FOTO : INFO TRAFIC jud BRAȘOV
Un bărbat, în vârstă de 45 ani, care conducea o motocicletă pe DN1, la km 188, între localitățile Vlădeni și Codlea, din județul Brașov, a lovit un parapet. Cadrele medicale sosite la fața locului au declarat decesul acestuia.
Cadavrul urmează să fie preluat și transportat la Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov, în vederea efectuării autopsiei.
Polițiștii efectuează cercetări pentru a stabili cu exactitate cauzele și împrejurările producerii accidentului rutier.
Traficul se desfășoară alternativ.
Motociclist mort în urma unui accident, la ieșirea din Codlea spre Vlădeni. Traficul este îngreunat în zonă !
Caravana SMURD, pe Aleea de sub Tâmpa ! Se poate vizita !
FOTO : ARHIVA
Caravana SMURD ”Fii pregătit” și ”Centrul Mobil pentru răspuns în situații de urgență” au ajuns în Brașov, pe aleea Tiberiu Brediceanu ( sub Tâmpa )
Iată se spun salvatorii desptre scopul acestei vizite :
”Dacă ti-ai dorit întotdeauna să înveți cum să-ti ajuți semenii, acum este momentul.
Fiecare cetațean ar trebui să fie conștient că are nevoie de o minimă pregătire pentru a face față unor dezastre care pot apărea oricând. O persoană instruită va ști cum să se protejeze pe sine, să-și apere familia, dar și comunitatea de pericole.
Aceste centre mobile pot fi folosite pentru a organiza cursuri diverse de instruire medicală, atât pentru populație cât și pentru profesioniștii din cadrul sistemului de urgență. Participarea doritorilor la informații și cursuri de pregătire asigură creșterea capacității acestora de a reacționa corespunzător în situațiilor neprevăzute (inundații, incendii, cutremure, etc…).
Cei care ne trec pragul vor fi instruiti în acordarea primului ajutor medical de bază, în tehnici de stingere a incendiilor în locuințe și vor primi informații despre modul de comportare în diferite situații de urgență.
Caravana SMURD va rămâne la Brașov până duminică, 21 august.”
55,5 % dintre români cred în existența Iadului !!! Restul europenilor, mai puțin…
World Values Survey a realizat un sondaj cu întrebarea centrală dacă ”credeți în existența Iadului”, înregistrând pe o hartă procentele respective din populația fiecărei țări din Europa, transmite publicația grecească Eidiseis, citată de RAd, potrivit G4media.ro
Potrivit hărții publicate de World Values Survey cu rezultatele sondajului, Danemarca a fost țara cu cel mai mic procent, întrucât doar 9,4% din populația sa a declarat că crede în existența Iadului. Procente mici au fost înregistrate și în celelalte țări scandinave, Suedia (12,3%) și Norvegia (14,2%), precum și Finlanda (14,5%), Estonia (15,1%) și Islanda (12,9%). Germania (15,7%), Elveția (16,9%), Țările de Jos (12,9%) și Cehia (16,2%) au și ele procente scăzute, variind de la 9% la 20%.
Majoritatea țărilor europene se află între intervalele 20%-29% și 30%-39%. Între aceste intervale se înscriu țări precum Spania (25%), Portugalia (26,1%), Franța (23,5%), Anglia (23,9%), dar și țări din Balcani, precum Bulgaria (23,1) și Albania (22,6%). Tot între aceste procente se încadrează și Italia, întrucât 38% din populație și-a exprimat credința în existența Iadului, la fel și Rusia cu un procent de 36,8%.
Grecia intră în categoria procentelor 40%-49%, întrucât 44,3% dintre respondenți au răspuns că cred în existența Iadului. În aceeași categorie se mai încadrează Macedonia de Nord (47,5%), Croația (40,1%), Cipru (49,5%) și Lituania (40,7%).
În sfârșit, țara care a înregistrat cel mai mare procent, un covârșitor de 90,6% este Turcia, următoarul cel mai mare procent fiind de 72,1%, înregistrat în Bosnia.
Procente de peste 50% au fost înregistrate și în Muntenegru (52%), România (55,5%) și Polonia (53,4%).
Cupa României. SR Brașov – Cetate Râșnov 4-0. Reacțiile lui Ioan Naghi și Petre Lucian
SR Brașov s-a calificat, miercuri, în Turul 2 al Cupei României, după o victorie zdrobitoare pe teren propriu, pe stadionul Tineretului, 4-0 în fața celor de la Olimpic Cetate Râșnov. Golurile victoriei brașovenilor au fost marcate de Carlo Danciu 25, Dragoș Sandu 32, Marius Savu 53 și Bogdan Căucă 90+6.
Ioan Naghi: „Mi-a plăcut atitudinea băieților“
Directorul tehnic al celor de la SR Brașov, Ioan Naghi, a fost cel care a stat pe bancă la acest meci, iar Dîrvăreanu și Păun au stat la oficială de unde au dat indicații pe tot parcursul jocului. Ioan Naghi spune că a fost plăcut surprins de atitudinea jucătorilor săi. „Chiar mi-a plăcut atitudinea băieților. Au respectat sarcinile de joc și au demonstrat că au valoare. A trecut un meci, acum e important ce urmează și trebuie să rămânem cu picioarele pe pământ“, a spus Ioan Naghi.
Petre Lucian, reacție fair-play după eliminarea din Cupa României
De cealaltă parte, Petre Lucian, antrenorul râșnovenilor, spune că va avea o ședință cu jucătorii după dușul rece de pe Tineretului. „E un semnal de alarmă și pentru mine și pentru jucători acest joc. Am arătat multe slăbiciuni pe faza de apărare și nu am arătat ca o echipă. Sper să avem maturitatea să reușim să trecem peste acest meci. O să am o discuție cu jucătorii, trebuie să ne trezim, altfel ne ducem în cap! Țin să-i felicit pe jucătorii și antrenorii de la SR Brașov și le urez multă baftă în continuare“, a spus Petre Lucian.
Covid-19, Brașov-24 de ore : 126 bolnavi în spitale, 5 la ATI
Potrivit datelor furnizate de Direcția de Sănătate Publică, situația epidemiologică privind COVID-19 în județul Brașov se prezintă astfel:
■ Număr de cazuri confirmate de la începutul pandemiei: 120.080, dintre care 149 de cazuri de la raportarea de ieri, 17.08.2022
■ În ultimele 24 de ore au fost raportate 924 teste efectuate, dintre care 292 teste RT-PCR și 632 teste rapide antigen
■ 126 pacienți internați în spitale, dintre care 5 persoane internate la ATI
■ 2.047 persoane decedate de la începutul pandemiei; nici o persoană decedată de la raportarea de ieri
■ Incidența cumulată a cazurilor de COVID-19 în județul Brașov este de 5,61/1.000 de locuitori, iar în municipiul Brașov de 7,51/1.000 de locuitori
■ La nivel național, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.485 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, cu 2.015 mai puține față de ziua anterioară. 1.019 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.
68 de trotinetiști și bicicliști amendați ieri în municipiul Brașov, în câteva ore !
Ieri, polițiști din cadrul Poliției Municipiului Brașov – Biroul Rutier și Secțiile 1-5 Poliție au organizat și desfășurat o acțiune pe raza municipiului Brașov, ce a avut ca scop prevenirea victimizării prin accidente rutiere, verificarea respectării normelor legale incidente domeniului rutier de către conducătorii de biciclete și trotinete electrice, precum și asigurarea unui climat optim de ordine și siguranță publică. Pentru abaterile constatate, polițiștii brașoveni au aplicat 79 sancțiuni contravenționale, dintre acestea 68 sancțiuni contravenționale fiind aplicate pentru nerespectarea normelor legale de către conducătorii de biciclete și trotinete electrice și 11 sancțiuni contravenționale pentru săvârșirea de abateri la regimul rutier de către alți participanți la traficul rutier. Pentru prevenirea cauzelor generatoare de evenimente rutiere în care sunt implicați participanții la trafic ce se deplasează pe două roți, polițiștii brașoveni transmit:
Recomandări privind circulația pe drumurile publice a BICICLIȘTILOR:
În cele mai multe dintre cazuri, biciclistul este singura persoană implicată în evenimentul rutier care suferă leziuni, aspect care crește importanța purtării echipamentului de protecție, ce poate diminua sau împiedica rănirea biciclistului.
Astfel:
– utilizați casca de protecție și vesta reflectorizantă, pentru a vă proteja şi pentru a creşte vizibilitatea în deplasările pe drumul public.
– traversarea drumului pe trecerea pentru pietoni să nu fie făcută pe bicicletă, ci mergând pe lângă aceasta, după ce, în prealabil, v-aţi asigurat că intenţia de a traversa a fost observată de conducătorii auto şi că aceştia pot opri în condiţii de siguranţă.
– reamintim obligaţiile legale pentru biciclişti, referitor la limita de vârstă, de 14 ani, pentru deplasarea cu bicicleta pe drumurile publice, obligaţia de a folosi vesta reflectorizantă şi elementele din echiparea bicicletei, precum şi regula de a purta casca de protecţie şi de deplasare pe partea dreaptă a drumului atunci când participă la traficul rutier.
– recomandăm ca pentru cei care învaţă mersul pe bicicletă, în special copii, să utilizeze exclusiv trasee special amenajate sau în afara drumului public. În special copiii de vârste mici să fie sub supravegherea părinţilor, pentru a fi instruiţi şi a se obişnui cu regulile de deplasare în traficul rutier.
– nu creați suprize în trafic, manevrele bruște şi schimbarea direcţiei de deplasare să fie făcute doar după o asigurare temeinică.
Recomandări privind circulația pe drumurile publice a utilizatorilor de TROTINETE ELECTRICE:
– utilizați casca de protecție și elemente de luminare și reflectorizante în echiparea trotinetei, pentru a vă proteja şi pentru a creşte vizibilitatea în deplasările pe drumul public.
– limita de vârstă pentru deplasarea pe drumurile publice cu troninete electrice este de 14 ani.
– dacă un drum este prevăzut cu pistă pentru biciclete, atunci trotinetele electrice vor fi conduse numai pe pista respectivă. În lipsa acestei piste, circulația trotinetelor electrice este permisă numai pe sectoarele de drum unde viteza maximă admisă este de 50 km/h.
Recomandări privind circulația pe drumurile publice a MOTOCICLIȘTILOR:
– utilizați echipamentul de protecție omologat (cască, costum, cizme și mănuși) pentru că numai acesta vă poate asigura o protecție eficientă în caz de accident.
– fiți vizibili – folosirea permanentă a luminii de întâlnire și semnalizarea oricărei schimbări a direcției de mers este obligatorie, iar pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă, folosiți echipament reflectorizant.
– respectați regulile privind efectuarea depășirii, manifestați prudență și efectuați această manevră numai prin partea stângă, fără a-i incomoda pe ceilalți parteneri de trafic.
– nu creați suprize în trafic, manevrele bruște sau accelerarea puternică a motorului produc disconfort, iar aplicarea principiului ,,mă strecor” pentru că am timp sau am loc, generează risc major de accident.
– adaptați permanent viteza la condițiile meteo, de drum și de trafic.
– anticipați pericolele – rulând la distanță de minimum 1,5 m față de vehiculele aflate în staționare, pentru a evita deschiderea bruscă a unei portiere.
– nu confundați strada cu pista de concurs – viteza crește exponențial riscul de accident, precum și gravitatea consecințelor.
REȚINEȚI: Traversarea drumurilor publice pe trecerile pentru pietoni, în timpul deplasării pe bicicletă sau trotinetă constituie abatere la circulația pe drumurile publice și poate atrage sancționarea contravențională, sau, mult mai grav, implicarea într-un eveniment rutier.
(P) Servicii de proiectare de la Smart Home – alege soluții complete pentru casa ta de viitor
Dacă te gândești la o casă de viitor, trebuie să știi că decizia este una foarte responsabilă. O astfel de investiție este pe lungă durată și ar trebui să iei în calcul toate opțiunile pe care le ai. Înainte de a stabili exact cum îți dorești să fie casa ta, se fac numeroase măsurători și studii ale solului pentru ca echipa de proiectanți și lucrători să fie siguri că structura rezistă pe solul respectiv. În plus, sunt numeroase alte proceduri ce intră în conceperea unei case.
Alege de la Smart Home Concept servicii complete pentru casa ta de viitor!
Smart Home Concept îți vine în ajutor cu servicii de proiectare din partea unora dintre celor mai buni specialiști în acest domeniu. Site-ul prezintă numeroase concepte de case, printre care se poate localiza chiar și viitoarea ta casă. În funcție de spațiu, preferințe și stilul solicitat, arhitecții îți pun la dispoziție multiple alegeri, însă se ține cont bineînțeles și de dorințele tale. Poți discuta cu ei despre ceea ce îți dorești, iar împreună puteți stabili cu exactitate cum va arăta casa ta.
Pe site-ul smarthomeconcept.ro ai posibilitatea de a alege dintr-o mulțime de stiluri de case. Acestea au atașat și prețul per un astfel de proiect, în funcție de dimensiunile și ceea ce se va afla în interiorul lor. Bineînțeles, vei putea alege fie o casă existentă ca și proiect, fie poți veni tu cu ideile, iar specialiștii să le pună în practică. Tot pe site poți descoperi și alte servicii pe care le poți solicita.
Proiecte numeroase pentru diferite tipuri de case
În categoria de proiecte, Smart Home Concept îți prezintă proiecte pentru case de tip duplex, case cu etaj, case mici, proiecte case de vacanta, case cu mansardă, case moderne, fără etaj sau proiecte pentru casele la parter. În funcție de preferințele și bugetul tău, poți opta pentru oricare dintre acestea. Totuși, chiar dacă îți dorești un anumit stil, iar spațiul sau solul nu permite realizarea acestuia, proiectul poate fi ajustat.
Echipa de profesioniști este gata să te ajute chiar și în alegerea casei potrivite. Sfaturile lor și ideile tale pot face o treabă excelentă și un proiect grandios de viitor. Fie că îți dorești o casă de vacanță la care să te relaxezi, fie că vrei să alegi o casă pentru tine și familia ta, în ambele cazuri beneficiezi de profesionalism și promptitudine.
Servicii complete pentru casa ta de viitor
Cu toții știm că sunt necesare o mulțime de acte pentru începerea proiectului unei case sau a oricărei construcții. Smart Home Concept îți pune la dispoziție servicii complete pentru a avea un dosar complet. Este vorba despre optimizarea proiectelor de structură sau reproiectare, project management, verificări de proiecte, proiectare lucrări de consolidare și extindere, obținere avize ISC pentru autorizația de construcție, întocmire relevee, monitorizare pentru lucrările de construcție sau obținerea certificatului de urbanism.
De asemenea, mai sunt disponibile și alte servicii precum studiul geotehnic, proiectarea de instalații și așa mai departe.
Contact: office@smarthomeconcept.ro
Cățelușă pierdută în Cristian
Cățelușa din imagine a fost pierdută în Cristian, jud. Brașov. Are 5 ani.
Cine are informații este rugat să sune la nr. de tel. 0771153779.
Istorii uitate: Scheiul celor 26 de mori
l Acum peste 160 de ani, în vechiul cartier al Braşovului funcţionau 26 de mori, în paralel cu cea a lui Seewaldt, prima moară industrială din Transilvania
Odată cu primele case din Şchei, au apărut şi morile. Ape curgătoare erau destule, astfel că, la 1859, în vechiul cartier funcţionau nici mai mult, nici mai puţin de 26 de mori, grupate pe strada denumită cândva Valea Morilor. Cam câte una la fiecare 50 de metri. Căruţele încărcate cu cereale urcau înşiruite pe cărări înguste şi ieşeau din moară încărcate cu saci de mălai. Sute de ani au uruit morile în Şchei, până pe la 1911, când au amuţit. Dar s-au dezvoltat altele, dotate cu instalaţii industriale, fabricile Seewaldt şi From, mai jos, în Cetate. Astăzi, nici urmă de mori în Şchei. Eugen Moga (foto medalion), neobositul cronicar al Şcheiului, a refăcut harta celor 26 de mori, le-a desenat după vechi ilustrate şi le prezintă aşa cum a reuşit să le reconstituie, din spusele bătrânilor.
Zeci de pârâiașe şi tot atâtea mori
Moara e o construcţie care transformă grânele în făină. Fără mori, oamenii n-ar fi putut face pâine, astfel că şi în Şchei, cel mai vechi cartier al Braşovului, au apărut mori încă de la prima comunitate. Cartierul este aşezat într-o vale adâncă şi lungă, „de aceea, Şcheiul, satul dintre munţi, n-a dus niciodată lipsă de apă“, spune Eugen Moga. Şi unde e apă, sunt şi mori. Sau cel puţin au fost în vremea când oamenii aveau de măcinat cereale. Braşoveanul a studiat hărţi şi documente vechi şi a pornit pe urma morilor din Şchei, realizând ceea ce el numeşte un inventar al acestora. O muncă deloc uşoară, fiindcă zona nu mai e străbătută de zecile de ape curgătoare: Ţâpul lui Meşotă, Fîntîna lui Ştiubei, La Pietrele lui Solomon, Pe Valea cu Apă, Pe Valea Rece, În Varişte, Pe Valea Tei, Pe Valea Oului, La Fântânița Popii, La Podul Dracului. Din cele care au rămas, braşovenii vin din toate colţurile cu sticle să-şi ia acasă această apă curată, despre care se spune că e dătătoare de sănătate, fiindcă provine din „izvoare de apă vie“. De la Pietrele lui Solomon în jos, Şcheiul era străbătut de două ape importante, una naturală şi alta care curgea printr-un canal special săpat pentru mori, pe sub poalele dealului, de la „Dintre Pietre“, până la Varişte şi Poarta Şchei. Aici firul apei se împărţea în două: unul către moara din Poartă şi altul o lua pe după Turnul Graft. Mai jos de Valea Rece, fosta Vale Putredă, se pot vedea şi astăzi, pe partea dreaptă, urmele canalului.
De la moară, la cuptor
Principalul şi cel mai complet document care l-a ajutat pe Eugen Moga să reconstituie harta morilor a apărut în 1859, când municipalitatea a întocmit un plan al apelor şi morilor. În schiţa „Situaţia tuturor morilor de la Stâncile lui Solomon până la Poarta Cetăţii“, el a identificat 26 de mori, un număr impresionant dacă luăm în calcul suprafaţa cartierului. Erau plasate de-a lungul arterelor de circulaţie care legau Prundul de Pietrele lui Solomon. Din acest motiv, strada Principală se numea „Valea Morilor“. Diferenţele de nivel de la o moară la alta erau de 5 metri. Dar de ce aveau nevoie braşovenii de atît de multe mori? Fiindcă aveau ce măcina. La vremea aceea, pâinea fiecărei familii se făcea acasă. „Populaţia Şcheiului avea nevoie de cel puţin 2-3 mori, câte una pentru grîu, porumb şi păsat (mei), cele trei cereale care formau baza alimentaţiei. Localnicii aduceau grânele de la piaţă în schimbul produselor proprii. Duceau la vânzare fructe, brânzeturi, păsări vii şi aduceau produse care nu se cultivau pe aici“, explică Ionel Moldoveanu, urmaş al morarului Abri Mihali. Aluatul pregătit acasă era copt în cuptoare. Cel puţin 15 cuptoare erau în Şchei. Unele aveau şi brutării. Renumite erau „La Domnişoarele“ şi „La Papp“ de pe strada Vasile Saftu. „Femeile aduceau aluatul frământat în moldă la cuptor, iar copiii aşteptau să se coacă pâinea şi să primească un donţ. Din mălaiul proaspăt se hrăneau toţi ai casei, dar şi porcii de îngrăşat, precum şi puii mici. Pâinea se făcea ca să ajungă o săptămînă“, mai spune colonelul Moldoveanu, amintindu-şi de minunata pâine de Braşov, cu cartofi, care rămânea proaspătă câte 4-5 zile. Şi mămăliga era un aliment de bază: „Nu este mămăligă mai gustoasă, dulce şi plăcut mirositoare ca cea obţinută din mălai proaspăt măcinat, adus atunci de la moară“.
Roata primei mori se învârtea la Pietrele lui Solomon
„Prima moară de care îşi amintesc bătrânii a fost lângă Pietrele lui Solomon, pe locul unde acum e casa de pe str. Podul Creţului nr. 123“, îşi începe povestea Eugen Moga. În această zonă, denumită de şcheieni „Între Chietre“, au funcţionat de-a lungul timpului patru mori, uneori câte trei simultan. Aici, Moga a găsit fragmente de piatră de moară. A desenat moara după o vedere veche din 1890. A doua, Moara lui Şerban, era lângă fostul restaurant „Pietrele lui Solomon“, iar cu 50 de metri mai jos, era o a treia moară. La Podul Creţului nr. 117, pe unde trecea canalul „La Păstăi“ şi unde azi e un podeţ, se afla o altă moară. La Podul Creţului nr. 106, altă moară, iar pe locul unde e Şcoala Teologică „Dumitru Stăniloaie“, a funcţionat încă o moară. În capătul de jos al străzii Vâlcelu mai era o moară. Cea numită „La Chiuă“ era la intersecţia străzilor Valea Tei cu Vasile Saftu. Lista morilor din Şchei continuă cu cea de la intersecţia străzii Latină cu Pajiştei, Moara Papp Vâjoiu, şi una în Piaţa Prundului. Pe Valea Putredă au mai fost alte două mori. Pe o hartă din 1880, „Plan Von Kronstadt“, sunt menţionate doar 8 mori. Dar cea mai amănunţită schiţă, cea din 4 noiembrie 1859, aminteşte: Piua pentru păsat şi mei a lui Thomas Muller, morile de măcinat ale lui Kiss Sandor, Sorbun Gyorgy, Dragomir Andras, Sorban Andras, Sorban David, o moară a oraşului, cea a lui Pojer Janos, mori ale breslelor, mori comunale. Unele erau pive pentru postav, altele mori de făină.
Cea mai mare era Moara lui Mayer
Traseul morilor continuă pe Valea Putredă (azi Valea Rece), unde „am descoperit fundaţia unei mori, chiar la intrare, moara lui Pojer Janos, dar pe hartă apar alte două însemne de moară: Tuchmacher Innung şi Csizmenmacher Innung“, spune şcheianul. Unde a funcţionat restaurantul „Trocadero“, a fost moara notată pe hartă Walkmuhle der Wollenweber Innung. Dar cea mai mare şi mai modernă era cunoscută ca Moara lui Mayer, de pe strada Podul Creţului nr. 106. Pe frontispiciu scria: Turbinen, Kunst Walz-Muhle, adică numele proprietarului Mayer, moară cu valţuri artificiale, turbină cu aburi. Moara Mayer a fost construită cam pe la 1890, astfel încât să fie folosită şi forţa apei, şi cea a aburului. Avea două etaje. Azi, clădirea refăcută e locuită de mai multe familii. În timpul Primului Război Mondial, nu mai funcţiona. „Cazanul de aburi însă era folosit pentru apa fierbinte necesară spălării cazarmamentului, echipamentului, lenjeriei şi a pansamentului aduse de la spital: deci moara devenise spălătorie publică. Iar în al doilea război, roata a fost folosită la lemn de foc“. Era o roată mare, cu un diametru de 4 metri. Pietrele aveau şi ele vreo doi metri în diametru, dar erau de mai multe feluri. Perechea de pietre se schimba după felul grânelor: grâu, porumb, orzul de arpacaş, mei din care şcheiencele făceau celebra ciorbă de mei cu zeamă de varză.
Ultima moară
„Pe frontispiciul morii care se găsea mai jos cu circa 50 de metri de fosta cabană Pietrele lui Solomon, vedem într-o fotografie de epocă o interesantă emblemă. Încadrată într-un cerc, o roată de moară bătută cu ţinte susţinută de doi lei, iar în interiorul roţii, o cruce. Leii simbolizează puterea, iar cel ce deţine roata are imperiul sub puterea sa. Deasupra distingem literele T şi B, între ele un 8 răsturnat care poate simboliza infinitul. Dedesubt, anul 1790, probabil anul în care a început să funcţioneze moara, despărţită de un cerc mai mic plasat puţin excentric“, explica în urmă cu ceva ani Eugen Moga, cel mai bun ghid al Şcheiului. Moara a fost dărâmată cu puţin înainte de anul 1916. Moara lui Friederich Pellionis avea şi ea mare căutare. „Era construită în locul cel mai rău posibil, acolo unde se adunau torenţii după o ploaie zdravănă, unde drumul era foarte îngust şi paralel cu valea. Construită pe la 1800, Pellionis era sas, nu grec. Plata se făcea cu uiumul de mălai, cantităţile se măsurau cu baniţa sau vadra de măsurat“, spune Ionel Moldoveanu. Tot el îşi aminteşte că „ultima moară în deplină bunăstare pe care am văzut-o încă în funcţiune în anii 1929-1935, era tocmai prima ca aşezare pe firul apei, adică cea Dintre Chietri“. O clădire din lemn acoperită cu ţiglă. „Când roata se învârtea, tremura toată casa şi scârțâia din încheieturi, de aceea morarii foloseau lemnul, nu cărămida. În anii de care îmi amintesc, stăpânii ei erau Lanii Maria şi fiica ei, Etelka, ultimii proprietari fiind familia Stinghe“.
Moara cu noroc
Nu toate morile din Şchei au fost moştenite. Cele transmise din tată în fiu cu siguranţă au fost morile: Abri, Papp, Toth, Kovacs, Vereş. Morarii erau oameni respectabili în comunitate. Locuiau cu întreaga familie în moară. Ionel Moldoveanu povestea că mama lui s-a născut în moară. „Biata bunică-mea ridicase un sac mai greu pentru a-l turna în coşul morii şi pe loc au apucat-o durerile facerii. Nu era nimeni primprejur care să o ajute, dar nici nu a strigat, că tot nu ar fi auzit nimeni, de huruiala pietrelor care începuseră a se freca una de alta, semn de golire a coşului“. Povestea s-a întâmplat în 1909, la moara ridicată de străbunicul şcheianului prin 1858. Moara a rezistat până la 1911. „După ce s-a desfiinţat, bunica s-a mutat în altă casă, iar de la moară au adus materialele care puteau fi folosite, printre care cele două pietre, pe care le-a făcut praguri în faţa porţii şi a casei. Celelalte mori au rămas întregi, dar s-au transformat în locuinţe ale morarilor“. Astăzi, şi acele case au dispărut, astfel că din zecile de mori au mai rămas doar câteva pietre şi şanţul prin care apa intra în moara lui Mayer.
Când n-a mai venit apa la mori
Activitatea morilor din Şchei a încetat în 1911, când au fost captate principalele cursuri de apă, pentru reţeaua de apă potabilă a oraşului. Eugen Moga spunea că acest moment s-a asociat cu cel al declanşării războiului vamal din 1889 dintre România şi Austro-Ungaria. „Prin majorarea exagerată a taxelor de import pentru grâul românesc, industria morăritului din regiune n-a putut concura cu întreprinderile similare din Ungaria, mai performante, care se puteau aproviziona cu grâu mai ieftin. Din lipsa altor surse de apă şi a gradului avansat de uzură, s-a ajuns ca spre sfârşitul secolului XIX, aceste mori să-şi înceteze activitatea, sarcina lor fiind preluată de morile din Braşov: Seewaldt şi From (strada Avram Iancu) şi a celor din comunele învecinate, cum ar fi cea de la Ghimbav“. „Prin curtea ambelor mori trecea calea ferată. Pentru o vreme, ţăranii cu cantităţi mai mici de grâne au continuat să urce pe străzile înguste şi repezite ale Şcheiului“, completează Ionel Moldoveanu. În 1904 erau 12 morari, în 1927 rămăseseră 4. Cărăuşii erau cei care transportau la moară grâul şi făina. Renumiţi erau Nicu Gal din Pajişte, Nicolae de pe Tocile. Şi ei s-au împuţinat, până când această meserie a dispărut de tot. Eugen Moga a aflat şi ce credeau şcheienii despre desfiinţarea morilor: „Se spune că la moară se leagă şi se dezleagă blesteme. Probabil de aceea au fost dărâmate, şi astăzi nu mai găsim mori în Şchei. Au dispărut odată cu vrăjitoarele“.
Prima moară industrială din Transilvania
După puzderia de mori din Şchei, în Braşov au luat avânt morile industriale. Moara A. Seewaldt, numită apoi „Horia, Cloşca şi Crişan“, s-a transformat mai târziu, după 1947, în secţia de paste făinoase a Întreprinderii de Morărit şi Panificaţie Braşov. Apa care alimenta moara provenea tot din Şchei, de la Pietrele lui Solomon. „Moara Seewaldt a fost iniţial o moară de apă. Dealul Morii este în continuare denumirea dealului, Colina Universităţii este o expresie recentă şi neoficială“, spunea arhitectul Gruia Hilohi, arătând că în fostul bazin au funcţionat şi un ştrand, şi o şcoală de înot (sec. XIX-XX), „de unde şi vechea denumire a străzii T. Grozăvescu: Str. Scăldătoarei“. Moara Seewaldt (Morile Unite Braşov) a fost prima moară industrială din Transilvania. A fost construită în anul 1796 de Iacob Kocián, apoi în 1830 a intrat în posesia emigrantului francez Thieny. De la el a cumpărat-o Rudolf Seewaldt în anul 1865. Dacă la început, măcinarea se făcea cu o instalaţie simplă, mai târziu s-a trecut la automatizare, ajungându-se la o capacitate de prelucrare de 30 de tone de grâu pe zi. Din 1890 conducerea a fost preluată de Alfred Seewaldt, iar în 1915, când s-au aniversat 50 de ani de când moara aparţinea familiei Seewaldt, s-au anunţat proiectele de viitor: conectarea la calea ferată industrială de stat şi construirea de depozite cu capacităţi pentru 10.000 de saci. În perioada interbelică, cu un capital investit de peste 5 milioane de lei, funcţiona în Braşov şi Moara Martin From et Fiii. Astăzi, multe firme au ca obiect de activitate morăritul şi panificaţia, însă nu pot egala frumuseţea morilor ţărăneşti de odinioară.
Premieră în S-E Europei: moara de hârtie de la Braşov
Mori au funcţionat în Braşov încă din primele secole de existenţă a burgului, începând cu zona Carpatex, unde erau cel puţin patru mori ale pielarilor. La 15 noiembrie 1571, magistratul Braşovului a stabilit „Statutul Breslei morarilor din Braşov“, ceea ce înseamnă că erau multe mori şi mulţi morari în cetate. Însă moara de hârtie din Braşov a fost o premieră absolută în Transilvania şi în Sud-Estul Europei. A fost înfiinţată în 1539, de către negustorii Johannes Fuchs şi Johannes Benker, fiul celui care a primit Scrisoarea lui Neacşu de la Câmpulung. Pentru organizarea şi conducerea morii a fost adus Johannes (Ioan) Hockermann, morarul unei fabrici de lângă Cracovia. I se zicea „Polacul“. Moara de hârtie din Braşov se numără printre cele mai vechi din Europa. Funcţionarea ei a dus la sporirea producţiei de hârtie şi, implicit, la o mai bogată activitate tipografică. La 7 martie 1546, cu ocazia prezentării primei hârtii produse la Braşov, „Polacul“ a primit o recompensă de 2 florini din partea conducerii oraşului. Preţul hârtiei a scăzut brusc, de la 2 florini cât costau 50 de coli din import, la 1 florin şi 12 aşpri, hârtia indigenă. Ținând cont că pe vremea aceea o pereche de cizme costa un florin, nu e de mirare că hârtia braşoveană a câștigat repede piaţa, fiind comercializată în toate cele trei ţări româneşti, precum şi în Ungaria. Mai târziu, chiar dacă au apărut şi alte mori de hârtie, la Cluj (1563) şi Sibiu (1573), consumatorul principal de hârtie, cancelaria principelui Transilvaniei, a folosit tot hârtia braşoveană, produsă din zdrenţe. Moara de hârtie de la Braşov a funcţionat tot în zona străzii Mihai Viteazul de azi. A fost distrusă în 1600. A fost celebră şi prin bătăliile care au avut loc în preajma ei. Cronicile menţionează că voievodul Ţării Româneşti Radu Şerban a purtat lupte biruitoare cu Moise Szekely şi Gabriel Bathory „lângă moara de hârtie“.
35 de ani: Ce sacrificii a făcut Loredana de-a lungul timpului?
l O carieră impresionantă
Deja de mai bine de 35 de ani, Loredana este una dintre cele mai apreciate artiste din peisajul muzical românesc. Este genul de artist care se reinventează permanent pentru a fi în ton cu trend-urile actuale, dar reușește totodată să își păstreze autenticitatea. De-a lungul timpului însă, Loredana a făcut numeroase sacrificii de dragul carierei.
A lansat hit după hit și a reușit mereu să fie în top. Atât din punct de vedere muzical, cât și din punct de vedere al imaginii sale. Este genul de artist cameleon care surprinde cu fiecare apariție.
Drumul până la succes nu a fost însă unul prea lin pentru Loredana. Artista a dezvăluit că a făcut numeroase sacrificii de-a lungul anilor.
„Cu siguranță este o meserie foarte grea pentru femei și dacă vrei să fii în top trebuie să faci sacrificii. Premiile pe care le câștig sunt măgulitoare pentru cariera mea. După 36 de ani de când am câștigat premiul cel mare la Festivalul de la Mamaia, să rămân în topul publicului, este incredibil. Nu aș fi crezut niciodată. Se pare că nu a fost întâmplătoare acea recunoaștere și că am încercat cu fiecare album, moment, fiecare apariție să fiu peste ce am fost și să nu-mi dezamăgesc fanii. Este complicat, dar asta a fost motorul pentru mine. Indiferent de cât m-a costat. Uneori poate am fost bolnavă și am stat în perfuzii, dar a trebuit să filmez la un film în frig, am stat acolo. M-am sacrificat pentru artă și nu-mi pare rău. E și greu, dar și frumos. Când auzi aplauzele, că sunt emoționați în fața ta, dar că poți să-i schimbi pe muzica ta, să-i faci să facă dragoste pe muzica ta, să facă copii. Am primit atâtea poze de la oameni care au făcut asta pe muzica mea. Ce poți să ceri mai mult de la viață?” a declarat Loredana Groza pentru un tabloid central.
