Acasă Blog Pagina 311

Corul Gewandhaus din Leipzig concertează la Biserica Neagră, alături de organista Theresa Heidler

0
Corul Gewandhaus din Leipzig concertează la Biserica Neagră, alături de organista Theresa Heidler

În data de 9 iulie, ora 18.00, Biserica Evanghelică C.A. din România – Parohia Brașov prezintă un concert de cor și orgă susținut de Corul Gewandhaus (Leipzig, Germania) alături de organista Theresa Heidler, sub bagheta dirijorului Gregor Meyer.

Publicul va avea ocazia să audieze lucrări de Felix Mendelssohn, Anton Bruckner și Heinrich Schütz, printre alții, precum și cântece seculare din Europa, inclusiv din Transilvania.

Corul Gewandhaus, aflat pentru prima dată în România, într-un turneu care include zone istorice din Transilvania, este încântat de oportunitatea de a se afla în fața publicului brașovean. Cu o tradiție de peste 150 de ani și o istorie strâns legată de Orchestra Gewandhaus din Leipzig, corul este dedicat prezentării unor programe interesante și variate, care includ colaborări cu muzicieni deosebiți și proiecte ce explorează tematici diverse, adesea provocatoare, cu implicații umaniste, sociale sau istorice.

Programele lor recente au inclus colaborări cu Nils Landgren, Herbert Feuerstein, actrițele Katharina, Anna și Nellie Thalbach și o reprezentație scenică accesibilă a „Patimilor după Sfântul Marcu” de Johann Sebastian Bach, realizată cu participarea unor artiști surzi.

În sezonul 2024–2025, mai multe concerte ale Corului Gewandhaus au explorat diverse aspecte ale democrației și coexistenței sociale, în special proiectul „Trialogul Religiilor”, în care evrei, musulmani și creștini s-au angajat într-un schimb viu de replici prin text și muzică.

Organista Theresa Heidler a studiat muzica bisericească la Leipzig în 2022 cu Martin Schmeding (orgă), Daniel Beilschmidt (improvizație la orgă), Katharina Treutler (pian) și Andreas Reize (dirijat coral). Este câștigătoare a unor concursuri internaționale, precum Concursul Internațional de Orgă din Irlanda de Nord 2023 și Concursul Internațional de Orgă „Daniel Herz” 2024. În 2025, a primit o bursă de la Concursul German de Muzică și a fost selectată pentru Seria de Concerte 2024 a Consiliului German de Muzică. Concertele sale au dus-o în spații și la instrumente importante: Catedrala Sf. Paul din Londra, King’s College din Cambridge și Biserica Memorială Kaiser Wilhelm din Berlin, și la festivaluri de muzică precum Zilele Silbermann din Freiberg și Festivalul de Orgă din Lübeck. Theresa Heidler este angajată ca repetitor și asistentă la Corul Gewandhaus din Leipzig din sezonul 2024–2025.

Gregor Meyer este director muzical al Corului Gewandhaus și al Orchestrei Gewandhaus din 2007. Educat la Leipzig, unde a studiat dirijat coral și muzică bisericească, este în acest moment unul dintre cei mai importanți dirijori corali și orchestrali din Leipzig. Concepe în mod regulat programe inovatoare care depășesc adesea limitele repertoriului și formatului concertelor clasice. Acest lucru a condus la proiecte precum colaborări socio-culturale cu soldați ai Forțelor Armate Germane și supraviețuitori ai celui de-al Doilea Război Mondial, o interpretare a „Patimilor după Sfântul Marcu” de Johann Sebastian Bach cu acces fără bariere pentru persoanele surde, programe muzicale literare și multe altele.

Biletele pot fi achiziționate începând cu data de 1 iulie de la magazinul de cadouri al Bisericii Negre, INSPIRATIO Gift Studio, situat în curtea Johannes Honterus nr. 8, vizavi de Biserica Neagră, sau online de pe platforma booktes.com. Prețul unui bilet este de 50 de lei pentru toate categoriile de vârstă.

Ion Țiriac Challenger Brașov 2026: Ștefan Paloși, singurul român în turul secund

0

Ștefan Paloși s-a calificat în optimile turneului de la Brașov

Ștefan Paloși (26 de ani) este singurul român calificat în optimile de finală ale turneului Ion Țiriac Challenger de la Brașov. Paloși, beneficiarul unui wildcard, a trecut, marți, de kazahul Denis Evseev (lucky loser), cu scorul de 6-4, 6-7 (5/7), 7-5. În turul secund, Paloși îl va înfrunta pe maghiarul Zsombor Piros, al doilea favorit al turneului care are loc la baza Olimpia din Brașov. Pentru accederea în turul secund, Paloși (26 ani, 411 ATP) și-a asigurat un cec de 1.590 de euro și 6 puncte ATP. Ceilalți patru români (Sebastian Gima, Cezar Crețu, Ștefan Haită și Gabriel Ghețu) aflați pe tabloul principal au părăsit competiția în primul tur.

Evaluarea Națională 2026. Numai astăzi se depun cererile de vizualizare a lucrărilor

0

Absolvenții de gimnaziu care au susținut probele Evaluării Naționale 2026 au aflat marți, cu o zi mai devreme, ce note au obținut.

Evaluarea Națională 2026. La Brașov, rezultate mai slabe decât anul trecut

De azi, și contestațiile

Astăzi, 1 iulie, începând cu ora 14.00, pot fi depuse cereri pentru vizualizarea lucrărilor. Vizualizarea și depunerea contestațiilor sunt posibile și în 2 și 3 iulie.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor au loc în zilele de 1 iulie, în intervalul orar 14:00 – 18:00, respectiv în zilele de 2 și 3 iulie, la centrul de examen. Contestațiile pot fi de asemenea depuse și electronic, la adresa de e-mail comunicată de centrul de examen.

Doar azi se face solicitarea de vizualizare

Foarte important: chiar dacă vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor au loc și în zilele de 2 și 3 iulie, cererile pentru vizualizarea lucrărilor se depun doar miercuri, 1 iulie 2026, în intervalul orar 14.00 – 18.00, urmând ca centrele de examen să stabilească ulterior un grafic potrivit căruia elevii și reprezentanții legali ai acestora se pot prezenta pentru a vedea lucrarea.

„Elevii pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională. La momentul vizualizării lucrării/lucrărilor, elevii trebuie să fie însoțiți obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În egală măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă la depunerea unei/unor contestații”, au transmis reprezentanții ministerului, anterior susținerii probelor.

Important de știut: elevii care depun/transmit contestații completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai elevilor.

Regulile esențiale pentru depunerea contestațiilor

– Prezența părintelui – elevii minori sunt însoțiți obligatoriu de un părinte sau reprezentant legal;

– Declarația-tip – atât elevul, cât și părintele semnează o declarație prin care declară că au luat cunoștință că nota inițială poate să crească sau să scadă în urma reevaluării;

– Transmiterea online – dacă trimiți contestația prin e-mail, trebuie să descarci modelul oficial, să îl printezi, să îl semnezi (elev + părinte), să îl scanezi/fotografiezi și să anexezi o copie a actelor de identitate.

Elevul și părintele/reprezentantul legal trebuie să prezinte actele de identitate în momentul în care se prezintă pentru vizualizarea lucrării. În sala în care vor avea acces la lucrare nu pot pătrunde cu mijloace de înregistrare audio-video. Elevii pot avea în schimb baremul, foaie și pix pentru a face notări, însă copierea lucrării este interzisă.

După vizualizare, candidații și părinții/reprezentanții legali vor semna o declarație prin care confirmă că au vizualizat lucrarea solicitată/lucrările solicitate.

Candidații vizualizează individual lucrarea/lucrările (dacă sunt contestate lucrările de la mai mult de o probă), în prezența unor persoane nominalizate de președintele comisiei din centrul de examen. Persoanele desemnate să asiste elevul și părintele/reprezentantul legal pentru facilitarea vizionării nu au voie să facă aprecieri cu privire la conținutul și evaluarea lucrărilor.

În procedura ministerului privind vizualizarea lucrărilor se prevăd pașii de urmat și în cazul în care elevul constată, la momentul vizualizării lucrării, că aceasta nu îi aparține. În cazul în care anumite lucrări au fost inversate, ambii candidați vor fi informați cu privire la rezultatul corect, precum și la dreptul acestora de a vizualiza lucrarea și de a depune contestație, dacă consideră necesar.

Cum se stabilește nota finală

Notele au fost stabilite în urma evaluării lucrărilor în sistem digitalizat. Fiecare lucrare este repartizată inițial către doi profesori evaluatori.

În cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct, este calculată nota finală ca medie aritmetică având două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, fiind înregistrată în catalogul Evaluării Naţionale.

În cazul în care diferenţa dintre notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi reevaluată de alţi doi profesori evaluatori. După validarea finalizării evaluării, nota finală este calculată luând în considerare cele 4 (patru) note. După eliminarea celor două note/valori extreme, nota finală se calculează ca medie aritmetică având două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală şi este înregistrată în catalogul Evaluării Naţionale.

În cadrul etapei de soluţionare a contestaţiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare iniţială. În situaţia în care se constată o diferenţă de notare mai mare de 1 punct, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea iniţială şi cea de la contestaţii, lucrarea este reevaluată de alţi doi profesori evaluatori. Reevaluarea se face respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi notare şi toate procedurile de evaluare. Nota acordată de cea de-a doua comisie de contestaţii este nota finală obţinută de candidat.

Nota obţinută în etapa de soluţionare a contestaţiilor este nota definitivă, indiferent de punctajul obţinut, în plus sau în minus, faţă de nota acordată în etapa de evaluare iniţială a lucrării. Această notă nu mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă.

Rezultatele finale, pe 8 iulie

Rezultatele finale vor fi afișate în 8 iulie 2026, pe baza acestora fiind calculată media de admitere.

Grădinița de pe Câmpului își va dubla capacitatea

0

Începute în luna ianuarie 2026, lucrările de modernizare şi extindere a Grădiniţei nr. 7, situată pe str. Câmpului (cartierul Bartolomeu), avansează într-un ritm susţinut. Anunţul a fost făcut de reprezentanții Primăriei Brașov. după verificarea şantierului.
Proiectul prevede modernizarea şi mansardarea clădirii existente şi construirea unui corp nou, astfel încât, la finalul lucrărilor, grădiniţa îşi va dubla capacitatea, ajungând la un total de 120 de copii.

Documentația finalizată în mandatul lui Coliban

Proiectul de la Grădinița 7 a fost început în mandatul lui Allen Coliban, când au și fost finalizate documentațiile DALI și aprobat proiectul în CL. Documentația pentru avizarea lucrărilor de intervenții era finalizată și indicatorii tehnico-eocomici aprobați la sfârșitul mandatului fostului edil. Era în derulare procedura de achiziție servicii de elaborare proiect tehnic și execuție lucrări, faza de evaluare tehnică a ofertelor. În paralel se derula procedura de reglementare juridică a terenului prin expropriere. Durata estimată de proiectare era pe atunci de 12 luni și de execuție tot de 12 luni. Valoare totala: 38.130.982,18 RON

Constructorul vrea să devanseze termenul de predare

Deşi termenul de execuţie este sfârşitul acestui an, constructorul lucrează într-un ritm susţinut pentru a putea finaliza lucrările mai repede decât data prevăzută în contract. Deja structura clădirii este finalizată şi acum se lucrează la montarea tâmplăriei şi a acoperişului. Per total, gradul de execuţie e acum de 60%.

„În acest moment, structura clădirii este finalizată în totalitate. Au început lucrările de montare a tâmplăriei şi a sistemului de termoizolaţie exterioară, iar structura acoperişului este, de asemenea, finalizată. În perioada următoare va fi montată învelitoarea, astfel încât să închidem complet acoperişul. La interior, lucrările de finisaje sunt într-un stadiu avansat. Două dintre cele trei etaje sunt deja tencuite, şapele au fost turnate, iar instalaţiile sunt finalizate. În paralel vom începe amenajările exterioare. Acestea includ locul de joacă, un pavilion şi o grădină de legume, unde copiii vor putea desfăşura activităţi educative în aer liber. Termenul contractual de finalizare este luna decembrie, însă ne propunem să accelerăm ritmul lucrărilor, astfel încât grădiniţa să poată fi pregătită pentru luna septembrie”, a declarat Tudor Barbu, şef de şantier.

Fiecare grupă cu sală și dormitor proprii

Proiectul propune extinderea pe verticală, prin mansardare, a clădirii existente; extinderea pe orizontală, prin construirea unor structuri independente; reabilitarea, modernizarea şi dotarea grădiniţei; realizarea unor amenajări exterioare, atât pentru activităţi ale copiilor, cât şi în scopuri administrative şi gospodăreşti.
Extinderea pe orizontală se va realiza pe două laturi. De asemenea, este prevăzută o scară exterioară din beton armat pentru evacuare, amplasată pe faţada sudică.

Vor fi amenajate 6 săli de grupă, distribuite câte două pe fiecare nivel. Fiecare grupă are o capacitate de 20 de copii. Fiecare sală de grupă este destinată spaţiului de lucru şi de joacă, la care va fi amenajat un dormitor separat, prevăzut cu 20 de paturi şi câte un grup sanitar.
În proiect au fost prevăzute o sală multifuncţională interioară în cadrul sălii de servit masa, un pavilion exterior acoperit şi o sală de activităţi la nivelul mansardei.
În plus, vor fi amenajate spaţii de depozitare, anexe de curăţenie, spaţii administrative, grupuri sanitare, spaţii pentru bucătărie, vestiare, cabinet medical.
Lucrările sunt realizate de Asocierea HAR & H SRL – Romfit Grup SRL, valoarea acestora fiind de 26.276.481 lei, inclusiv TVA.

Accident pe VO1K: O autoutilitară a pătruns pe contrasens și a lovit un autoturism

0
Accident pe VO1K: O autoutilitară a pătruns pe contrasens și a lovit un autoturism

Polițiștii rutieri din cadrul Poliției Municipiului Săcele au intervenit la un accident rutier care s-a produs marți pe Varianta Ocolitoare a Municipiului Brașov (VO1K), la intersecția cu DJ 103A, unde două autovehicule au fost avariate.

Din primele date, polițiștii au stabilit că un bărbat de 52 de ani, din localitatea Băicoi, în timp ce conducea o autoutilitară pe sensul de mers către Predeal, nu ar fi adaptat viteza la condițiile de drum, împrejurare în care ar fi trecut peste scuarul care separă sensurile de deplasare și ar fi pătruns pe sensul opus de mers, unde, în sensul giratoriu, ar fi intrat în coliziune cu un alt autoturism, condus de un bărbat de 28 de ani, din municipiul Brașov.

În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a celui de-al doilea conducător auto, acesta fiind transportat la o unitate medicală pentru acordarea de îngrijiri de specialitate.

În cauză, polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea tuturor împrejurărilor producerii evenimentului rutier, urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun la finalizarea acestora.

Parlamentul a votat schimbarea Legii 4! Bere pe stadioane și show-uri pirotehnice

0
Parlamentul a votat schimbarea Legii 4! Bere pe stadioane și show-uri pirotehnice

Parlamentul României a adoptat proiectul pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive.Au fost 286 de parlamentari prezenţi în sală, iar 242 au votat pentru adoptare, 9 voturi au fost contra, 34 de abţineri, iar un parlamentar nu a votat.

Reacția FRF

FRF salută adoptarea, de către Parlamentul României, a proiectului legislativ inițiat de deputatul Ciprian Paraschiv, fost membru în Echipa FRF, care modifică și completează cadrul normativ cunoscut drept „Legea 4”, privind organizarea și desfășurarea competițiilor și jocurilor sportive. „Acest demers reprezintă un pas important în direcția modernizării fotbalului românesc și a îmbunătățirii experienței spectatorilor, printr-o abordare”.

Principalele modificări aduse de noua lege

Se permite comercializarea și consumul de băuturi fără alcool și slab alcoolizate, în condiții strict reglementate. În același timp, rămân valabile restricțiile privind accesul persoanelor aflate în stare vădită de ebrietate și introducerea băuturilor din exteriorul stadionului.

Posibilitatea organizării de spectacole pirotehnice controlate, exclusiv în condiții autorizate, de către operatori specializați și în zone delimitate, cu respectarea cerințelor de siguranță. Astfel, elementele de spectacol pot fi integrate într-un cadru legal și organizat, care pune pe primul plan protecția spectatorilor și a participanților.

Reglementarea zonelor de tip „safe standing”, prin care o parte a peluzei gazdă poate fi amenajată și omologată pentru vizionarea evenimentelor sportive din poziția în picioare, cu respectarea normelor de siguranță. Această măsură răspunde modului actual în care numeroase grupuri de suporteri își susțin echipa și contribuie la îmbunătățirea atmosferei de pe stadion.

Arenele sportive urmează să fie ocupate până la limita locurilor admise, în funcție de gradul de risc al evenimentului și de măsurile stabilite prin planul de acțiune. Eliminarea limitei de ocupare permite un acces mai larg al publicului la meciuri și oferă organizatorilor o mai bună capacitate de valorificare a infrastructurii sportive.

Măsuri privind accesul persoanelor cu nevoi speciale, prin obligația organizatorilor de a asigura locuri adaptate, acces corespunzător și facilități care să permită vizionarea evenimentului sportiv în condiții adecvate.

Reguli suplimentare pentru organizarea accesului, separarea grupurilor de suporteri, evacuarea în situații de urgență și menținerea siguranței în incinta arenelor sportive, inclusiv prin măsuri privind deschiderea și supravegherea căilor de evacuare pe durata prezenței spectatorilor în stadion”, mai transmite FRF.

FOREVER YOUNG: Trubadurii brașoveni ai anilor în flacără

0
FOREVER YOUNG: Trubadurii brașoveni ai anilor în flacără
Brașovenii Ileana Elvira Caliovici, Monica Chifor, Victor Socaciu și Gheorghe Gheorghiu pe vremea cenaclului

• Folkiștii brașoveni care au cântat în Cenaclul Flacăra povestesc cum erau spectacolele de muzică și poezie care umpleau stadioanele acum mai bine de 53 de ani

Acum 53 de ani, pe 17 septembrie, avea loc prima ședință a Cenaclului Flacăra. De la întâmplarea literară din 1973, în scurt timp, manifestările conduse de Adrian Păunescu aveau să se transforme într-un fenomen de masă fără precedent. Pare greu de crezut azi, dar în epoca lui Ceaușescu tinerii mergeau de bunăvoie la serile de „poezie și muzică tânără“. Cu 25 de lei în buzunar, veneau la spectacolele-mamut, care țineau și câte 10 ore. Spaima părinților și a diriginților, Cenaclul Flacăra a fost porția de libertate prin cultură a câtorva generații. Vreme de 22 de ani, Cenaclul Flacăra a rezistat în meandrele regimului comunist, făcând și compromisurile de rigoare, dar a rezistat ca o fabrică specială de cântece și interpreți. Printre folkiștii care s-au lansat pe această scenă și au ridicat săli în picioare cu melodiile lor de suflet au fost și mulți brașoveni. Cu toții s-au lansat în Cenaclul Flacăra, fenomenul imposibil de definit în câteva cuvinte.

1974, prima dată la Brașov

„Luni, 17 septembrie, în prezența unui public numeros (peste 100 de persoane), a avut loc ședința inaugurală a Cenaclului Flacăra“. Așa anunța revista Flacăra din 18 septembrie 1973 debutul manifestării care avea să se transforme într-un fenomen social. În Casa de Cultură a Sectorului 1, la ora 19.30, au sosit membrii fondatori: actori, scriitori, artiști plastici, care au ocupat aproape toate scaunele. Printre ei, niciun folkist. Ulterior, serilor culturale aveau să li se adauge și momente de muzică tânără. În decembrie, erau deja în Cenaclul Flacăra formațiile Roșu și Negru, Sfinx, Phoenix, dar și Tudor Gheorghe, Mircea Florian, Doru Stănculescu, Sorin Minghiat, nume grele ale folkului din toate timpurile.

Spectacolele s-au ținut o vreme în același sediu, apoi Cenaclul Flacăra a început să călătorească prin săli tot mai mari, prin tot mai multe orașe. Iar spectacolele să dureze din ce în ce mai mult. Pe 27 martie 1974, a ajuns pentru prima oară la Brașov, „în noua clădire de pe Colina Universității“. Au fost 800 de spectatori. Peste câțiva ani, brașovenii aveau să vină pe stadioane cu zecile de mii.

De la versuri patriotice, la poeme de dragoste

Cenaclul Flacăra a ținut spectacole în săli de teatru, case de cultură, case ale sindicatelor, spitale, licee, universități, săli de sport, pe dealuri, pe malul mării și în vârful Făgărașului, la 2.000 de metri înălțime. Chiar și prin gospodăria vreunui sătean care-i invita pe artiști să-i facă o cântare de suflet. Cele mai impresionante nopți de folk s-au petrecut însă pe stadioane, unde s-au strâns chiar și 40.000 de oameni. Adrian Păunescu, omul cu ideea și susținerea acestui Woodstock românesc, îndemna la poezie, dar și la „patriotism“. Între „Iancu la Țebea“ și „Totuși, iubirea“, el îi făcea pe oameni să cânte „Trăiască România“ sau „Viitorul“. Mulți l-au acuzat de o mare manipulare, dar el a explicat că ăsta era tributul pe care Cenaclul trebuia să-l plătească regimului pentru a nu-și pierde șansa la existență. În atmosfera creată în timpul spectacolelor, tinerii cântau însă toate melodiile deopotrivă. Cu același entuziasm fredonau versurile de dragoste, populare, patriotice, ba chiar și pe cele „omagiale“. Unora le vine greu să creadă așa ceva azi. Iar fenomenul a fost analizat, disecat și oarecum explicat de-a lungul anilor de sociologi.

Laboratorul de folk

La patru ani de la înființare, pe 2 mai 1977, de Ziua Tineretului, Cenaclul Flacăra a ieșit pentru prima oară în aer liber, pe Câmpia Libertății de la Blaj. Era după cutremurul din 4 martie, iar încasările au fost vărsate în „Contul omeniei“. În plus, „poezia și muzica tânără își propune să participe cu un milion de lei la ajutorarea sinistraților și la reconstrucție“, s-a anunțat atunci. Cenaclul a pornit în 17 martie un „Traseu al omeniei și solidarității prin muzică și poezie“. Primul oraș: Brașov.

Din ce în ce mai mulți tineri voiau să debuteze în cadrul acestor spectacole. Condițiile erau severe: „calități artistice, cultură poetică și muzicală, selectivă, un număr de cel puțin 10 compoziții proprii, interpretate la nivelul exigențelor impuse de cenaclu“. Păunescu, Boss, cum i se adresau toți, audia personal și cernea folkiști cu un fler care avea să devină proverbial. Descoperea cântăreți mari, îi lansa, se certa cu ei, pe unii îi alunga, iar a doua zi găsea alții noi. Cenaclul Flacăra era un laborator din care au ieșit însă multe experimente de succes: Ștefan Hrușcă, Nicu Alifantis, Vasile Șeicaru, Marcela Saftiuc, Zoia Alecu, Ducu Bertzi, Mircea Vintilă, Adriana Ausch, Cristian Buicã, Vali Șerban, Augustin Frațilă, Mircea Bodolan, Mirela Atudorei, Nica Zaharia. Numărul real e poate de 100 de ori mai mare. Mulți dintre frumoșii nebuni care au marcat adolescența câtorva generații nu mai trăiesc decât prin cântecele lor: Constantin Dragomir, Gil Ioniță, Valeriu Penișoară, Valeriu Sterian, Anda Călugăreanu, Florian Pittiș, Nicolae Cenan, Ovidiu Haidu.

„Fluturașul“ Ileana Caliovici

Printre acești folkiști crescuți la școala Cenaclului Flacăra sunt și câțiva brașoveni. Unii susțin și azi concerte, lansează albume și apar la televizor. Alții au renunțat la lumina reflectoarelor, dar nu și la chitară și muzică folk. Așa s-a întâmplat și cu Ileana Elvira Caliovici. A venit în cenaclu în 1979, după ce câștigase festivalul de folk de la Pitești, „Dulce Românie“. Hrușcă luase locul II. Juriul a fost prezidat de însuși Păunescu. A remarcat-o și a luat-o în turnee.

„Eram în liceu, la Drobeta-Turnu Severin. Am mers o vreme cu Cenaclul prin țară. Îmi amintesc că, la Sighetul Marmației, era un frig de crăpau pietrele. Ger în autocar, ger la hotel, ger în sală. Boss, care nu era deloc băutor, a făcut o excepție. Ne-a dat la fiecare câte un păhărel de pălincă și ne-a zis: «Acuma să compunem ceva». Era neobosit și ne impunea și nouă același ritm de creație. Uneori dicta, până adormea. Cum s-a întâmplat cu versurile la «Făt-Frumos». Nimeni nu-ți dădea atâtea șanse de afirmare ca Păunescu“, crede Ileana, căreia poetul îi spunea „Fluturaș“.

Din 1983, Ileana s-a mutat în Brașov și n-a mai plecat în turneu. A imprimat cu Florin Bogardo 12 piese la radiodifuziune. Apoi, a cântat în Poiană, pentru delegațiile străine și de partid. L-a cunoscut și pe Nichita Stănescu. Marele poet i-a scris două poezii și a rugat-o să i le cânte. Ileana, cea care ne cânta cu voce îngerească „Nu mor caii când vor câinii“, e azi o contabilă cunoscută în Brașov. Cântă doar pentru ea și prieteni, ori de câte ori vrea să-și amintească de Cenaclu, „acea emoție irepetabilă“.

Cântecele Monicăi Chifor

Monica Chifor a câștigat marele premiu la „Baladele Dunării“ din Galați, în 1978. La concurs au participat 23 de poeți, 17 folkiști și 21 de grupuri folk. De fapt, brașoveanca a început să cânte la 7 ani. Toți ai ei au avut voci bune. A fost și solistă și membră într-un grup vocal, la Liceul Unirea.

Prima chitară i-a cumpărat-o bunicul ei, prin clasa a X-a. După participări la mai multe festivaluri și concursuri, pe care le câștiga fără probleme, pe 2 mai 1978, a debutat în Flacăra, cu melodia „Pur și simplu“.

„Mai aveam două piese: «Ciocoiul», un pamflet despre asuprirea țăranilor în 1907, și «Fără țară», pe versuri de Octavian Goga. Nu știu ce înțelegeau tovarășii de la cultură din acest poem“, spune Monica, astăzi doamna Monica Lică. Monica își mai amintește că alegerea versurilor era o problemă în acea vreme și că nu orice poezie patriotică era acceptată. „Tribuna României“, o publicație pentru românii din străinătate, scria despre ea că e „o voce caldă, cu timbru plăcut. Numai cu chitara în mână se simte cu adevărat eliberată“. Cel mai frumos spectacol al Monicăi a fost cel de la Blaj, mai frumos decât cele din sălile arhipline. „A fost un fenomen unic, o inițiativă extraordinară. Cenaclul Flacăra oferea tinerilor educație culturală și patriotică, cu poezii de substanță și muzică de calitate“, consideră folkista din Brașov. Luată cu facultatea, a renunțat la Cenaclu, dar a continuat să fie aplaudată pe scena Casei de Cultură a Studenților din Brașov.

Victor Socaciu a cântat și pentru un singur om

Victor Socaciu a compus peste 450 de melodii folk. Brașoveanul a debutat în Flacăra în martie 1976, cu piesa „Ținta“, pe versurile lui, și a bătut țara în lung și-n lat cu Cenaclul vreme de 6 ani. Fostul elev al Liceului nr. 4, azi de Informatică, a fost, de fapt, invitat de Păunescu să se alăture membrilor cenaclului, nu s-a înscris la preselecție. Asta pentru că „eram deja o vedetă locală“, câștigase mai multe festivaluri de folk și cânta prin spectacole „Trenul“ sau „Sub scutul amurgului“, iar la radio „Nălucile amintirilor“. A apărut și la televizor tot în 1976, cu piesa „Oltule“.

În Flacăra a compus și interpretat șlagăre care i-au adus Marele Premiu al Cenaclului Flacăra în 1979, 1980 și 1981. „Cântec pentru Charlie Chaplin“ a înnebunit publicul care învățase pe de rost toate cele 28 de versuri. În 15 aprilie 1980, la Broșteni, Victor a susținut cea mai scurtă întâmplare literar-artistică. Ea nu a conținut decât un singur cântec, „Roata“, și a fost adresată unui singur spectator: Toader Popa.

În 1982, Victor a plecat în Serbările Scânteii Tineretului, dar „În Flacăra au fost cei mai frumoși ani din cariera mea, o experiență artistică și de viață extraordinară“, mărturisea folkistul, fost membru al Uniunii Compozitorilor. De dragul folkului, brașoveanul a pus bazele festivalului „Om bun“, o nouă șansă de afirmare pentru folkiști, după 1990. A realizat emisiunea „Vânare de vânt“ care ne-a ținut la curent cu evoluția interpreților mai vechi sau mai noi. „Prin Cenaclul Flacăra s-a creat o arhivă de cântec românesc cu valoare de patrimoniu“, credea „Omul cu o chitară“, pe bună dreptate.

„Unde dragoste nu e, nimic nu e“

Toată lumea îl cunoaște pe Gheorghe Gheorghiu, dar puțini știu că s-a născut în Brașov. „La 12 ani m-a dat tata la școala de muzică, la vioară. Nu prea m-am omorât cu instrumentul ăsta. Așa că mi-a cumpărat o chitară și m-am apucat să cânt de unul singur“, povestește el. Păunescu l-a ascultat cu „Poveste veche“, pe versuri de Octavian Goga, și a zis că-i bun. Din 23 septembrie 1975, ziua debutului în Cenaclul Flacăra, Gigi a rămas în lumea folkului definitiv.

Au urmat turnee peste turnee. Își amintește că, între spectacole, n-avea timp să ajungă acasă, așa că dormea în Gara de Nord, în sala de așteptare, la clasa I. Într-o noapte i s-a furat chitara. Și-a cumpărat alta, dar a legat-o de picior. „Odată cu Cenaclul Flacăra mi s-a schimbat viața. Lui Adrian Păunescu îi datorez cariera mea“, recunoaște el. Dar, după vreo 6 ani, a apărut o schimbare. „Mă mai certam cu Păunescu, amândoi eram pietre tari. În plus, în Flacăra nu m-a lăsat să cânt decât un singur cântec“. Și a plecat. A scos un album, apoi s-a dus la Serbările Scânteii Tineretului, ca interpret și director artistic.

„Totul a fost frumos în Flacăra. Eram zei. Un fenomen asemănător n-a mai existat niciodată altundeva pe planetă. Mi-e foarte dor de Flacăra. Aș vrea să nu mai am nimic, niciun leu, dar mâine să umplem un stadion cu Cenaclul Flacăra. Eram fericit pe atunci“, mărturisește brașoveanul, un pic supărat că „niciodată brașovenii nu m-au invitat să cânt la mine acasă“.

Cortina a căzut brusc în 1985

15 iunie 1985 a fost ultima zi a Cenaclului Flacăra, după aproape 22 de ani de existență și 1.615 de spectacole. Ce s-a întâmplat? Sunt multe versiuni. Și legende. Spectacolul a început la ora 18.00, pe stadionul Petrolul din Ploiești. Un loc cu puține porți, unele blocate. Pe la miezul nopții a început furtuna, cu vânt puternic și fulgere. După unele mărturii, Păunescu le-a cerut oamenilor să rămână pe loc. Unii membri ai Cenaclului Flacăra spun însă că el a cerut întreruperea spectacolului, dar răspunsul celor 30.000 de oameni a fost: „Să ningă, să plouă, Noi nu plecăm!“.

Au explodat niște cabluri, stadionul a rămas în întuneric. Și artiștii și spectatorii s-au speriat. Oamenii s-au îmbulzit spre ieșire, s-au călcat în picioare. În panica generală, șase persoane au murit. Alții spun că ar fi fost însă 40 de morți. Câteva zeci au fost rănite. Forțe de miliție impresionante și zeci de ambulanțe (probabil din mai multe județe) au apărut imediat. A venit și Securitatea care i-a sechestrat pe artiști în vestiare și la hotel. Au fost escortați apoi la București pentru anchetă. Deși banda cu înregistrarea integrală a spectacolului a fost salvată, nimeni n-a vrut s-o asculte. Măsurile au fost radicale: Păunescu a fost destituit de la conducerea revistei Flacăra, iar Cenaclul, interzis. La fel, emisiunea de la radio, dar și Serbările Scânteii Tineretului. Folkul, în general, a fost trecut pe lista neagră. Folkiștii nu mai aveau voie să cânte singuri, ci cu cel puțin trei instrumente, ca să nu mai semene cu muzica promovată în Flacăra. Legenda spune că însuși Ceaușescu ar fi oprit Cenaclul.

Controversatul părinte al folkului românesc

Mulți și-au dat seama că tragedia petrecută la Ploiești s-a produs după un scenariu asemănător cu cel de pe stadionul din Bruxelles, proaspăt pe atunci în memoria opiniei publice. Și de aici, ipoteza că totul a fost o înscenare. Ceea ce nu e exclus, dat fiind faptul că Păunescu căzuse de mult în dizgrația cabinetului nr. 1, pentru că Ceaușescu a realizat puterea de manipulare pe care Păunescu și-o câștigase în rândul tinerilor. Azi Păunescu e judecat pentru atașament față de Ceaușescu, pentru scrisorile de adulație și versurile de preamărire a cuplului Ceaușescu și pentru faptul că devenise el însuși un „dictator“. Și avea o gură mare prin care ieșeau, pe lângă omagii, și unele adevăruri supărătoare la adresa regimului. Orientările lui politice postdecembriste l-au făcut un personaj și mai controversat.

„Îți zic adio, și te las“

„Puștoaico, / Tu ai sânge de viperă, / Puștoaico, / Îți zic adio, și te las“. Mulți mai știu cântecelul care a răscolit inimile adolescenților din 1984? Deși n-a fost considerată nici la lansare, nici ulterior o piesă de rezistență a folkului românesc, „Puștoaica“ a fost șlagărul acelei generații. Ba chiar și azi dă semne că nu e uitat. Cel ce a compus și interpretat această melodie a fost Ovidiu Haidu. A fost, pentru că nu mai este. Liceanul brașovean care ne-a încântat cu tangoul lui de dragoste și deznădejde a murit în 10 octombrie 2006, la aproape 39 de ani. Se stabilise încă din 1990 în Scoția, unde era angajat la operă, ca tenor. La început încercase să ia lecții de canto la Londra. Până la urmă, s-a ambiționat și a dat la Conservator și a continuat cu masteratul. Cariera lui luase proporții și ar fi ajuns departe dacă nu ar fi suferit un accident vascular cerebral.

Zamfira, mama lui, nu și-a revenit nici acum din șoc. Își amintește cum a ajuns Ovidiu în Flacăra: „Avea voce foarte bună, era în brigada liceului Uzina 2, avea spectacole, făcuse vioară la Liceul de Muzică. Dar mai compunea și folk. S-a dus la un spectacol pe stadion și când Păunescu a zis că așteaptă debutanți la audiții, s-a dus și el. Și a avut succes, dar eu n-am știut. Am găsit dimineața, pe masă, 375 de lei. Erau de la Păunescu pentru prestația din acea seară“. Cât despre puștoaica din cântec, Ovidiu scrisese versurile pentru prietena lui, Beia, pe care o cunoscuse încă din clasa I. Pentru că e un cântec atât de popular, „Puștoaica“ a fost inclus pe primul CD retrospectiv al Cenaclului Flacăra.

Cenaclul pe unde

„O știre pentru iubitorii muzicii tinere: începând de azi, 26 noiembrie, pe programul 1 al posturilor noastre de radio, între orele 20,30 și 22,00, se va transmite emisiunea săptămânală RADIOCENACLU – VALORI ALE MUZICII TINERE, realizată de poetul Adrian Păunescu. Precizăm că emisiunea va fi transmisă în reluare, în fiecare zi de vineri la ora 17.15, pe programul 3.“ (Revista Flacăra, 26 noiembrie 1981).

Emisiunea a durat până în 13 iunie 1985, când a avut loc a 260-a transmisie și când Păunescu a spus în direct: „În așteptarea zilei de 22 iunie, când Cenaclul Flacăra va fi la Brașov, am compus o baladă pentru acest mare oraș românesc“. Balada n-a mai fost auzită. În schimb, se știe că publicul brașovean a fost primul care a cântat singur un cântec, de la un cap la altul. Este vorba de melodia „La o cană cu vin“. Tot publicul brașovean a primit prima dată nota 101.

S. FABRICA DE PULBERI S.A.-acord de mediu

0

S. FABRICA DE PULBERI S.A. anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Relocare coloană de absorbție” propus a fi amplasat în incinta societății, Str. Extravilan nr. 1, localitatea Făgăraș, județul Brașov.
Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul DJM Brașov, str. Politehnicii nr. 3, în zilele de luni – joi între orele 8 – 16:30 și vineri între orele 8 – 14. Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul DJM Brașov.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

Pierdere

0

Pierdut toate documentele, talon, carte, certificat de înregistrare și inspecție, pentru ambarcatiunea cu nr. ROU 1053 GR, având seria de identificare Ski jet GTX 230 my 22 seria ydv32624k122, mp 213362. Se declară nule.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

S-a mai prăbușit un arbore sub Tâmpa

0

Primăria Braşov anunţă că s-a mai prăbuşit un arbore pe Aleea de sub Tâmpa.
Copacul a fost inventariat de comisia de specialişti înfiinţată anul trecut, alături de alţi 282 din zona Aleii de Sub Tâmpa şi din Parcul Dima. A suportat chiar şi lucrări de corecţie a coronamentului, deoarece analiza a arătat că nu are risc ridicat şi se spera în salvarea lui.
Ruptura s-a produs de la rădăcină, din pământ.

„Teoria generală spune că dacă nu ai putregai mai mult de 70 la sută, nu e un arbore de risc, în condițiile în care nu intervin și mulți alți factori. (…) Rădăcinile s-au rupt la diferite adâncimi, dar pe undeva la 45-60 de centimetri”, a explicat dr. ing. Dănuț Chira, reprezentantul Institutului Național de Cercetare, Dezvoltare în Silvicultură 1Marin Drăcea” – Stațiunea Brașov.

„Defectele structurale care produc astfel de evenimente sunt ascunse la 40 – 50 de centimetri sub nivelul solului. Nici cu echipamente moderne, nu ai cum să determini cu precizie şi să depistezi la timp. Cred că niciun specialist din lume nu poate preîntâmpina. Până la urmă, operăm cu organisme vii, care au o dinamică a lor”, a declarat Florin Nan, inspector Garda Forestieră Braşov.

Va fi înlocuit cu un mojdrean
Arborele care s-a prăbușit noaptea trecută pe Aleea de sub Tâmpa, un frasin, va fi înlocuit cu un arbore din specia mojdrean, mai rezistentă, care se va adăuga celor peste 300 care au fost deja plantați în zonă.
„Vom continua programul de înlocuire a arborilor îmbătrâniți și care prezintă riscuri de prăbușire, pentru ca incidente de acest fel să fie cât mai puține, iar Brașovul să rămână mereu verde”, au precizat reprezentanții municipalității.
Specialist britanic, în vizită la Brașov

Reprezentanţii municipalităţii braşovene au mai anunţat că, zile trecute, la Braşov, a venit Cristian Pinta, manager de arboricultură şi conservare în cadrul Primăriei Stevenage (Hertfordshire, Marea Britanie).
Activitatea sa este axată pe gestionarea arborilor și pădurilor urbane, dezvoltarea strategiilor de arboricultură și coordonarea operațiunilor de intervenție, printr-o abordare care îmbină cerințele de siguranță publică, conservarea patrimoniului arboricol si nevoile comunităților.

Stevenage este cunoscut în cercurile de urbanism și peisagistică pentru modul în care a integrat spațiile verzi și arborii în dezvoltarea orașului.

Cristian Pinta s-a întâlnit cu specialiştii instituţiilor care au semnat anul trecut parteneriatul pentru oferirea de asistenţă tehnică de specialitate, suport ştiinţific pentru colectarea datelor din teren (prin echipamente performante şi personal calificat) şi servicii de specialitate în vederea evaluării arborilor amplasaţi pe domeniul public/privat al municipiului Braşov.
„Oamenii responsabili pentru arbori trebuie lăsaţi să ia o decizie utilă, rezonabilă şi eficientă. Trebuie să protejăm patrimoniul arboricol, dar trebuie să protejăm şi cetăţenii care trec pe lângă aceşti arbori şi nu este uşor. Echipa, din câte am văzut, a făcut eforturi extraordinare în ultimul an ca să gestioneze aceste aceşti arbori într-un mod cât mai cât mai eficient posibil“, a declarat Cristian Pinta.