin clasa a X-a. După participări la mai multe festivaluri și concursuri, pe care le câștiga fără probleme, pe 2 mai 1978, a debutat în Flacăra, cu melodia „Pur și simplu“.

„Mai aveam două piese: «Ciocoiul», un pamflet despre asuprirea țăranilor în 1907, și «Fără țară», pe versuri de Octavian Goga. Nu știu ce înțelegeau tovarășii de la cultură din acest poem“, spune Monica, astăzi doamna Monica Lică. Monica își mai amintește că alegerea versurilor era o problemă în acea vreme și că nu orice poezie patriotică era acceptată. „Tribuna României“, o publicație pentru românii din străinătate, scria despre ea că e „o voce caldă, cu timbru plăcut. Numai cu chitara în mână se simte cu adevărat eliberată“. Cel mai frumos spectacol al Monicăi a fost cel de la Blaj, mai frumos decât cele din sălile arhipline. „A fost un fenomen unic, o inițiativă extraordinară. Cenaclul Flacăra oferea tinerilor educație culturală și patriotică, cu poezii de substanță și muzică de calitate“, consideră folkista din Brașov. Luată cu facultatea, a renunțat la Cenaclu, dar a continuat să fie aplaudată pe scena Casei de Cultură a Studenților din Brașov.

Victor Socaciu a cântat și pentru un singur om

Victor Socaciu a compus peste 450 de melodii folk. Brașoveanul a debutat în Flacăra în martie 1976, cu piesa „Ținta“, pe versurile lui, și a bătut țara în lung și-n lat cu Cenaclul vreme de 6 ani. Fostul elev al Liceului nr. 4, azi de Informatică, a fost, de fapt, invitat de Păunescu să se alăture membrilor cenaclului, nu s-a înscris la preselecție. Asta pentru că „eram deja o vedetă locală“, câștigase mai multe festivaluri de folk și cânta prin spectacole „Trenul“ sau „Sub scutul amurgului“, iar la radio „Nălucile amintirilor“. A apărut și la televizor tot în 1976, cu piesa „Oltule“.

În Flacăra a compus și interpretat șlagăre care i-au adus Marele Premiu al Cenaclului Flacăra în 1979, 1980 și 1981. „Cântec pentru Charlie Chaplin“ a înnebunit publicul care învățase pe de rost toate cele 28 de versuri. În 15 aprilie 1980, la Broșteni, Victor a susținut cea mai scurtă întâmplare literar-artistică. Ea nu a conținut decât un singur cântec, „Roata“, și a fost adresată unui singur spectator: Toader Popa.

În 1982, Victor a plecat în Serbările Scânteii Tineretului, dar „În Flacăra au fost cei mai frumoși ani din cariera mea, o experiență artistică și de viață extraordinară“, mărturisea folkistul, fost membru al Uniunii Compozitorilor. De dragul folkului, brașoveanul a pus bazele festivalului „Om bun“, o nouă șansă de afirmare pentru folkiști, după 1990. A realizat emisiunea „Vânare de vânt“ care ne-a ținut la curent cu evoluția interpreților mai vechi sau mai noi. „Prin Cenaclul Flacăra s-a creat o arhivă de cântec românesc cu valoare de patrimoniu“, credea „Omul cu o chitară“, pe bună dreptate.

„Unde dragoste nu e, nimic nu e“

Toată lumea îl cunoaște pe Gheorghe Gheorghiu, dar puțini știu că s-a născut în Brașov. „La 12 ani m-a dat tata la școala de muzică, la vioară. Nu prea m-am omorât cu instrumentul ăsta. Așa că mi-a cumpărat o chitară și m-am apucat să cânt de unul singur“, povestește el. Păunescu l-a ascultat cu „Poveste veche“, pe versuri de Octavian Goga, și a zis că-i bun. Din 23 septembrie 1975, ziua debutului în Cenaclul Flacăra, Gigi a rămas în lumea folkului definitiv.

Au urmat turnee peste turnee. Își amintește că, între spectacole, n-avea timp să ajungă acasă, așa că dormea în Gara de Nord, în sala de așteptare, la clasa I. Într-o noapte i s-a furat chitara. Și-a cumpărat alta, dar a legat-o de picior. „Odată cu Cenaclul Flacăra mi s-a schimbat viața. Lui Adrian Păunescu îi datorez cariera mea“, recunoaște el. Dar, după vreo 6 ani, a apărut o schimbare. „Mă mai certam cu Păunescu, amândoi eram pietre tari. În plus, în Flacăra nu m-a lăsat să cânt decât un singur cântec“. Și a plecat. A scos un album, apoi s-a dus la Serbările Scânteii Tineretului, ca interpret și director artistic.

„Totul a fost frumos în Flacăra. Eram zei. Un fenomen asemănător n-a mai existat niciodată altundeva pe planetă. Mi-e foarte dor de Flacăra. Aș vrea să nu mai am nimic, niciun leu, dar mâine să umplem un stadion cu Cenaclul Flacăra. Eram fericit pe atunci“, mărturisește brașoveanul, un pic supărat că „niciodată brașovenii nu m-au invitat să cânt la mine acasă“.

Cortina a căzut brusc în 1985

15 iunie 1985 a fost ultima zi a Cenaclului Flacăra, după aproape 22 de ani de existență și 1.615 de spectacole. Ce s-a întâmplat? Sunt multe versiuni. Și legende. Spectacolul a început la ora 18.00, pe stadionul Petrolul din Ploiești. Un loc cu puține porți, unele blocate. Pe la miezul nopții a început furtuna, cu vânt puternic și fulgere. După unele mărturii, Păunescu le-a cerut oamenilor să rămână pe loc. Unii membri ai Cenaclului Flacăra spun însă că el a cerut întreruperea spectacolului, dar răspunsul celor 30.000 de oameni a fost: „Să ningă, să plouă, Noi nu plecăm!“.

Au explodat niște cabluri, stadionul a rămas în întuneric. Și artiștii și spectatorii s-au speriat. Oamenii s-au îmbulzit spre ieșire, s-au călcat în picioare. În panica generală, șase persoane au murit. Alții spun că ar fi fost însă 40 de morți. Câteva zeci au fost rănite. Forțe de miliție impresionante și zeci de ambulanțe (probabil din mai multe județe) au apărut imediat. A venit și Securitatea care i-a sechestrat pe artiști în vestiare și la hotel. Au fost escortați apoi la București pentru anchetă. Deși banda cu înregistrarea integrală a spectacolului a fost salvată, nimeni n-a vrut s-o asculte. Măsurile au fost radicale: Păunescu a fost destituit de la conducerea revistei Flacăra, iar Cenaclul, interzis. La fel, emisiunea de la radio, dar și Serbările Scânteii Tineretului. Folkul, în general, a fost trecut pe lista neagră. Folkiștii nu mai aveau voie să cânte singuri, ci cu cel puțin trei instrumente, ca să nu mai semene cu muzica promovată în Flacăra. Legenda spune că însuși Ceaușescu ar fi oprit Cenaclul.

Controversatul părinte al folkului românesc

Mulți și-au dat seama că tragedia petrecută la Ploiești s-a produs după un scenariu asemănător cu cel de pe stadionul din Bruxelles, proaspăt pe atunci în memoria opiniei publice. Și de aici, ipoteza că totul a fost o înscenare. Ceea ce nu e exclus, dat fiind faptul că Păunescu căzuse de mult în dizgrația cabinetului nr. 1, pentru că Ceaușescu a realizat puterea de manipulare pe care Păunescu și-o câștigase în rândul tinerilor. Azi Păunescu e judecat pentru atașament față de Ceaușescu, pentru scrisorile de adulație și versurile de preamărire a cuplului Ceaușescu și pentru faptul că devenise el însuși un „dictator“. Și avea o gură mare prin care ieșeau, pe lângă omagii, și unele adevăruri supărătoare la adresa regimului. Orientările lui politice postdecembriste l-au făcut un personaj și mai controversat.

„Îți zic adio, și te las“

„Puștoaico, / Tu ai sânge de viperă, / Puștoaico, / Îți zic adio, și te las“. Mulți mai știu cântecelul care a răscolit inimile adolescenților din 1984? Deși n-a fost considerată nici la lansare, nici ulterior o piesă de rezistență a folkului românesc, „Puștoaica“ a fost șlagărul acelei generații. Ba chiar și azi dă semne că nu e uitat. Cel ce a compus și interpretat această melodie a fost Ovidiu Haidu. A fost, pentru că nu mai este. Liceanul brașovean care ne-a încântat cu tangoul lui de dragoste și deznădejde a murit în 10 octombrie 2006, la aproape 39 de ani. Se stabilise încă din 1990 în Scoția, unde era angajat la operă, ca tenor. La început încercase să ia lecții de canto la Londra. Până la urmă, s-a ambiționat și a dat la Conservator și a continuat cu masteratul. Cariera lui luase proporții și ar fi ajuns departe dacă nu ar fi suferit un accident vascular cerebral.

Zamfira, mama lui, nu și-a revenit nici acum din șoc. Își amintește cum a ajuns Ovidiu în Flacăra: „Avea voce foarte bună, era în brigada liceului Uzina 2, avea spectacole, făcuse vioară la Liceul de Muzică. Dar mai compunea și folk. S-a dus la un spectacol pe stadion și când Păunescu a zis că așteaptă debutanți la audiții, s-a dus și el. Și a avut succes, dar eu n-am știut. Am găsit dimineața, pe masă, 375 de lei. Erau de la Păunescu pentru prestația din acea seară“. Cât despre puștoaica din cântec, Ovidiu scrisese versurile pentru prietena lui, Beia, pe care o cunoscuse încă din clasa I. Pentru că e un cântec atât de popular, „Puștoaica“ a fost inclus pe primul CD retrospectiv al Cenaclului Flacăra.

Cenaclul pe unde

„O știre pentru iubitorii muzicii tinere: începând de azi, 26 noiembrie, pe programul 1 al posturilor noastre de radio, între orele 20,30 și 22,00, se va transmite emisiunea săptămânală RADIOCENACLU – VALORI ALE MUZICII TINERE, realizată de poetul Adrian Păunescu. Precizăm că emisiunea va fi transmisă în reluare, în fiecare zi de vineri la ora 17.15, pe programul 3.“ (Revista Flacăra, 26 noiembrie 1981).

Emisiunea a durat până în 13 iunie 1985, când a avut loc a 260-a transmisie și când Păunescu a spus în direct: „În așteptarea zilei de 22 iunie, când Cenaclul Flacăra va fi la Brașov, am compus o baladă pentru acest mare oraș românesc“. Balada n-a mai fost auzită. În schimb, se știe că publicul brașovean a fost primul care a cântat singur un cântec, de la un cap la altul. Este vorba de melodia „La o cană cu vin“. Tot publicul brașovean a primit prima dată nota 101.

S. FABRICA DE PULBERI S.A.-acord de mediu

0

S. FABRICA DE PULBERI S.A. anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Relocare coloană de absorbție” propus a fi amplasat în incinta societății, Str. Extravilan nr. 1, localitatea Făgăraș, județul Brașov.
Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul DJM Brașov, str. Politehnicii nr. 3, în zilele de luni – joi între orele 8 – 16:30 și vineri între orele 8 – 14. Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul DJM Brașov.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

Pierdere

0

Pierdut toate documentele, talon, carte, certificat de înregistrare și inspecție, pentru ambarcatiunea cu nr. ROU 1053 GR, având seria de identificare Ski jet GTX 230 my 22 seria ydv32624k122, mp 213362. Se declară nule.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

S-a mai prăbușit un arbore sub Tâmpa

0

Primăria Braşov anunţă că s-a mai prăbuşit un arbore pe Aleea de sub Tâmpa.
Copacul a fost inventariat de comisia de specialişti înfiinţată anul trecut, alături de alţi 282 din zona Aleii de Sub Tâmpa şi din Parcul Dima. A suportat chiar şi lucrări de corecţie a coronamentului, deoarece analiza a arătat că nu are risc ridicat şi se spera în salvarea lui.
Ruptura s-a produs de la rădăcină, din pământ.

„Teoria generală spune că dacă nu ai putregai mai mult de 70 la sută, nu e un arbore de risc, în condițiile în care nu intervin și mulți alți factori. (…) Rădăcinile s-au rupt la diferite adâncimi, dar pe undeva la 45-60 de centimetri”, a explicat dr. ing. Dănuț Chira, reprezentantul Institutului Național de Cercetare, Dezvoltare în Silvicultură 1Marin Drăcea” – Stațiunea Brașov.

„Defectele structurale care produc astfel de evenimente sunt ascunse la 40 – 50 de centimetri sub nivelul solului. Nici cu echipamente moderne, nu ai cum să determini cu precizie şi să depistezi la timp. Cred că niciun specialist din lume nu poate preîntâmpina. Până la urmă, operăm cu organisme vii, care au o dinamică a lor”, a declarat Florin Nan, inspector Garda Forestieră Braşov.

Va fi înlocuit cu un mojdrean
Arborele care s-a prăbușit noaptea trecută pe Aleea de sub Tâmpa, un frasin, va fi înlocuit cu un arbore din specia mojdrean, mai rezistentă, care se va adăuga celor peste 300 care au fost deja plantați în zonă.
„Vom continua programul de înlocuire a arborilor îmbătrâniți și care prezintă riscuri de prăbușire, pentru ca incidente de acest fel să fie cât mai puține, iar Brașovul să rămână mereu verde”, au precizat reprezentanții municipalității.
Specialist britanic, în vizită la Brașov

Reprezentanţii municipalităţii braşovene au mai anunţat că, zile trecute, la Braşov, a venit Cristian Pinta, manager de arboricultură şi conservare în cadrul Primăriei Stevenage (Hertfordshire, Marea Britanie).
Activitatea sa este axată pe gestionarea arborilor și pădurilor urbane, dezvoltarea strategiilor de arboricultură și coordonarea operațiunilor de intervenție, printr-o abordare care îmbină cerințele de siguranță publică, conservarea patrimoniului arboricol si nevoile comunităților.

Stevenage este cunoscut în cercurile de urbanism și peisagistică pentru modul în care a integrat spațiile verzi și arborii în dezvoltarea orașului.

Cristian Pinta s-a întâlnit cu specialiştii instituţiilor care au semnat anul trecut parteneriatul pentru oferirea de asistenţă tehnică de specialitate, suport ştiinţific pentru colectarea datelor din teren (prin echipamente performante şi personal calificat) şi servicii de specialitate în vederea evaluării arborilor amplasaţi pe domeniul public/privat al municipiului Braşov.
„Oamenii responsabili pentru arbori trebuie lăsaţi să ia o decizie utilă, rezonabilă şi eficientă. Trebuie să protejăm patrimoniul arboricol, dar trebuie să protejăm şi cetăţenii care trec pe lângă aceşti arbori şi nu este uşor. Echipa, din câte am văzut, a făcut eforturi extraordinare în ultimul an ca să gestioneze aceste aceşti arbori într-un mod cât mai cât mai eficient posibil“, a declarat Cristian Pinta.

Cum să te protejezi în zilele cu temperaturi extreme

0
Cum să te protejezi în zilele cu temperaturi extreme

Ministerul Sănătății a transmis o serie de recomandări pentru populație în contextul valului de caniculă care afectează România. Medicii avertizează că temperaturile foarte ridicate pot provoca deshidratare, epuizare termică și alte probleme de sănătate, în special în rândul copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu afecțiuni cronice.

Cum ne protejăm de căldura excesivă

Specialiștii recomandă evitarea expunerii prelungite la soare, în special între orele 11:00 și 18:00, când radiațiile și temperaturile ating valorile maxime.

Persoanele care folosesc aer condiționat sunt sfătuite să regleze aparatul astfel încât temperatura din interior să fie cu aproximativ cinci grade Celsius mai mică decât cea de afară. De asemenea, ventilatoarele nu sunt recomandate atunci când temperatura aerului depășește 32 de grade Celsius.

Cei care nu dispun de aer condiționat ar trebui să petreacă zilnic câteva ore în spații climatizate, precum centre comerciale, cinematografe sau alte spații publice.

Fructele și legumele proaspete contribuie la hidratarea organismului

Medicii recomandă consumul a cel puțin 1,5-2 litri de lichide pe zi, fără a aștepta apariția senzației de sete. În perioadele cu temperaturi extreme este indicat consumul unui pahar de apă la fiecare 15-20 de minute.

Trebuie evitate băuturile alcoolice, precum și cele bogate în cofeină sau zahăr, deoarece favorizează deshidratarea. În schimb, sunt recomandate apa, ceaiurile slab îndulcite și sucurile naturale.

Fructele și legumele proaspete, precum pepenele roșu, pepenele galben, castraveții, roșiile și prunele, contribuie la hidratarea organismului datorită conținutului ridicat de apă. Specialiștii amintesc și faptul că un iaurt poate asigura o hidratare similară cu cea oferită de un pahar cu apă.

Atenție sporită pentru copii și vârstnici

Medicii recomandă o supraveghere atentă a copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități. Acestora trebuie să li se ofere lichide în mod regulat, chiar dacă nu solicită.

În cazul sugarilor, hidratarea corespunzătoare este esențială, iar alăptarea trebuie realizată ori de câte ori copilul solicită. De asemenea, nu este recomandată introducerea unor alimente noi în alimentația sugarilor în perioadele cu temperaturi foarte ridicate.

Copiii trebuie îmbrăcați lejer, în haine din materiale naturale, și scoși afară doar în afara intervalelor caniculare. Locurile de joacă trebuie să fie amplasate la umbră, iar activitățile recreative să fie programate dimineața sau seara.

Recomandări pentru persoanele vârstnice și bolnavii cronici

Vârstnicii și persoanele care suferă de afecțiuni cronice trebuie să evite expunerea la căldură și să își creeze un mediu confortabil, care să nu suprasolicite organismul.

Hidratarea trebuie menținută constant, iar alimentația să fie bazată în principal pe fructe și legume proaspete. Totodată, este importantă păstrarea legăturii cu rudele și vecinii în vârstă pentru monitorizarea stării lor de sănătate.

Măsuri recomandate angajatorilor

Ministerul Sănătății recomandă angajatorilor să asigure ventilația corespunzătoare a spațiilor de lucru, accesul la apă potabilă și alternarea perioadelor de muncă cu perioade de repaus în zone răcoroase.

De asemenea, trebuie puse la dispoziția angajaților echipamente de protecție adecvate și facilități pentru igienă, inclusiv dușuri acolo unde este posibil.

Respectarea acestor recomandări poate reduce semnificativ riscurile asociate temperaturilor extreme și poate contribui la menținerea stării de sănătate pe durata perioadelor caniculare.

Zale pentru oi: Un fermier austriac a inventat o „armură” împotriva lupilor

0
Zale pentru oi: Un fermier austriac a inventat o „armură” împotriva lupilor

Creșterea numărului de atacuri ale lupilor asupra turmelor din Austria și Germania a determinat apariția unor soluții neobișnuite. După trei ani de cercetări și teste, fermierul și inventatorul austriac Rudolf Schaubach, din Villach, a creat o „armură” specială pentru oi, menită să le protejeze de prădători.

Soluția constă într-o plasă ușoară din plastic, prevăzută cu țepi ascuțiți, care acoperă corpul animalului fără să îi limiteze mișcările. Potrivit inventatorului, atunci când un lup încearcă să muște oaia, țepii îi provoacă disconfort și îl determină să renunțe la atac.

Cu toate acestea, reacțiile crescătorilor de animale au fost în mare parte sceptice. Mulți consideră că soluția este dificil de aplicat în fermele mari și că lupii s-ar putea adapta rapid, alegând să atace zonele neprotejate ale animalelor, precum capul sau picioarele.

Oierul René Krüger, care deține aproximativ 1.000 de oi, avertizează că lâna s-ar putea încurca în structura de plastic, iar protecția ar putea deveni incomodă pentru animale. De asemenea, reprezentanții sectorului agricol atrag atenția asupra costurilor ridicate, considerând că echiparea unor turme numeroase ar fi greu de susținut financiar.

În ciuda criticilor, inventatorul își apără proiectul și afirmă că oile testate au purtat armura fără probleme, continuând să pască și să se deplaseze normal. Cum testele desfășurate în Austria au stârnit controverse, Schaubach caută acum alte regiuni unde să poată demonstra eficiența invenției sale în condiții reale.

Cât de des trebuie înlocuită perna pentru un somn sănătos

0
Cât de des trebuie înlocuită perna pentru un somn sănătos

O pernă confortabilă și o pilotă potrivită pentru orice sezon contribuie decisiv la calitatea somnului. Chiar dacă o pernă pare încă în stare bună, specialiștii atrag atenția că aceasta nu poate fi folosită la nesfârșit și are o durată limitată de viață.

Petrecem aproximativ o treime din viață dormind, iar alegerea unei saltele și a unor perne adecvate influențează atât confortul, cât și starea generală de sănătate. O pernă care oferă susținerea corectă a capului și gâtului poate preveni durerile și contribuie la un somn odihnitor.

De ce este important să schimbi perna la timp

La fel ca orice alt produs folosit zilnic, pernele se uzează în timp. Pe lângă pierderea confortului, acestea pot acumula praf, alergeni și acarieni care afectează sănătatea, în special în cazul persoanelor care suferă de alergii sau astm.

Specialiștii recomandă înlocuirea pernei la fiecare unu până la doi ani, în funcție de materialul din care este realizată și de modul în care este întreținută. Dacă perna și-a pierdut forma, s-a turtit sau nu mai oferă susținerea necesară, este momentul pentru una nouă.

Potrivit experților Emily și Jonathan Attwood, fondatori ai unui brand de lenjerie de pat, o pernă trebuie să susțină confortabil capul și gâtul. Dacă vă treziți frecvent cu dureri de gât sau observați că perna este prea plată ori prea umflată, acesta este un semnal clar că trebuie schimbată.

Majoritatea pernelor rezistă între unul și doi ani

Durata de viață a unei perne depinde de calitatea materialelor, frecvența utilizării și modul de întreținere. Înlocuirea regulată ajută la menținerea unei poziții corecte în timpul somnului și reduce acumularea de alergeni și acarieni în fibrele acesteia.

Specialiștii recomandă alegerea unor perne realizate din materiale naturale, considerate mai prietenoase atât cu mediul, cât și cu sănătatea utilizatorilor.

Semne că perna trebuie înlocuită

Pierderea formei este unul dintre primele indicii că perna nu mai oferă susținerea necesară. Dacă este umplută cu microfibră sau spumă cu memorie, poate fi testată prin pliere. Dacă nu revine rapid la forma inițială, înseamnă că materialul din interior și-a pierdut proprietățile.

Durerile de gât și de cap apărute dimineața pot indica faptul că perna nu mai menține coloana cervicală într-o poziție corectă. În timp, acest lucru poate provoca disconfort și tulburări ale somnului.

Alergiile se agravează

Dacă vă treziți cu ochii iritați, strănutați frecvent sau aveți senzația de nas înfundat dimineața, cauza poate fi acumularea de alergeni în pernă. Acarienii și particulele de praf sunt printre cei mai frecvenți factori care contribuie la apariția acestor simptome.

Mirosurile neplăcute indică uzura

Pernele care au depășit perioada optimă de utilizare pot dezvolta mirosuri neplăcute cauzate de acumularea transpirației, salivei, celulelor moarte ale pielii și a acarienilor. În astfel de situații, înlocuirea este cea mai bună soluție.

Umflături și denivelări ale umpluturii

O pernă care prezintă zone umflate sau denivelări indică degradarea umpluturii. Acest lucru reduce confortul și poate contribui la apariția durerilor de gât și spate.

Menținerea unei perne în stare bună este esențială pentru un somn de calitate. Înlocuirea acesteia la intervale regulate poate preveni problemele de sănătate și poate contribui la un confort sporit pe timpul nopții.

Roboții cerșetori: Nici măcar această „meserie” nu a scăpat de revoluția AI

0
Roboții cerșetori: Nici măcar această „meserie” nu a scăpat de revoluția AI

De ceva timp, se vorbește intens despre modul în care agenții AI și roboții dotați cu inteligență artificială ne vor înlocui la locurile de muncă. Totuși, cine ar fi crezut că nici măcar cerșetorii de pe străzi nu vor fi cruțați? Conform mai multor reportaje internaționale, roboți umanoizi avansați au fost surprinși recent „cerșind” pe trotuarele marilor metropole chineze, concurând direct cu oamenii.

„Vă rog să-mi plătiți factura la electricitate”

Site-ul de știri HK01, cu sediul în Hong Kong, a raportat că mai mulți roboți umanoizi cerșetori au fost văzuți pe străzile unor orașe extrem de importante, precum Beijing, Chengdu și Fuzhou. Acest lucru demonstrează că nu avem de-a face cu un caz izolat, ci mai degrabă cu o nouă tendință experimentală.

Cei care au programat și amplasat acești roboți s-au asigurat că aceștia adoptă poziția „corectă” pentru a stârni mila trecătorilor: fie stau în genunchi cu capul plecat, fie sunt ghemuiți în fața stăpânilor lor umani. Mesajele afișate pe pancarte sunt pe cât de comice, pe atât de distopice:
• „Nu am bani să-mi încarc telefonul.”
• „Vă rog să-mi plătiți factura la curent.”
• Toate pancartele vin însoțite de coduri QR pentru plăți digitale rapide prin telefon.

Trend viral, experiment social sau artă stradală?

Fotografiile cu roboții cerșetori s-au răspândit rapid pe rețelele de socializare din China, declanșând o dezbatere aprinsă între internauți. În timp ce unii s-au arătat îngrijorați de faptul că inteligența artificială tinde să acapareze fiecare aspect al vieții umane, mulți au pus la îndoială raționamentul financiar din spatele acestei practici.

Roboții umanozi folosiți în aceste imagini, cum sunt modelele avansate G1 și H2 de la compania Unitree, sunt printre cele mai performante și scumpe piese de tehnologie de pe piață. Prin urmare, trimiterea lor la cerșit pe stradă nu are nicio logică economică, deoarece sumele adunate din donații nu ar acoperi niciodată costul de achiziție al mașinăriei.

Cea mai plauzibilă ipoteză lansată de experți este că aceste scene bizare sunt, de fapt, instalații artistice sau experimente sociale. Scopul lor ar fi acela de a forța publicul să reflecteze asupra relației din ce în ce mai absurde și mai dependente dintre oameni și roboții propulsați de AI.

Premieră mondială bizară: Primul iaz de pescuit indoor din lume se deschide într-un mall

0
Premieră mondială bizară: Primul iaz de pescuit indoor din lume se deschide într-un mall

Pescuitul este considerat, prin excelență, o activitate în aer liber, însă un centru comercial din Moscova își propune să schimbe complet această percepție. Mall-ul Gagarinsky a anunțat planurile de a construi primul iaz artificial de pescuit amenajat în interiorul unui complex comercial, o atracție inedită destinată divertismentului vizitatorilor.

O insulă de „natură” artificială printre magazine

Bazinul va avea dimensiuni de 10 x 3 metri și va fi populat cu o varietate de specii de pești de apă dulce, printre care: crap, caras, lin, plătică, biban, somn și roșioară. Structura va permite unui număr de până la 16 pescari să își încerce norocul simultan. Toate undițele, lansetele și momelile necesare vor fi puse la dispoziție direct la fața locului. Acțiunea din adâncuri va fi transmisă live pe un ecran uriaș, mulțumită camerelor video montate pe fundul iazului artificial.

Pentru a recrea o atmosferă cât mai autentică și relaxantă, organizatorii vor difuza în fundal sunete din natură, precum ciripit de păsări și orăcăit de broaște. Rămâne de văzut dacă proiectul va atrage pescarii împătimiți sau va deveni doar un mod plăcut de a ucide timpul pentru bărbații care își așteaptă partenerele de viață să termine cumpărăturile.

Prinzi, eliberezi și câștigi premii la cumpărături

Deși data oficială a deschiderii și tarifele nu au fost încă dezvăluite public, surse din cadrul proiectului speculează că accesul ar putea fi gratuit. Motivul? Regulamentul este strict de tip „catch and release” (prinzi și eliberezi).

Pescarii nu vor avea voie sub nicio formă să plece acasă cu captura. În schimb, fiecare pește prins va fi convertit în puncte de fidelitate, pe care vizitatorii le vor putea folosi pentru a cumpăra diverse produse sau pentru a obține reduceri în magazinele din mall.

Activiștii pentru drepturile animalelor acuză acte de cruzime

Deși sistemul de eliberare a peștilor pare o abordare umană la o primă vedere, proiectul a atras deja critici aspre din partea activiștilor pentru protecția animalelor.

Aceștia subliniază că transformarea unui iaz indoor într-o atracție permanentă, unde peștii sunt agățați în cârlige de dimineața până seara, șapte zile din șapte, nu este altceva decât o formă de tortură continuă pentru vietățile acvatice, mascată sub formă de divertisment modern.