În timp ce județul Brașov se afla sub cod roșu de caniculă, iar autoritățile cereau primăriilor să asigure puncte de hidratare pentru populație, în comuna Bunești problema era mult mai gravă: administrația nu putea garanta nici măcar apă potabilă la robinetele locuitorilor.
Documente oficiale analizate de Monitorul Expres arată că două investiții importante în infrastructura de apă și canalizare – una primită aproape gratuit și alta finanțată cu peste 15 milioane de lei din fonduri publice – au fost lăsate ani la rând fără întreținere sau fără a fi finalizate. Rezultatul este o comună în care, în plină vară, accesul la apă de calitate a devenit o problemă.
Forajul din 2005 produce apă declarată nepotabilă chiar de Primărie
Satul Bunești este alimentat dintr-un singur foraj executat în anul 2005. După aproape două decenii de exploatare, instalația s-a degradat.
Într-un memoriu tehnic întocmit în 2026, Primăria Bunești recunoaște că filtrul forajului este afectat de coroziune, iar apa conține o concentrație ridicată de suspensii care o fac nepotabilă.
Autoritățile au încercat doar o lucrare de denisipare, care a mărit debitul, însă documentul precizează că problema calității apei persistă, iar o eventuală stație de tratare ar putea deveni inutilă dacă degradarea filtrului continuă.
Soluția identificată de administrație este realizarea unui foraj nou. Totuși, cererea pentru certificatul de urbanism a fost depusă la Consiliul Județean Brașov abia pe 16 iunie 2026, cu doar 12 zile înainte de instituirea codului roșu de caniculă.
La Viscri s-au făcut două foraje noi, în timp ce alte sate au rămas cu probleme
În paralel, în satul Viscri au fost realizate, la începutul anului 2025, două foraje noi, finanțate integral din bugetul local, investiția ridicându-se la aproape 600.000 de lei.
Necesitatea suplimentării debitului într-o localitate turistică nu este contestată. Întrebarea care rămâne este de ce satele Bunești, Criț și Meșendorf au continuat să funcționeze cu surse vechi și insuficiente.
Documentele arată că și forajele mai vechi din Viscri se colmataseră din lipsa lucrărilor periodice de denisipare, o operațiune de întreținere preventivă cunoscută în exploatarea sistemelor de alimentare cu apă.
Există și informații de teren, care necesită verificare documentară, potrivit cărora partea superioară a satului Viscri ar fi rămas o perioadă fără apă înainte de executarea noilor foraje, iar situații similare s-ar fi înregistrat și în Roadeș, unde actuala calitate a apei ar trebui confirmată prin analize oficiale.

Stația ecologică inaugurată de Regele Charles, lăsată fără întreținere
În 2010, Viscri a primit prima stație ecologică de epurare a apelor uzate din România, realizată cu sprijinul Fundației Mihai Eminescu Trust și al fundației patronate de actualul Rege Charles al III-lea.
Stația, inaugurată chiar de Charles în 2011 și considerată un model de bună practică, funcționează prin lagune naturale, fără consum de energie electrică.
Acest tip de instalație necesită însă lucrări periodice de întreținere: evacuarea nămolului, întreținerea vegetației și monitorizarea permanentă a calității apei evacuate.
Documentele consultate arată că abia în 2026 administrația locală a prevăzut fonduri pentru decolmatarea stației.
Rămâne de verificat dacă aceasta deține autorizația de gospodărire a apelor și dacă sunt efectuate analizele obligatorii prevăzute de Legea Apelor, întrucât exploatarea fără autorizație constituie infracțiune.
Mai mult, situația juridică a terenului pe care este amplasată stația nu este nici astăzi clarificată. Deși Consiliul Local a aprobat încă din 2011 schimbul de terenuri cu Parohia Ortodoxă Viscri, contractul autentic și înscrierea în cartea funciară nu au fost finalizate nici după 15 ani.

Canalizarea de peste 15 milioane de lei încă nu funcționează
Cel mai mare proiect de infrastructură din comună este sistemul de canalizare și stația de epurare pentru Bunești și Criț.
Investiția a început în 2017 prin Programul Național de Dezvoltare Locală, cu o valoare inițială de peste 12,2 milioane de lei.
Contractul de execuție a fost semnat în 2019, iar lucrările trebuiau finalizate în 2021.
Nu s-a întâmplat acest lucru.
La sfârșitul anului 2021, Inspectoratul de Stat în Construcții consemna un stadiu fizic de execuție sub 50%.
Între timp au fost introduse modificări tehnice și ajustări legale de preț, astfel că valoarea proiectului a crescut la peste 15,2 milioane de lei. O parte din majorare este justificată prin actualizarea prețurilor materialelor de construcții, permisă prin OG 15/2021 și OG 47/2022.
Problema rămâne însă aceeași: după aproape nouă ani de la lansarea investiției, sistemul nu este funcțional.
În aprilie 2025 a fost semnat contractul pentru alimentarea cu energie electrică a stației de epurare din Criț, ceea ce arată că până atunci aceasta nu putea funcționa.
În iunie 2026, Consiliul Județean Brașov consemna oficial că rețeaua de canalizare se află încă în faza de finalizare a lucrărilor.
Curtea de Conturi a identificat nereguli
În martie 2025, Camera de Conturi Brașov a constatat existența unor plăți fără bază legală în cadrul proiectului de canalizare și a dispus recuperarea prejudiciului, măsură implementată doar parțial până la acel moment.
Inspectorii au mai constatat înregistrarea unor investiții fără procese-verbale de recepție întocmite conform legii.
Raportul mai evidențiază diferențe de peste 800 de persoane între registrul agricol și evidențele contabile ale serviciilor publice, lipsa unor decizii de impunere și neîncheierea sau neurmărirea contractelor cu utilizatorii.
Aceste constatări ridică și întrebarea dacă serviciul de alimentare cu apă funcționează pe baza contractelor obligatorii cu locuitorii și dacă sunt emise facturi pentru consum.

Un tipar al investițiilor neterminate
Analizate împreună, documentele descriu un model de administrare dificil de ignorat: un foraj lăsat să se degradeze până când apa a devenit nepotabilă, o stație de epurare ecologică primită aproape gratuit și neîntreținută corespunzător, o investiție de peste 15 milioane de lei în canalizare rămasă nefinalizată și constatări repetate ale Curții de Conturi privind nereguli financiare și administrative.
Elementul comun nu pare să fie lipsa finanțării. Pentru unele proiecte banii au venit din donații, pentru altele din fonduri guvernamentale sau din bugetul local.
Problema evidențiată de documente este capacitatea administrației de a finaliza investițiile, de a le întreține și de a asigura funcționarea lor în beneficiul cetățenilor.
În final, toate aceste deficiențe se traduc într-o situație concretă pentru locuitorii comunei: în plină caniculă, oamenii deschid robinetul fără certitudinea că apa este potabilă și că investițiile promise de ani de zile își îndeplinesc scopul pentru care au fost finanțate.