0.5 C
Braşov
Acasă Blog Pagina 3

O carte pe zi

0

„Inimă frântă“, de Akira Mizubayashi

Din mai 2021, când a apărut în format poche, romanul „Inimă frântă“ figurează în topul celor mai bune vânzari din revista Lire Magazine litteraire. În 2020, romanului i-au fost decernate patru premii: Prix des libraires, Prix Culture et Bibliotheque pour tous, Prix de la Ville de Deauville și Prix des Lecteurs des Ecrivains du Sud.

Bancul zilei

0

– Iubitule, mie mi-ar plăcea să fiu mușcată…
– Din partea mea, poți să fii și crizantemă.

Este bine să știți: Cum ne ajută măslinele să fim mai sănătoși?

0

Despre măsline ştim, în general, că sunt bogate în antioxidanţi şi grăsimi sănătoase, substanţe care aduc organismului numeroase beneficii. Măslinele nu pot fi mâncate direct din copac. Pentru a putea fi consumate, ele sunt supuse procesării.

Cum deosebim măslinele după culoare
Există cinci metode de procesare a măslinelor. Măslinele destinate consumului- adică măslinele de masă- au culori variate și diferă în funcție de țara de proveniență și de perioada de recoltare. Măslinele verzi sunt culese în octombrie și în primele stadii de maturitate. Măslinele mov sunt culese în noiembrie, înainte de a ajunge la maturitate completă. Măslinele negre sunt recoltate în decembrie la maturitate completă. Măslinele uscate sunt culese la maturitate completă, după ce au căzut singure din copac (a nu se confunda cu cele conservate prin uscare), în luna ianuarie. Măslinele verzi au un gust mai amar decât cele negre, deoarece stau mai mult timp în saramură. În schimb, măslinele negre sunt mai moi. Au un gust mai dulceag şi un conţinut mai mare de grăsimi, deoarece au fost lăsate la copt mai mult timp.

Măslinele prelucrate natural sunt cele mai sănătoase
Cele mai sănătoase măsline sunt cele prelucrate natural. De-a lungul anilor, însă, piaţa a fost invadată de măslinele prelucrate cu aditivi şi coloranţi, atrag atenția nutriționiștii. Astfel tratate, măslinele se transformă dintr-o sursă de vitamine şi minerale în produse fără nicio valoare nutritivă. Cele mai periculoase măsline, spun nutriţioniştii, sunt cele umplute, care conţin şi cei mai mulţi aditivi alimentari pentru potenţarea gustului.

Sursă preţioasă de vitamine
Măslinele sunt foarte bogate în fier. Ele sunt o sursă preţioasă de vitamina E, calciu sau fibre. Datorită conţinutului ridicat de grăsimi mononesaturate şi de antioxidanti, măslinele ajută la prevenirea cancerului. De asemenea, sunt un aliat de nădejde în lupta împotriva colesterolului. Sunt benefice pentru circulaţia sangvină, îmbunătăţirea vederii, calitatea pielii etc.

Consumul zilnic de măsline aduce beneficii importante
Consumul zilnic de măsline, spun nutriţioniştii, aduce beneficii importante şi stării de sănătate a fumătorilor. În felul acesta poate fi prevenită degradarea plămânilor. „Consumate zilnic la mesele principale, măslinele întăresc vasele de sânge. Acestea ameliorează afecţiunile specifice înaintării în vârstă, precum: vederea; încetinirea proceselor de îmbătrânire; degradarea unor ţesuturi şi funcţii ale organismului. Dieta cu măsline întăreşte dantura, oasele şi ajută la regenerarea ţesuturilor distruse în situaţii dramatice-accidente sau imobilizări îndelungate la pat“, explică Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie. Măslinele conţin compuşi fenolici importanţi, precum oleuropeina şi oleocantalul, consideraţi cei mai puternici antioxidanţi din natură. Aceştia, alături de vitamina E şi carotenoizii din măsline, ajută în mod real la prevenirea cancerului, afecţiunilor cardiace, inflamaţiilor şi a diabetului.

Surse importante ale complexului de vitamine B
Măslinele furnizează cantităţi importante de calciu, cupru, fier, mangan şi zinc. Sunt surse importante ale complexului de vitamine B. Grăsimile mononesaturate din măsline ajută la reglarea nivelului total de colesterol în corp.

Recomandate în cazul constipaţiei
Măslinele au şi un efect stimulativ pentru sistemul digestiv. Acestea sunt recomandate în cazul constipaţiei. Grăsimile mononesaturate şi vitamina E din măsline ajută şi la prevenirea afecţiunilor inflamatorii. Proprietăţile antiinflamatorii ale măslinelor ajută şi la încetinirea proceselor oxidative la nivel celular, încetinind îmbătrânirea organismului.

Consumul de măsline este recomandat în cazul curelor de slăbire
Măslinele au un indice glicemic mic (15), menţinând nivelul de zahăr în sânge la un nivel scăzut. Asigură astfel şi reglarea apetitului alimentar. Consumul de măsline este recomandat în cazul curelor de slăbire. Nutriţioniştii arată că măslinele pot ajuta la reducerea aportului zilnic de calorii cu până la 200 kcal.

Valori nutriţionale şi calorii ale măslinelor Kalamata
În 100 de grame de măsline Kalamata se regăsesc aproximativ 230 de calorii; aproape 17 grame de grăsimi; 13 grame de carbohidraţi; 7 grame de fibre; 2.130 miligrame (2,3 grame) de sodiu – adică limita maximă admisă/zi.

Ion-Luca Caragiale, geniul cu „rădăcini” la Brașov!

0

l În ultima parte a vieții a trăit dintr-o moștenire venită de la o mătușă din Schei

În această poveste adevărată, ne întoarcem mai mult în timp, în cochetul oraș de graniță, Brașov. În agitata lume a târgoveților și a negustorilor, în care banul era rege.

Sigur, pe vremea aceea bancnotele arătau și se numeau altfel, nu ca bucata albăstruie de plastic de astăzi. Marele Caragiale, imprimat pe actualul bilet de o sută de lei se trăgea, după mamă, dintr-o lungă descendență de comercianți brașoveni.

Omul a avut numeroase datorii de-a lungul vieții și și-a încercat talentul negustoresc în mai multe afaceri nereușite. A reușit totuși, spre finalul vieții, după o acerbă luptă în justiție, să moștenească o mătușă din Schei și să ducă o viață tihnită la Berlin.

Problema lui Ion Luca Caragiale au fost întotdeauna banii, mai ales lipsa lor. Sunt antologice căutările lui de bani, sau fuga de creditori. Sau schițele sale despre bani publicate în presa umoristică a vremii.
-Amice Costică, fii bun şi mă-mprumută cu trei lei.
-Bine, să zicem că te împrumut; dar când mi-i dai înapoi?
– Un franc când voi avea. Altul când voi putea. Iar pe celălat după moarte!
Șmecher mare amicul Caragiale, nu-i așa? Dar ce ironie teribilă! După ce ai tânjit toată viața după bani, chipul tău să fie imprimat pe cea mai râvnită bancnotă! Deși puțină lume știe, mama celebrului scriitor Ion Luca Caragiale, era brașoveancă. Provenind dintr-o familie bună de negustori greci.

Conform documentelor găsite în arhive de istoricul Nicolae Iorga, Ecaterina, mama lui I.L. Caragiale, a fost botezată la 26 septembrie 1815, la biserica grecească din Brașov. Este menționată ca doua fiică a negustorului grec Luca Chiriac Caraboua, negustor companist și a Elenei, una dintre fiicele negustorului Mihail Alexovici. Dar să vedem cine era străbunicul matern al marelui scriitor, Mihail Alexovici, o personalitate a Brașovului secolelor 18 – 19. Ei bine, numele lui apare pe un document negustoresc din 1769, conform căruia făcea comerț cu „marfă brașovenească” în Turcia, fiind foarte bogat. Partenerul lui era Nicolae Răuț. Cei doi, importau la schimb din Turcia, mătase, bumbac ”văpsit” şi băcăneturi. Aveau la acea dată prăvălie în Șcheiul-Braşovului, sau cum era trecut în actul oficial, ”Suburbii Coronensis Bolgarszeg”.

Una din rubricile cu specificarea originii şi a naționalităţii, îl desemnează pe Mihail Alexovici ca provenit din Turcia în anul 1750 şi grec de neam, în timp ce tovarăşul său era român din Schei. Cu timpul, însă, datorită relațiilor de comerț ale lui Răuț cu Valahia, Alexovici învață limba română și ajunge de mai multe ori, în călătorii de afaceri, la sud de Carpați. Lui Mihail Alexovici i se spunea Mișa și devine foarte bogat după decesul partenerului său, continuând afacerea de unul singur.

În jurul anilor 1785 obține cetățenia locală, devenind Burger, sau, în limbajul român, brașovenesc, bulger. Cetățeni greci din Brașov ridică peste câțiva ani o biserica proprie administrată de ei, unde Mișa este epitrop. Fără să se numere printre cei mai bogați susținători ai bisericii, Mișa își dăduse un obol apreciabil de 140 florini pentru clădirea ei. Iar atunci când se pune problema de a alege între un preot român, care putea sluji și pentru șcheieni, și unul grec, neștiutor de valahă, Mișa este singurul din comitetul de conducere al lăcașului care votează pentru dohovnicul român.

În ultima decadă a secolului, situația materială și socială îl îndreptățește pe bogatul negustor și epitrop să râvnească Ia cetățenia de stat a Imperiului. Așa că Mișa ajunge la Viena în 1800 și curtea îi acordă cetățenia. Are însă ceva probleme cu afacerile. I se respinge de mai multe ori autorizarea unei topitorii de seu.

Tracasat și apăsat de cheltuielile cu judecățile, moare subit în Logoj, în 1811. Lasă în urmă o avere mare, dar și multe datorii. Împărțirea averii între copii lui – patru fete și un băiat – este complicată. Unicul său fiu, puțin după deschiderea succesiunii la Brașov, este pus sub interdicție, ca risipitor, la cererea celorlalţi urmaşi. Elena, bunica lui Ion Luca, era minoră la moartea tatălui ei, dar logodită, se pare, cu Luca Chiriac Caraboas, deoarece succesiunea o găseşte cununată. O altă fată a negustorului Alexovici este mama viitorului pictor brașovean Constantin Lecca. Niciuna nu s-a ales cu prea mulți bani, dar datorită statutului tatălui lor, au primit o creştere îngrijită şi au fost ştiutoare de carte. Elena va transmite mai departe fiicei ei, Ecaterina, mama lui Caragiale, o educație aleasă. Luca Chiriac Caraboas, soțul Elenei, este negustor și membru al companiei de comerț oriental din Brașov. Este asociat cu un alt negustor brașovean Velicu Obrescu. Partenerul său, împreună cu soția sa Eudoxia sunt nașii viitoarei mame a celebrului dramaturg.
Să recapitulăm, ca să nu ne încurcăm în atâtea personaje. Mama lui Ion Luca Caragiale este Ecaterina, fiica Elenei, la rândul ei, fiica bogatului negustor brașovean Alexovici. Suntem deci undeva în deceniul de dinaintea jumătății secolului XIX, în Brașov. Elena, o tânără educată, de familie bună, are parte, după unele surse, de o căsătorie nefericită, rămânând văduvă. Sau, după alte surse, este părăsită de bărbat.

Ăsta e momentul în care îl cunoaște pe Luca Caragiale. Coincidență, avea același prenume ca tatăl ei, Luca. Este total necunoscut felul în care cei doi s-au văzut pentru prima oară. Împreună cu trupa fraților săi, Luca Caragiale, a plecat în mai multe turnee, care au ajuns și la Brașov. Probabil că, după unul dintre spectacole, cei doi s-au întâlnit.

Luca era unul dintre cei trei fii ai bucătarului domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Caragea. Împreună cu frații săi, Iorgu și Costache, toți trei născuți la Constantinopol, și-au urmat părinții în Valahia, împreună cu curtea domnitorului. Luca Caragiale a urmat o pregătire avocățească, dar, în tinerețe, alături de frații săi, fusese actor. S-a căsătorit în 1839 cu actrița și cântăreața Caloropoulos, dar s-au despărțit repede, fără însă să divorțeze vreodată.

Apoi, a cunoscut-o pe Ecaterina. Firi blânde și înțelegătoare, s-au îndrăgostit și au rămas împreună până la moartea lui Luca, în 1870. Chiar dacă nu a fost consfințită legal, legătura a fost foarte puternică, brașoveanca urmându-și partenerul de viață în Valahia. Luca a renunțat la actorie și s-a angajat mai întâi copist la Tribunalul Prahova, apoi, împreună cu Ecaterina, s-a stabilit la Haimanale, aproape de Ploiești, unde a ajuns administrator de moșie mânăstirească. Au avut trei copii: unul mort de tânăr, Ion Luca, viitorul clasic al literaturii române, și Lenci. Toți au fost recunoscuți de tatăl lor la starea civilă.

Ion Luca Caragiale s-a născut la 30 ianuarie 1852 în localitatea amintită de lângă Ploieşti. După absolvirea şcolii primare, nu a mai putut urma decât patru clase gimnaziale. Despre copilăria lui Caragiale se cunosc foarte puține lucruri, din epistole și povestirile unor prieteni.
Oare și-a vizitat bunicii? S-a plimbat micuțul Ion Luca pe străduțele desfundate din Șchei sau prin Piața Sfatului? S-a cățărat pe potecile Tâmpei sau ale Postăvarului? A bătut mingea pe maidanul de după zidurile cetății? Multe întrebări, răspunsuri prea puține…

Copil fiind, Ion Luca urmează cursurile Şcolii Domnești din Ploiești. În clasa întâi se produce un eveniment care va rămâne adânc săpat în inima viitorului dramaturg. Cuza-Vodă, într-o vizită oficială la Ploiești, intră în baraca în care se țineau cursurile și se așează la catedră. Institutorul Bazil Drăgoșescu ține o cuvântare emoționantă și scrie pe tablă cu litere latine – lucru rar în vremea aceea, când se folosea încă alfabetul chirilic – ”Vivat România!”.

În 1868, se duce în Bucureşti pentru a urma cursul de artă dramatică al unchiului său, Costache Caragiale, la Conservator. Într-un turneu de teatru la Giurgiu, îl cunoaște pe Mihai Eminescu, și el copil de trupă, cu care leagă o prietenie de-o viață. Se reîntoarce în Ploiesti, doi ani mai târziu, unde se angajează copist la tribunal. Participă la Revoluţia antimonarhică din Ploieşti, condusă de Candiano Popescu. Avea să batjocorească mai târziu mișcarea republicană împotriva lui Carol I în schiţa „Boborul”.

Revenit în Bucureşti, este copist, corector, mai târziu gazetar. Debutul literar şi-l face la vârsta de 21 ani cu texte satirice la „Claponul” şi „Ghimpele”.

În 1978, Titu Maiorescu îl cheamă la redacţia ziarului „Timpul”. Activitatea de la redacţia ziarului conservator, alături de moldoveanul Mihai Eminescu şi ardeleanul Ioan Slavici îl impune pe Caragiale, la cei 26 de ani ai săi, drept un maestru al condeiului. Anii 1878-1890 reprezintă epoca marilor creaţii dramatice ale lui I.L.Caragiale, foarte populare chiar și în ziua de astăzi.

Începutul este însă greu. La premiera din 1878 a comediei „O noapte furtunoasă“ este huiduit și amenințat cu bătaia, de spectatorii care s-au regăsit în personaje.

Abandonând activitatea gazetarească, va fi pentru scurt timp revizor şcolar în judeţe din Moldova şi Muntenia. În 1881 părăseşte gazeta „Timpul”. În 1885 este profesor la liceul particular Sf.Gheorghe. În 1888 ajunge pentru o scurtă vreme director al Teatrului Naţional din Bucureşti.

La fel ca tatăl său, Ion Luca Caragiale, are o viaţă privată încurcată. În 1884, ca funcţionar la Regia Monopolurilor, o cunoaşte pe Maria Constantinescu. Din această relaţie se va naşte Mateiu Ion Caragiale, viitor prozator şi poet. Își recunoaște fiul, dar relația nu se finalizează cu un mariaj. De, ochi alunecoși, inimă zburdalnică!

În anul 1889, însă se căsătoreşte cu fiica arhitectului Gaetano Burelly, Alexandrina, o frumuseţe a Bucureştiului, mare amatoare de viaţă mondenă, remarcată de către lumea bună la balurile date de pictorul Theodor Aman. ”Am citit în ochii tăi cei sublimi că și tu corespunzi la amoarea mea”, cum ar spune, poate, dramaturgul.

Cu Alexandrina, scriitorul va avea doi copii Luca Ion (1893-1921) şi Ecaterina (căsătorită Logadi). Timp de doi ani, cei doi copii, Luki si Tuski, au avut-o guvernantă pe Elena Farago, o celebră autoare de versuri pentru copii.

La Biblioteca județeană din Brașov sunt două rafturi lungi cu cărți despre Caragiale. Totuși, deși puține, sunt câteva referințe foarte interesante despre legăturile lui Ion Luca cu orașul de unde provenea mama sa.

În tinerețe, Caragiale a făcut două popasuri la Brașov, cu trupa de teatru Pascally. În 1864 și 1865 s-a jucat spectacolul „Răzvan și Vidra“ la Teatrul Reduta de pe strada Hirsher – clădirea este astăzi un centru cultural și poartă același nume.
Cunoștea bine locurile și era foarte atașat de oraș. Mărturie stă un articol-amintire publicat de poetul brașovean Ștefan Octavian Iosif în numărul 16 din 1912 al revistei ”Flacăra”:

”Caragiale începu să povestească amintiri din ţara Ardealului, pe care totdeauna a iubit-o mult, şi despre anumite locuri pe unde petrecuse în copilărie. <>. A doua zi când m-am dus să-l caut, mi s-a spus că e plecat. Plecase, bineînţeles, la Braşov”.
Despre vizitele la Brașov sunt și alte mărturii. Cella Delavrancea, celebra scriitoare și pianistă, foarte apropiată de scriitor, povestește în ”Amintiri despre Caragiale” cum acesta se ducea Piața Sfatului să se certe cu precupețele unguroaice, prefăcându-se că e un om prost şi cicălitor. Nu se lăsa până nu ajungea gâlceava la culme, spre exasperarea negustoreselor, cărora le imita accentul și le punea cele mai trăsnite întrebări.

De altfel, fiica scriitorului, Ecaterina Logardi, într-o carte de amintiri despre tatăl ei, își amintește: ”Oamenilor simpli tata le studia accentul, le descoperea hazul, le dibuia filozofia, obiceiurile rămase din străbuni, şi, mai cu seamă, le preţuia naturaleţea şi sinceritatea. Cu darul lui de imitaţie, de compoziţie şi improvizaţie, juca roluri de unguri, bulgari, turci, ardeleni, greci sau moldoveni. Mima pe fiecare schimbând accentul şi gestul. Era ca un mare desenator care face schite la nesfârşit”.

În 1892, Caragiale publica un volumaş de proză cuprizind nuvela „O făclie de paşti”. În același an, în 21 martie, îi scrie lui loan C. Panţu, scriitor și profesor la Școala Comercială din Brașov, interesându-se dacă s-ar putea stabili în acel oraş, dând lecţii de franceză şi de română „pentru începători în familii”, iar soţia lui „de limba engleză, franceză şi piano”.
Iată cum își argumenta Caragiale opțiunea unei mutări la Brașov: ”Ar fi o mare satisfacere pentru mine, ca o lucrare mai largă, o lucrare la care gândesc și pentru care am adunat material destul, s-o pot scrie afară din Țara Românească, unde de-atâta vreme puternicii deosebiți ce s-au perindat la putere vor sistematic, sub fel de fel de cuvinte, să mă țină într-o poziție umilitoare și inferioară. Un exil voluntar la Brașov mi-ar da multă energie de lucru”. Cu alte cuvinte, Caragiale se supărase pe ”societatea fără moral și prințip” din mica Românie a acelor vremuri. De altfel, Nenea Iancu a întreţinut o bogată corespondenţă cu mai mulți prieteni din oraşul de la poalele Tâmpei. Printre aceştia se numără Ion Petra Petrescu al cărui fiu va deveni primul monograf al scriitorului, Valeriu Branişte, publicist, om politic și academician, George Moroianu, politician şi preşedinte al Ligii Culturale a Românilor, Zaharia Bârsan, dramaturg, fondatorul Teatrului Naţional din Cluj şi Ştefan Octavian Iosif, menționat și mai devreme, poet şi traducător, membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români.

Spiritul de negustor al înaintașilor săi brașoveni nu-l va părăsi niciodată în viață pe Caragiale. Pentru ca să facă bani, a ţinut timp de aproape un an, între 1894-1895, birtul gării din Buzău, pe care l-a falimentat la fel cum a făcut cu alte două berării pe care le-a avut la Bucureşti. Una din ele, pe strada Gabroveni, în 1893, iar alta, Berăria Academică „Bene Bibenti”, un an mai târziu. I-a plăcut să fie ”comersant”, deşi, probabil că şi-a adus în sapă de lemn afacerile dând deseori de băut amicilor. Celebră, între berăriile patronate de Caragiale, este Beraria Gambrinus, pe care a deschis-o în 1901. Aici au cântat lăutari celebrii, iar clienţii aveau câteodată prilejul să fie serviţi chiar de scriitor, în persoană. Probabil că aici s-a născut celebra replică ”Băiete, încă un rând!”.

CONTINUARE vineri, 10 decembrie, pe www.monitorulexpres.ro

Testarea Sars-Cov-2 a elevilor din școlile brașovene începe doar luni. Încă nu se cunosc detalii!

0

Deși sâmbăta trecută reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean confirmau primirea testelor de salivă pentru elevii brașoveni și posibilitatea ca aceste teste să înceapă să fie făcute începânde de ieri, la fața locului situația a fost cu totul alta. ”Testele vor fi distribuite în unitățile școlare brașovene joi, 2 decembrie, după o planificare realizată de compartimentul administrativ din cadrul Inspectoratul Școlar Județean Brașov. Tot joi, 2 decembrie va fi și prima zi în care testele pe bază de salivă de depistare a infecțiilor cu Covid-19 vor putea fi folosite în școli ” declarau sâmbătă reprezentanții inspectoratului. Purtătorul de cuvânt al ISJ, profesorul Valentin Bucur a declarat ieri că : ”Astăzi abia am finalizat distribuiția către școli. Vom avea mâine câteva date sintetice (modalitatea de testare la nivel de unitate: acasă, la școală sau mixt). Copiii nu aveau cum să vină cu aceste teste de acasă având în vedere că astăzi s-a finalizat distribuția către școli”. Deocamdată nu se cunoaște clar modalitatea în care aceste teste de salivă pentru depistarea Covid-19 vor fi făcute ( acasă sau la școală) în fiecare școală din județ, urmând probabil ca dascălii să comunice părinților ce hotărâre a fost luată la nivelul fiecarei unități școlare.

Nicolae Ciucă: Sper ca până la finalul anului să putem avea Legea certificatului COVID

0
Foto: facebook.com/IonelNicolaeCiuca

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că până la finele anului Legea privind certificatul COVID urmează să fie adoptată, într-o formă agreată cu specialiştii în materie. „Este, în momentul de faţă, (…) un proiect care este în dezbatere se discută cu fiecare dintre specialişti şi sperăm ca într-un timp cât se poate de rezonabil să ajungem la o concluzie, să mergem în Parlament şi până la sfârşitul anului să putem să avem această Lege a certificatului COVID, care, încă o dată, el se va înscrie în parametrii reali a ceea ce înseamnă incidenţa bolii şi, de asemenea, ceea ce înseamnă oamenii care au trecut prin boală, oamenii care beneficiază de teste. Este o chestiune care urmează să fie dezbătută şi finalizată cu cei care sunt îndrituiţi şi au cunoştinţele necesare pentru acest lucru”, a declarat Nicolae Ciucă, ieri. Despre adoptarea legii certificatului Covid, ministrul Sănătății Alexandru Rafila a spus că depinde de Parlament. „Cu siguranță în această lună vom avea o decizie care să permită luarea unor măsuri. Discutam despre o variantă care să permită introducerea sau renunțarea la certificatul Covid în funcție de anumiți parametri epidemiologici măsurabili și cunoscuți din vreme de către toată lumea”, a afirmat acesta.

BOR: ”Accesul în biserică nu poate fi condiționat de certificatul verde. E serviciu vital, ca la farmacie”

0

Reacția vine după o întâlnire a reprezentanților cultelor cu premierul Nicolae Ciucă, ieri, în care acestea au cerut ca accesul în lăcașele de cult să nu fie condiționat de certificatul verde. Accesul credincioșilor în biserică nu poate fi restricționat, pentru că e un spațiu care oferă „produse sau servicii vitale”, la fel ca magazinele alimentare și farmaciile, arată Biserica Ortodoxă Română, într-un comunicat. Potrivit BOR, „certificatul verde este un document care are o rațiune intrinsecă de convingere, nu de constrângere. Cine alege în mod rațional și informat să asculte sfatul medicilor specialiști și să se vaccineze, beneficiază, temporar, de niște avantaje oferite de certificatul verde în anumite spații (comerciale sau de divertisment) aglomerate. Acest document nu este și nu poate deveni însă restrictiv pentru accesul în spații ce oferă produse sau servicii vitale, așa cum este cazul magazinelor alimentare, farmaciilor, spitalelor sau bisericilor. Accesul într-un spațiu sacru, unul al ordinii și decenței prin excelență, pentru a te ruga, adică pentru a-ți manifesta concret fundamentala libertate religioasă, nu poate fi condiționat, inclusiv din rațiuni practice, nu doar morale, de un document menit să introducă contextual un plus de protecție și ordine în spații care chiar au nevoie de acesta”, se arată în comunicat. Reprezentații Patriarhiei mai subliniază că preoții care sfidează măsurile de protecție sanitară și „incită public la discreditarea unui act medical, la banalizarea gravității bolii și a consecințelor pandemiei” nu reprezintă poziția Bisericii din care fac parte. „Exemplele triste, dezavuate și sancționate de Biserică, ale acestor persoane au fost și vor rămâne, din fericire, minoritare”, arată BOR.

Germania anunță lockdown pentru nevaccinați. Angela Merkel și succesorul ei, Olaf Scholz, susțin vaccinarea obligatorie

0

Germania a anunțat ieri un lockdown la nivel național care vizează persoanele nevaccinate. Germanilor nevaccinați li se va interzice accesul la toate activitățile cu excepția celor esențiale, cum ar fi supermarketurile și farmaciile, pentru a limita răspândirea COVID-19. Anunțul a fost făcut de cancelarul Angela Merkel și succesorul ei, Olaf Scholz, în urma unei ședințe de criză cu liderii regionali.Cei doi au susținut, de asemenea, propunerea vaccinării obligatorii. Dacă va fi votată în Parlament, aceasta ar putea intra în vigoare din februarie 2022. Merkel a spus că situația este „foarte gravă” și că e nevoie de un „act de solidaritate națională”. „Am înțeles că situația este foarte gravă și dorim să luăm măsuri suplimentare pe lângă cele deja luate. Pentru a face acest lucru, al patrulea val trebuie să fie rupt și acest lucru nu s-a întâmplat încă”, a spus ea.
Deciziile Germaniei urmează exemplul Austriei, prima țară care a impus carantină pentru persoanele nevaccinate. De asemenea, Viena a decis vaccinarea obligatorie din februarie, iar cei care refuză să-și facă vaccinul ar putea primi amenzi de până la 7.200 de euro. Grecia a anunțat marți că va impune obligativitatea vaccinării împotriva Covid-19 pentru toate persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, o măsură drastică luată într-o perioadă în care țara se confruntă cu o creștere a numărului de cazuri. Cei care vor refuza să se vaccineze vor fi amendați cu câte 100 de euro în fiecare lună, începând din 16 ianuarie.

Liga 2, etapa 16: Dacă nici acum, atunci când? FC Brașov are meci de totul sau nimic cu puștii lui Leo Strizu

0

Autor: Adi MARICA

l Călin Moldovan le-a transmis un mesaj clar elevilor săi
l „Indiferent în ce mod, noi suntem obligați să câștigăm, estetic, neestetic trebuie să obținem victoria “, spune antrenorul brașovean

FC Brașov va juca sâmbătă un meci crucial cu Unirea Constanța. Brașovenii vin după o serie de coșmar, cu opt eșecuri consecutive. De la meciul câștigat la mijlocul lui septembrie, 3-1 cu Dunărea Călărași, brașovenii nu au mai obținut niciun punct, iar amenințarea retrogradării e din ce în ce mai serioasă.

Leo Strizu: „Egalul nu avantajează pe niciuna“

Adversarul de sâmbătă, Unirea Constanța, pare accesibil în condițiile în care antrenorul Leo Strizu are la dispoziție un lot format 90% din juniori care provin de la FCSB. „Este un meci direct între două echipe aflate în mare suferință de puncte. Sunt convins că echipa care va avea o organizare mai bună și care va fi mai determinată va avea câștig de cauză. Și noi și Brașovul vom juca la victorie, pentru că un egal nu avantajează deloc niciuna din echipe“, a spus Leo Strizu, fostul mare atacant al Brașovului. Strizu jucat în două perioade la FC Brașov, între 1994 și 1997 și în sezonul 1998 – 1999. Pentru echipa brașoveană, atacantul a jucat 72 de meciuri și a marcat 37 de goluri. „ Pe Călin Moldovan îl cunosc bine, am fost și colegi la FC Brașov. Pentru mine, Brașovul rămâne Brașov, o echipă la care am jucat cu mare plăcere și unde am avut colegi extraordinari. Chiar dacă mai mereu ne-am bătut la evitarea retrogradării, Romică (nr Romeo Pascu) a scos-o de fiecare dată la capăt “, a spus Strizu.

Călin Moldovan: „Vom întrerupe seria neagră“

Antrenorul Călin Moldovan crede cu tărie că seria neagră din campionat va fi stopată la meciul de sâmbătă. „Cifrele arată că nu a fost un sezon bun pentru grupul nostru. Venim după o serie de opt jocuri în care nu am reușit să acumulăm niciun punct. Este o serie lungă, care va trebui stopată cu orice preț în meciul de sâmbătă. Indiferent în ce mod, noi suntem obligați să câștigăm, estetic, neestetic trebuie să obținem victoria, asta dacă avem pretenții de la noi să continuăm să ne luptăm pentru menținerea în Liga a 2-a. Nu putem pierde la nesfârșit. Avem nevoie de cele trei puncte ca să avem puțină liniște la iarnă. Va fi un joc foarte dificil, întâlnim o echipă tânără, cu elan, formată din juniori de la Academia celor de la FCSB“, a spus Moldovan.

„Trebuie să o scoatem la capăt“

Antrenorul lui FC Brașov spune elevii săi nu au niciun motiv să fie relaxați pentru meciul cu puștii lui Strizu. „ Nu avem motive să fim relaxați. În situația în care suntem, chiar și cu juniorii dacă jucăm trebuie să dăm totul pentru victorie. Am încredere mare în jucători, din punct de vedere al implicării și al concentrării chiar nu am ce să le reproșez. Situația din clasament apasă, dar tot noi, împreună, trebuie să o scoatem la capăt. Se poate! Până la urmă și Dacia Unirea Brăila, ultima clasată, mai speră la salvare!“, a spus Călin Moldovan, care nu se confruntă cu probleme de lot pentru acest joc, doar Ciopo fiind în continuare accidentat. Meciul FC Brașov Unirea Constanța va avea loc sâmbătă, de la ora 11.00 pe Stadionul Tineretului.

Liga 2, etapa 16

Vineri, ora 17.00:
Concordia Chiajna – FC Hermannstadt (tv)
Sâmbătă, ora 11:00:
Dunărea Călărași – Dacia Unirea Brăila, Unirea Slobozia – Viitorul Pandurii Tg. Jiu, CSC Șelimbăr – Poli Iaşi, FC Brașov – Unirea Constanța
Sâmbătă, ora 12:00:
Unirea Dej – Metaloglobus Bucureşti, Astra – Poli Timișoara
Sâmbătă, ora 12:30:
Steaua – FC Buzău (tv)
Luni, ora 15.30:
Ripensia Timișoara – FK Csikszereda (tv)
Marți, ora 17:00:
Petrolul – U Cluj (tv)
Clasament: 1: 1. Petrolul 39p, 2. FC Hermannstadt II 34p, 3. U Cluj 33p….16. FC Brașov 9p, 17. Unirea Constanța 8p, 18. Astra 5p, 19. Dunărea Călărași 4p, 20. Dcaia Unirea Brăila 2p.

Liga 3, etapa 15. ACS Kids Tâmpa, duel tare cu CS Blejoi

0

ACS Kids Tâmpa Brașov va juca sâmbătă, de la ora 13:00, pe ICIM, contra celor de la CS Blejoi, în ultima etapă din 2021 în Liga a 3-a. „Urșii” lui Ciprian Anghel și Vasile Tatarciuc au moral bun după succesul din derbiul cu SR Brașov și vor să obțină încă o victorie, care să le asigure o vacanță de iarnă, cât de cât, liniștită. „Ne așteaptă un joc dificil. Întâlnim un adversar cu experiență, care poate pune probleme oricărei echipe din serie. Noi sperăm să capitalizăm moralul bun acumulat după cele două succese de pe propriul teren și să câștigăm. O victorie ne-ar ajuta foarte mult în perspectiva ultimei părți a campionatului și ne-ar da un vibe de liniște pentru vacanța de iarnă”, a declarat Ciprian Anghel. Pentru acest joc, staff-ul tehnic al brașovenilor nu va conta pe Tenică accidentat, iar Dima este suspendat. Kids Tâmpa ocupă ultimul loc în C5 cu opt puncte, în timp ce prahovenii sunt pe 6 cu 18 puncte.