„Ce a făcut Nicușor Dan este o mârșăvie. După aceea, vin socotelile astea de tejghea pe colțul mesei, cum fac diverși. Ceea ce este surprinzător – și, de fapt, n-ar trebui să mă mai surprindă nimic la domnul Nicușor Dan – este prostia matură, împlinită a acestui Veștea. E chiar mai nătâng decât Ciucă, o altă propunere liberală de mare forță. Ăsta e mai nătâng! Deci ăsta este prostul satului care a ajuns pe ulița principală, cum spunea Umberto Eco și n-o să încetez a-l cita. Chiar ăsta este prostul satului”, a spus Cristian Tudor Popescu.
CTP despre Veștea: „Nătâng”, „nătărău”, „prostul satului ajuns pe ulița principală”
„Ce a făcut Nicușor Dan este o mârșăvie. După aceea, vin socotelile astea de tejghea pe colțul mesei, cum fac diverși. Ceea ce este surprinzător – și, de fapt, n-ar trebui să mă mai surprindă nimic la domnul Nicușor Dan – este prostia matură, împlinită a acestui Veștea. E chiar mai nătâng decât Ciucă, o altă propunere liberală de mare forță. Ăsta e mai nătâng! Deci ăsta este prostul satului care a ajuns pe ulița principală, cum spunea Umberto Eco și n-o să încetez a-l cita. Chiar ăsta este prostul satului”, a spus Cristian Tudor Popescu.
UNDE IESIM ÎN ACEST WEEKEND
UNDE IESIM ÎN ACEST WEEKEND
n Joi, 18 iunie, ora 10.00, Piața Sfatului, Lavanda Fest – ora 21.00-concert Mircea Baniciu
n Joi, 18 iunie, ora 19.00, Filarmonica Brașov, „Pasărea de foc”: Închiderea Stagiunii 148 – Concert cu David Molard-Soriano și Axelle Saint-Cirel
n Joi, 18 iunie, ora 19.00, Teatrul „Sică Alexandrescu”, spectacolul cu piesa „Singuri împreună (Savage în impas)” de John Patrick Shanley
n Vineri, 19 iunie, ora 10.00, Piața Sfatului, Lavanda Fest: ora 19.00-concert Cristian Lupașcu; ora 20.00, concert Cristi Dumitrașcu & Planul B
n Vineri, 19 iunie, ora 19.00, Teatrul „Sică Alexandrescu”, spectacolul cu piesa „Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian
n Vineri, 19 iunie, ora 19.00, Centrul Cultural Reduta, spectacol aniversar- Teatrul Particular Brașov 16 ani!
n Vineri, 19 iunie, ora 20.00, Waldkafe, concert „Cobza haihuie”, cu Călin Torsan și Sorin Romanescu.
n Sâmbătă, 20 iunie, ora 10.00, Piața Sfatului, Lavanda Fest: ora 19.00-concert Ada Ruxandra; ora 20.00, concert Emeric Imre & Mircea Mickael Vanca
n Sâmbătă, 20 iunie, orele 14.00-21.00, InkFest 2026- Scena Outdoor în Curtea InkMusic- concert: Angelite · Rift · Ultimul Etaj · Barbarossa · Hell’s Grace · Radical 25 · Très Jolie Comme Il Faut
n Sâmbătă, 20 iunie, ora 18.00, Organ Nights – concert de orgă susținut de Eduard Antal
n Sâmbătă, 20 iunie, ora 18.30, Opera Brașov, spectacolul „Pescuitorii de perle”, operă de Georges Bizet
n Sâmbătă, 20 iunie, ora 19.00, Teatrul „Sică Alexandescu” Brașov, spectacolul cu piesa „Mincinosul”, de Carlo Goldoni . Soliști
n Sâmbătă, 20 iunie, ora 19.00, Filarmonica Brașov, Trio Tangata – Jazz Tango. Soliști: Natalia Pancec (prim-violonistă), Mădălina Fara (prin-violoncelistă) și Bogdan Mihăilescu(chitară)
n Sâmbătă, 20 iunie, ora 19.00, Galeria Ora0, concert- rock alternativ- Bardo Noir & Angelite
n Duminică, 21 iunie, ora 10.00, Piața Sfatului, Lavanda Fest: ora 18.00-concert Țapinarii; ora 19.00, concert Mircea Vintilă
n Duminică, 21 iunie, ora 18.00, Teatrul „Sică Alexandescu” Brașov, spectacolul cu piesa „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale
n Duminică, 21 iunie, ora 18.30, Opera Brașov, concert Cvintetul Vocal Anatoly
n Duminică, 21 iunie, ora 19.00, Centrul Cultural Reduta, spectacolul cu piesa „Dragoste în 2 acte”, cu Maia Morgenstern, Marius Bodochi și Orchestra Simfonică Liber Artis Iași
MARTORI DE PIATRĂ: Străzile cu istorie din vechiul Brașov

l Denumirile de odinioară ale străzilor din Cetate aminteau de meșteșuguri, comerț, nume de intelectuali brașoveni. Străzile Brașovului modern au conservat identitatea vechiului burg.
„Numele străzilor și piețelor din Brașov erau uneori interesante și vorbeau despre stări și oameni din veacurile trecute“, scria cărturarul Sextil Pușcariu în „Brașovul de altădată“. Vechile denumiri ale străzilor au fost uitate, dar au rămas casele și pavajul să vorbească despre istoria orașului.
Pentru un călător este de ajuns să străbată la pas aceste străzi pentru a înțelege ce însemna Brașovul medieval. Pentru un brașovean, însă, numele vechi contează, fiindcă amintesc de epoci, personalități și ocupații ale unui Brașov îndepărtat. Străzile Brașovului au primit nume acum mai bine de 100 de ani: „în 1890, s-au montat tăblițele cu numirile străzilor în trei limbi: sus ungurește, la mijloc nemțește, iar jos românește“. În același an, s-a introdus și numerotarea caselor. Străzile au primit alte nume după Primul Război Mondial, apoi după 30 decembrie 1947, la începutul anului 1960, în anii ’80, și după 1989. La început, străzile erau botezate după breslele care își aveau atelierele pe acele artere. Apoi, au apărut numele edililor orașului și ale instituțiilor. Apoi, ni s-au impus numele unor eroi sovietici, iar astăzi, în sfârșit, citind plăcuța unei străzi din orașul istoric, ne putem desluși trecutul.

Pe promenadă, pe sub tei
Actualul Bulevard al Eroilor s-a numit Ferdinand până la venirea comuniștilor, care l-au botezat Carpați, apoi Gh. Gheorghiu-Dej. Artera începea în Livada Poștei, „numită astfel pentru că aici mai de mult pășteau caii căruțelor ce făceau traficul poștal. Case nu erau, afară de vreo două vile așezate în grădini“, nota Sextil Pușcariu. Acolo unde începe Strada Mureșenilor de azi era Poarta Vămii, iar în stânga ei, era locul de promenadă al brașovenilor și parcul cu castani. „În parc ieșeau după-amiază cocoanele noastre la plimbare. Pe Promenadă se plimba în cursul săptămânii tineretul brașovean.“

Vara, trecătorii se opreau la „cafeneaua Promenăzii, pe care o ținea Erdelyi“. Era și o „fântână săritoare“ (Springbrunnen). „Duminica după-prânz era rezervată lucrătoarelor și servimorimii. Orchestra orașului sau muzica militară cânta în pavilion“. Promenada era străjuită de tei. Toamna, prin zonă făceau instrucție soldații. Iar în zile de târg, se adunau carele cu boi ale târgoveților. Tot aici poposeau caravanele circului și se instalau caruseluri, „teatre de purici și alte minunății“. Pe drumul către cartierul Brașovechi, cam pe unde este acum AJOFM-ul, „erau câteva șatre în care se frigeau cârnați, cartaboși, bucăți de carne grasă de porc, ficat, plămâni și alte măruntaie“. Tot în Livadă, în 1895, un preot catolic cu puteri de vraci a deschis un fel de cabinet, în care recomanda „aderenților“, „umblarea desculț“.
La 1911, lângă Poarta Vămii erau mai multe instituții: Gimnaziul romano-catolic și Biroul de pașapoarte. În clădirea biroului de informații pentru călătorii străini a funcționat mai apoi Cercul Militar.

Un „zgârie-nori“ între palate
Pe Bulevardul Ferdinand, singurul bulevard al Brașovului de acum un secol, impresionantă era clădirea actualului Hotel ARO Palace, „cu opt sau zece etaje, o terasă în loc de acoperiș și cinematograf“, ceea ce reprezenta în arhitectura orașului „tipul local al zgârie-norilor“. Pe la 1891, a apărut Biserica Reformată, demolată în anii ’60 de comuniști. În zona fostului Palat al Telefoanelor era școala reală, numită apoi Liceul Meșotă. Tot pe bulevard erau Academia Comercială și „palatele zidite pe cealaltă parte a Promenăzii, al Finanțelor cu caraghioasele obeliscuri în colțurile acoperișului, al Poștelor și al Justiției, cu nelipsita cupolă, podoaba celor mai multe palate din Budapesta“. Sextil Pușcariu nu uită să amintească și de „o prăvălie de aparate de radio, gramofoane și instalațiuni electrice“.
La 1900, străzile erau iluminate cu gaz. „Umblau pe atunci lampagii pe străzi, cu niște scări lungi ca de trei metri, pe care se urcau ziua să curețe geamurile felinarului și să umple rezervorul cu gaz, seara să aprindă lămpile, dimineața să le stingă, iar mai târziu cu prăjini, care la vârf aveau un dispozitiv cu care puteau întoarce robinetul și să dea drumul gazului. Uzina de gaz aerian, introdusă de o firmă engleză, a început să lucreze prin anul 1865“. La capătul bulevardului era renumita vilă a inginerului Kertsch, cel care a făcut apeductul Brașovului, „un bărbat luminat, umblat prin lume și cu vederi mai largi și moderne“. Și-a ridicat vila cu balcoane și turnuleț, în 1888. A vândut-o apoi lui Ion Baiulescu. Bombele din Al Doilea Război Mondial au avariat serios clădirea. Regionala CFR a refăcut-o și și-a stabilit sediul în ea. Comuniștii au pus vila la pământ în 1972, ca să ridice în locul ei Modarom-ul.
Republicii, strada breslei căldărarilor
De la Vila Kertsch, mașinile și carele trebuiau să urmeze sensul unic, prin Bulevardul Ferdinand, ca să ajungă în Piața Sfatului, actuala Stradă Republicii fiind și atunci doar pentru pietoni. Această stradă emblemă a Brașovului, s-a numit cândva Strada Porții, de la poarta principală a orașului care se afla în capătul dinspre Prefectură. Sașii îi spuneau Purzengasse, iar ungurii Kaputca. Republicii s-a numit și Căldărarilor, de la breasla care avea aici ateliere. A purtat pentru o scurtă perioadă și numele Carol, iar acum e Republicii. Înainte să fie stradă, la capătul dinspre poartă, „se îngropau cei secerați de ciuma din anii 1718 și 1719, în cimitire improvizate“. Prin mijlocul străzii, trecea apa care venea din Șchei.
După dărâmarea porții, cele mai frumoase clădiri erau, în afară de cea a lui Christian Kertsch, vecină cu Hotelul Continental (cu medalioane aurite și parchete comandate la Viena), vila luxoasă a directorului de bancă Maurer, casa cu două etaje a Societății Industriașilor (Gewerbeverein), casa magistratului orașului, casa lui Bachmeyer, cea a lui Gyerthanyfy, unde a funcționat oficiul telegrafic. Tot în zona porții au fost ridicate noua primărie a orașului (astăzi sediul unor magazine și agenții) și Școala de Meserii (azi Regionala CFR Brașov). Hotelul Coroana, cel mai bun din oraș, împreună cu ARO, funcționa în clădirea în care îl știm și astăzi.
„Cel mai căutat vad comercial“
Străzile laterale care porneau din Republicii de acum 100 de ani se numeau ca și astăzi Sfântul Ioan și Michael Weiss. Pe strada Mihail Sadoveanu era intrarea la liceul real unguresc. Înainte de construcție, acolo fusese un lac pe care se patina. Strada Sfântul Ioan a fost botezată Maiakovski de comuniști, iar Michael Weiss, unde era și Piața Sub Bucium, s-a numit Armata Roșie. După Revoluție, această arteră a fost împărțită în două: M. Weiss și Armata Română, pentru partea dinspre Bălcescu, denumirea de la începutul secolului XIX fiind Strada Aței. Strada Diaconu Coresi se numea Târgul Boilor.

Sextil Pușcariu punctează și casa aflată la intersecția Republicii cu Michael Weiss, în care era, pe vremea lui, uzina electrică. În cealaltă casă de pe colț era farmacia Jekelius numită „La Speranța“. O alta era ceva mai sus, se numea „La Leu“ și era a lui Stenner. Mai amintește și Hotelul Barosch, „deschis în anul 1894, deși avea 48 de camere, baie și chiar telefon, s-a închis nu peste mult timp după ce s-a deschis“. Pe Republicii se afla și prăvălia de ghete Peter, patiseria unui grec care făcea baclavale, dar și cofetăria Bodendorfer, „cofetarul elevilor de liceu, cu prăjituri mari și ieftine“. Colț cu Târgul Boilor era restaurantul Gabel. În Ulița Căldărarilor era în 1791 un spital al armatei. „În Ulița Căldărarilor, azi cel mai căutat vad comercial, erau aproape numai meșteșugari în fundul curților pietruite“. Faimoasele pietre cubice din zona Modaromului au fost puse la 1742. Pavajul a fost refăcut în 1977 și apoi în 2006.
Ulița pe care se dădeau baluri
Ateliere au fost și pe strada Hirscher, lângă o tipografie, băcănia lui Barla, un brânzar, bodega lui Eremias, librăria românească a lui Nicolae Ciurcu, iar în colțul străzii, către Piața Sfatului, era locul în care hamalii așteptau să fie tocmiți. Strada lui Hirscher, aceeași cu cea de azi, făcea legătura între Castelului și Târgul Florilor, ulița care venea în continuarea Străzii Porții. Tot Pușcariu spune că s-a numit cândva Târgul Peștelui, pentru că pe traseul ei se adunau comercianții de pește prins la Olt. Apoi i s-a spus Strada Teatrului, de la clădireea teatrului demolată în 1892. Pe locul ei s-a construit cinematograful Reduta, numit apoi de comuniști Casa de Cultură a Municipiului Brașov, azi Centrul Cultural Reduta. Numele vine de la o sală din Viena, „Raduta“, după cum notează cronicarul, „și avea o fațadă împodobită cu zorzoanele stilului baroc târziu și rococo incipient. Una din cele două clădiri din care era compus teatrul, cea cu sala de teatru, avea spre stradă un rând de ferestre rotunde. În sala ei spațioasă s-au dat multe baluri, la care mergeau bunicile noastre în crinoline de mătase scumpă“.
Până în 1985, strada a mai purtat și alte nume: Roza Luxemburg și Ciucaș. Pe această arteră era Podul Bătușilor, azi Cerbul Carpatin, iar pe vremea lui Pușcariu, policlinică. „În podul uriaș al acestei clădiri aflai expuse spre vânzare mobile, lăzi, funii, cizme și alte obiecte.“ Tot în această clădire imensă, se găseau la 1911, Căpitănia orășenească și Pivnița Eszterhazy.

Din Hirscher pornea Strada Orfanilor (de la azilul săsesc pentru copii orfani), azi Strada Poarta Șchei, fostă Maxim Gorki, iar pe colț era cea mai veche farmacie din Brașov, „La Urs“, a lui Roth. La intersecția cu strada Fânarilor, Castelului de azi, fostă Pavlov, a fost Târgul Straielor, apoi piață de zarzavaturi.

Cel mai vechi hotel din Brașov
Piața Sfatului era arondată mai multor străzi amenajate pentru comerț: Târgul Florilor, continuat cu Târgul Fructelor, Târgul Putinarilor, Târgul Grâului (în fața Bisericii) și Târgul Inului (în fața BNR). Târgul Grâului este atestat din 1520. Denumirea s-a schimbat în 1922 în Piața Sfatului, apoi a devenit Piața 23 August, iar acum e din nou a Sfatului. Șirul Inului, aflat în prelungirea Târgului Cailor, azi Barițiu, se continua cu Zollstrasse, numită apoi Strada Vămii, apoi Regele Mihai, apoi 7 Noiembrie, azi Mureșenilor. Pe această stradă, în stânga, cum urci, a funcționat cel mai vechi hotel din Brașov, „La Coroană“. La 1519, era mai degrabă un han cu două paturi. Ulterior a avut mai multe locuri de cazare, dar numai pentru oaspeții săi. Prin curtea Coroanei puteai ieși în Piața Sub Bucium, la cârciuma „La Cetatea Râșnovului“. Lângă hotel era vama, iar peste drum, redacția gazetei Kronstadter Zeitung. În secolul XVIII, în locul Vămii fusese poștă, apoi restaurant. În 1912 clădirea a fost restaurată de arhitectul Albert Schulter.

Pe această stradă, în casa de la numărul 11, Honterus a amenajat prima tipografie, în 1539. În 1833 a fost cumpărată de Iohan Gott care a tipărit aici primele ziare. Sextil Pușcariu amintește și alte case de pe această arteră: „casa avocatului Garoiu, cu fațada ei pestriță ca a palatului Sturdza din București, casa Safrano în Șirul Inului. Casa Ghiță Pop are un aer distins, dar cea de peste drum, zidită pentru un armean, care ținea «trafică», adică debit de tutun, era atât de încărcată cu diferite amănunte de toate colorile încât semăna mai mult cu o pagodă chinezească decât cu o zidire potrivită într-o stradă brașoveană“. Pe colțul cu Târgul Grâului era „casa mare și domnească a bogătașului Trauschenfels, zidită în 1852“. La parter era o cafenea modernă, a lui Drechsler. Mai era și Cafeneaua Belvedere.
Strada cu tramvai
În ceea ce știam noi că a fost până nu demult Cinematograful „Popular“, a funcționat Hotelul Europa, apoi Cinematograful „Corso“. Farmacia de lângă se numea „La Biserica Albă“. În apropiere era și Muzeul Săsesc al Districtului Bârsa. Mai erau și drogheriile lui Teutsch și Tardes, „pânzăriile“ și Liceul Catolic, lângă biserică. Ulița Vămii era o arteră comercială în plină expansiune, astfel că grădinile dinspre După Ziduri „au dispărut în cea mai mare parte, căci negustorii din aceste părți folosesc orice metru pătrat pentru depozitele lor de mărfuri“.
Dacă ne-am întoarce în timp pe Ulița Vămii, am recunoaște mai toate clădirile, dar ne-am mira să vedem că pe aici trece tramvaiul. „Șinele tramvaiului erau mai înălțate decât caldarâmul, încât roțile trăsurilor se împiedicau de ele și lunecau o bucată bună de-a lungul lor înainte de a fi izbutit să le traverseze“, spune Pușcariu. Poarta Vămii a fost dărâmată tocmai pentru a încăpea locomotiva cu aburi, care urca până în Piața Sfatului, cobora pe Strada Lungă (fostă Voroșilov), până în Bartolomeu, apoi, înapoi, pe Bulevardul Ferdinand, până în Noua și Satulung.

Cam acestea erau străzile cele mai bătute din centrul Brașovului de acum 100 de ani: Strada Porții, a Vămii și Ferdinand. Însă importantă era și Strada Neagră, denumită apoi Regina Maria, azi Nicolae Bălcescu. S-a numit așa de la culoarea apei care curgea prin canalul ce aduna reziduurile de la cele 40 de tăbăcării din zonă. Este prima stradă a Brașovului, fiind menționată în documentele din 1464 cu numele Swarczgas.

Strada Castelului (Burggasse) s-a numit Fânarilor, de la breslașii care fabricau funii, apoi strada Pavlov, iar acum a revenit la vechea denumire. Strada Postăvarului s-a mai numit și a Spitalului, apoi Molotov. Indiferent câte nume au purtat, vechile străzi au reușit să se schimbe doar atât cât să țină pasul cu vremurile, păstrând însă identitatea vechiului burg.

Strada Sforii
Strada Sforii este o arteră pe care nu domiciliază niciun brașovean, pentru că nu are case, este doar un culoar de 83 de metri între Străzile Cerbului și Poarta Șchei. Strada este menționată documentar în secolul XVII, ca simplu coridor care facilita intervenția pompierilor. Lățimea Străzii Sforii variază între 111 și 135 cm, fiind cea mai îngustă stradă a orașului și a Europei de Est și a treia de pe continent, după Str. Spreuerhofstrasse din Germania (50 cm) și Str. Parliament din Anglia (64 cm).
„Trecând prin Strada Sforii, ți se părea că ai făcut o faptă eroică. Stradela e atât de îngustă de nu încap doi inși deodată pe ea“, o descrie Sextil Pușcariu. De mașini nici nu poate fi vorba. În anul 2003, străduța a fost reabilitată, punctul de atracție fiind felinarele care reproduc modelele autentice din secolele trecute, însă nu mai funcționează cu gaz. Celebrul ghid Michelin i-a acordat Străzii Sforii o stea. Ea a fost închisă cu lacăte de actuala administrație de mai bine de 6 luni, accesul fiind blocat cu un panou imprimat cu imaginea străzii.

Cum îngrijim petuniile pentru a avea flori toată vara
Cum îngrijim petuniile pentru a avea flori toată vara
Petunia curgătoare trebuie să aibă în primul rând un ghiveci destul de mare (circa 5 l de pământ pentru o plantă), trebuie să fie udată suficient și să fie curățată periodic de florile uscate.
„Ciupirea”
Pentru a avea petunii bogate este nevoie s-o „ciupiți”. Aceasta procedură poate fi făcută în 2 faze esențiale de creștere. În cazul în care ați cumpărat planta foarte tânăra, este bine să o „ciupiți” când ramurile ating 10-20 cm., astfel încât să se ramifice mai mult. Dacă ați cumpărat planta adultă, cu ramuri peste 30-40 cm., este bine să o ciupiți cam la jumătatea ramurilor. Ideal ar fi ca planta după ciupire să fie protejată de soare. Dacă veți face această procedură, plantele vor fi mai puternice și nu se vor rupe. De câte ori trebuie să efectuați această procedură? Imediat ce lăstarii ajung la lungimea de aproximativ 10-15 cm (sau chiar mai mult). Și mai trebuie să curățați planta de florile uscate. Trebuie să repetați procedura până veți obține o plantă sănătoasă și cu multe flori. Dacă nu faceți acest lucru, planta nu va mai inflori. Cu cât o curățați mai des, cu atât înflorirea va fi mai rapidă și mai bogată.
Hrănirea.
Îngrășămintele le sunt necesare pentru că le stimulează înflorirea. Plantele au nevoie de îngrășământ cel puțin o dată la două săptămâni, pe parcursul întregii perioade de înflorire. Plantele tinere au nevoie de îngrășăminte cu un conținut de azot pentru creștere. Mai târziu au nevoie de fosfor, potasiu și fier.
Udarea
În mod normal petuniile pot fi udate în fiecare zi sau o dată la două zile. Vara, când vremea este caniculară, este bine să fie udate dimineața și seara, pentru că sunt mari iubitoare de apă, dar și pentru faptul că apa le stimulează înflorirea. Dacă nu primesc o cantitate suficientă de lichid, frunzele sunt primele care se usucă, iar florile își pierd intensitatea culorii. Dacă sunt udate corect, petuniile își revin.
Substrat de calitate
Petuniile au nevoie de un sol hrănit care să păstreze bine umiditatea, de aceea este mai bine să cumpărați substrat deja pregătit.
Semănarea și transplantarea.
Dacă nu doriți să cumpărai o plantă deja înflorită, atunci trebui să fiți atent la semănare. Semințele se acoperă cu un strat de sol de 1-2 mm. Acoperiți vasul cu un borcan de sticlă. Când plantele sunt destul de mari, plantați câte 1-3 plante în ghivece mari cu un volum de 10-12 litri. La semănare 20-23 grade. După aceasta 18-20 grade. După ce le-ați „ciupit” reduceți temperatura până la 16-18 de grade. Un alt factor foarte important este iluminarea. După semănare este necesară iluminarea fluorescentă timp de 14 ore pe zi, crescând-o treptat până la 20 de ore. Plantele adulte vor avea nevoie de multă lumină solară. Dacă iluminarea este insuficientă, lăstarii vor crește doar în sus.
Primăria orașului Zărnești-licitație publică deschisă
Primăria orașului Zărnești, cod fiscal 4646897, cu sediul în orașul Zărnești, str. Mitropolit Ioan Mețianu, nr.1, jud. Brașov, telefon 0268/515777, fax 0268/222012, organizează în data de 14.07.2026 licitație publică deschisă pentru 1. Vânzare teren în suprafață de 119 mp, C.F.nr. 124677 – Zărnești, nr.cad. 124677, situat în Zărnești, str. Brazilor, f.n. Prețul de pornire: 23,53 euro/mp (fără TVA), 2. Vânzare teren în suprafață de 105 mp, C.F.nr. 124128 – Zărnești, nr.cad. 124128, situat în Zărnești, str. Prundului, f.n. Prețul de pornire: 24,77 euro/mp (fără TVA), 3. Vânzare teren în suprafață de 242 mp, C.F.nr. 101152 – Zărnești, nr.cad.101152, situat în Zărnești, zona Musceluț, f.n. Prețul de pornire: 16,95 euro/mp (fără TVA), 4. Închiriere spațiu în suprafata de 68,96 mp, situat în Zărnești, str. Dr. I.Șenchea, nr. 61 (cabinet medical). Pretul de pornire: 1019,14 lei/lună, 5. Închiriere spațiu în suprafata de 1,5 mp, situat în Zărnești, str. Dr. I.Șenchea (intersecția cu strada Nouă – Zărnești). Pretul de pornire: 34,50 lei/lună, 6. Închiriere spațiu în suprafața de 1,5 mp, situat în Zărnești, str. G-ral Traian Moșoiu, nr. 91. Pretul de pornire: 34,50 lei/lună, 7. Închiriere spațiu în suprafața de 1,5 mp, situat în Zărnești, str. Dr. Tiberiu Spârchez (lângă Centrul de Promovare și Informare Turistică și Oficiul Poștal). Pretul de pornire 48 lei/lună, Termenul limită de depunere a ofertelor este 13.07.2026, ora 12,00. Ofertele se depun în original într-un exemplar, la sediul Primăriei orașului Zărnești. Ofertele vor fi redactate în limba română. Ofertele se vor deschide în data de 14.07.2026, ora 12,00, la sediul Primăriei orașului Zărnești.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
Regia Publică Locală a Pădurilor Săcele R.A. angajează pădurar
Regia Publică Locală a Pădurilor Săcele R.A., având sediul în Mun. Săcele, P-ța Libertății, nr. 17, organizează concurs/examen pentru ocuparea, pe durată nedeterminată, a unui post de pădurar vacant, în cadrul R.P.L.P. Săcele R.A, și a unui post de pădurar vacant pe perioadă determinată. Concursul/examenul va avea loc la punctul de lucru din Mun. Săcele, str. Fagului, nr. 46, județul Brașov, în data de 08.07.2026, ora 10,oo – proba scrisă și ora 13,oo – interviu (proba orală). CONDIȚII DE PARTICIPARE: Studii obligatorii: Liceul silvic sau Postliceala de specialitate; 2. Documentele care vor fi solicitate pentru înscriere sunt: a) – cerere prin care se solicită aprobarea conducătorului unității de a participa la concursul organizat pentru ocuparea posturilor vacante anunțate; b) – curriculum vitae; c) – diplomă ce atestă studiile prevăzute la condițiile de participare (original și copie); d) – adeverință privind vechimea în muncă (dacă este cazul); e) – certificat de cazier judiciar; f) – carte (buletin) de identitate (original și copie); g) – adeverință medicală eliberată de medicul de familie care să ateste starea de sănătate, respectiv că este apt pentru angajare; Dosarul de înscriere în vederea participării la concurs/examen se depune în termen de 7 (șapte) zile calendaristice de la data apariției anunțului, la punctul de lucru al R.P.L.P. Săcele R.A. din Săcele, str. Fagului nr. 46, județul Brașov. Detalii referitoare la modul de desfășurare al concursului/examenului, condiții de participare, termenul de depunere al dosarelor de înscriere precum și bibliografia aferentă vor fi afișate la avizierul R.P.L.P. Săcele R.A. de la punctul său de lucru mai sus menționat. Persoana de contact care vă poate furniza informații în acest scop, este d-na Ghiurea Marinela, telefon 0268- 274056.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
„Terenul Zeilor” din Mexic: terenul de fotbal unic aflat în craterul unui vulcan stins
La sud de Mexico City, în craterul unui vulcan stins, se află „Terenul Zeilor”, considerat unul dintre cele mai impresionante terenuri de fotbal din lume. Înconjurat de vegetație luxuriantă și izolat de versanți abrupți, terenul găzduiește în fiecare duminică meciurile Ligii de Amatori Teoca din Santa Cecilia Tepetlapa, districtul Xochimilco.
O ligă locală cu tradiție și spirit comunitar
Liga reunește zece echipe, fiecare reprezentând câte o familie din localitate. Pe teren joacă împreună adolescenți și seniori, iar femeile susțin echipele de pe margine. Terenul nu a fost creat din excentricitate, ci din necesitate: craterul vulcanic era singura suprafață suficient de dreaptă pentru fotbal.
Deși suprafața pare modestă, întreținerea terenului este o mândrie locală. Sătenii se ocupă singuri de nivelare și curățare, refuzând sprijinul autorităților pentru a păstra terenul în proprietate comunală. Ei afirmă că, dacă guvernul ar investi, ar încerca să revendice terenul.
Unul dintre cele mai neobișnuite terenuri din lume
„Terenul Zeilor” se alătură altor terenuri de fotbal spectaculoase din lume, precum cel din China construit în jurul unui copac sau terenurile ascunse în jungle tropicale. Peisajul unic și atmosfera comunitară îl transformă într-un loc cu adevărat special.
Ciocolata neagră, aliat pentru inimă și creier
Puține alimente reușesc să combine plăcerea gustului cu beneficii reale pentru sănătate așa cum o face ciocolata. Consumată cu moderație, în special în varianta neagră, aceasta conține numeroși compuși bioactivi care pot contribui la protejarea organismului și la menținerea unei stări generale de bine.
Specialiștii recomandă alegerea unei ciocolate cu un conținut ridicat de cacao, deoarece aceasta oferă cele mai multe beneficii și conține mai puțin zahăr decât alte sortimente.
Ciocolata neagră poate susține sănătatea inimii
Unul dintre cele mai importante avantaje ale consumului de ciocolată neagră este aportul de flavonoide, compuși naturali din categoria polifenolilor, recunoscuți pentru proprietățile lor antioxidante.
Cercetările au arătat că flavonoidele pot contribui la dilatarea vaselor de sânge, la reducerea tensiunii arteriale și la diminuarea proceselor inflamatorii din organism. De asemenea, acestea pot reduce tendința de agregare a trombocitelor, contribuind la protecția sistemului cardiovascular.
Flavonoidele se regăsesc și în alte alimente sănătoase, precum ceaiul verde, strugurii, fructele de pădure, merele și nucile.
Cacaoa are efecte benefice asupra creierului
Pe lângă efectele asupra inimii, cacaoa conține substanțe stimulante naturale, precum cofeina și teobromina, care fac parte din familia metilxantinelor.
Aceste substanțe stimulează sistemul nervos central și pot influența pozitiv funcțiile cognitive. Tot mai multe studii sugerează că un consum moderat și constant de cacao, cafea sau ceai poate contribui la menținerea sănătății creierului și la reducerea riscului unor afecțiuni neurodegenerative asociate înaintării în vârstă.
Cofeina este cea mai studiată dintre aceste substanțe și este asociată cu îmbunătățirea atenției, a capacității de concentrare și a performanțelor cognitive pe termen lung.
Cum alegi cea mai sănătoasă ciocolată
Beneficiile ciocolatei depind în mare măsură de cantitatea de cacao pe care aceasta o conține.
• Ciocolata neagră conține între 50% și 90% cacao;
• Ciocolata cu lapte conține între 10% și 50% cacao;
• Ciocolata albă nu conține masă de cacao, fiind realizată în principal din unt de cacao, zahăr și lapte.
Cu cât procentul de cacao este mai mare, cu atât produsul este mai bogat în antioxidanți și mai sărac în zaharuri adăugate. Din acest motiv, nutriționiștii recomandă alegerea unei ciocolate negre cu minimum 70% cacao.
De ce ne face ciocolata fericiți
Pe lângă gustul său apreciat, ciocolata influențează și starea emoțională. Consumul acesteia stimulează eliberarea endorfinelor, substanțe asociate cu senzația de plăcere și bunăstare.
În același timp, ciocolata activează circuitul de recompensă al creierului, ceea ce explică de ce mulți oameni simt nevoia să o consume din nou după ce au gustat-o.
Specialiștii atrag însă atenția că beneficiile apar în contextul unui consum moderat și al unei alimentații echilibrate. Chiar dacă este considerată o sursă valoroasă de compuși bioactivi, ciocolata rămâne un aliment cu aport caloric ridicat și trebuie consumată cu măsură.
Ghidul casei: Cum se curăță simplu și eficient filtrul hotei
Orice hotă este dotată cu un filtru care captează toată grăsimea și uleiul ce se evaporă de pe aragaz. Din fericire, acest filtru este ascuns sub hotă, ferit de priviri. Dezavantajul este că nu îl curățăm atât de des pe cât ar trebui. În timp, grăsimea va înfunda filtrul până în punctul în care va reduce fluxul de aer și va afecta ventilația. În plus, nu trebuie să uităm că grăsimea este inflamabilă și poate începe să miroasă urât.
Dacă nu vă mai amintiți când ați curățat ultima dată filtrul de deasupra aragazului (sau nu ați făcut-o niciodată), o înmuiere în chiuvetă transformă această sarcină într-una foarte simplă. Urmați pașii de mai jos pentru a curăța filtrul hotei fără a face mizerie.
Cât de des trebuie curățat filtrul hotei
Filtrele de hotă sunt fabricate standard din plasă de aluminiu, însă unele modele premium au deflectoare din oțel sau aluminiu. Filtrele din plasă sunt mult mai puțin durabile și trebuie înlocuite la fiecare un an sau doi. Curățarea regulată va preveni înfundarea lor și le va prelungi durata de viață.
Cu excepția cazului în care gătiți foarte rar, ar trebui să curățați ambele tipuri de filtre o dată pe lună.
Hotele fără evacuare (recirculare) nu au tubulatură și includ un filtru de cărbune pentru a reține fumul și mirosurile, astfel încât aerul să poată fi recirculat. Filtrele de cărbune nu pot fi spălate și trebuie înlocuite la fiecare una până la trei luni, în funcție de cât de des gătiți.
De ce aveți nevoie
• Mănuși de cauciuc
• Detergent de vase
• Bicarbonat de sodiu
• Lavetă sau burete de vase
• Perie de curățat din nailon
• Prosop de bucătărie
• Opțional: un prosop vechi sau un carton, soluție pentru curățarea inoxului
Cum se curăță filtrul hotei în chiuvetă
Pasul 1: Pregătiți chiuveta
Umpleți chiuveta cu câțiva centimetri de apă foarte fierbinte, adăugați o cantitate generoasă de detergent de vase care taie grăsimea și o jumătate de cană de bicarbonat de soluție.
Pasul 2: Scoateți filtrul
Dacă filtrul este atât de înfundat încât picură grăsime, așezați mai întâi un prosop vechi sau un carton dedesubt pentru a colecta murdăria. Puneți-vă mănușile de cauciuc și scoateți filtrul din hotă. Puneți filtrul în chiuvetă. Dacă hota are recipiente pentru colectarea uleiului, scoateți-le și pe acestea. Goliți-le în coșul de gunoi și apoi puneți-le în chiuvetă. Lăsați totul la înmuiat timp de o oră.
Pasul 3: Curățați filtrul
Folosiți laveta de vase pentru a spăla filtrul și recipientele de ulei în apa cu săpun. Dacă petele sau grăsimea arsă nu s-au dizolvat, frecați filtrul cu o perie de nailon. Nu frecați prea tare filtrele din plasă, deoarece se pot rupe sau deforma, fiind necesară înlocuirea lor.
Pasul 4: Clătiți și uscați
Evacuați apa plină de grăsime din chiuvetă, apoi folosiți apă fierbinte de la robinet pentru clătire. Așezați filtrul și recipientele pe un uscător de vase pentru a se usca la aer. În timp ce filtrul se usucă, ștergeți hota cu o lavetă pentru a îndepărta grăsimea. Puteți folosi apă cu săpun sau o soluție specială pentru inox. Folosiți un prosop uscat pentru a lustrui eventualele pete de pe inox.
Pasul 5: Puneți filtrul la loc
După ce filtrul s-a uscat complet, montați-l înapoi în hotă.
Cum se curăță filtrul hotei în mașina de spălat vase
Această metodă este destinată filtrelor din oțel compatibile cu mașina de spălat vase, care sunt spălate suficient de regulat încât să nu aibă nevoie de o curățare profundă. Nu puneți aluminiu în mașina de spălat vase, deoarece se poate decolora și coroda din cauza detergentului. Verificați instrucțiunile de curățare ale hotei înainte de a introduce filtrul în mașina de spălat vase. Producătorul poate avea indicații specifice privind temperatura și tipul de detergent care trebuie utilizat.
Pasul 1: Scoateți filtrul
Puneți-vă mănușile și scoateți filtrul și eventualele recipiente pentru ulei. Goliți excesul de ulei și grăsime la gunoi.
Pasul 2: Spălați filtrul
Așezați filtrul și recipientele în mașina de spălat vase, conform instrucțiunilor producătorului. În funcție de cât de murdar este filtrul, s-ar putea să fie necesar să îl spălați singur, fără alte vase. Examinați filtrul după terminarea ciclului pentru a stabili dacă are nevoie de o a doua spălare.
Pasul 3: Uscați filtrul
Ștergeți suprafața filtrului de oțel cu un prosop uscat, frecând în aceeași direcție cu textura metalului (în sensul fibrei). Așezați-l împreună cu recipientele de ulei pe un uscător pentru a se usca complet la aer, dacă este necesar, înainte de a le pune înapoi în hotă.
Pasul 4: Puneți filtrul la loc
Ștergeți hota cu apă cu săpun sau cu o soluție pentru inox, dacă nu ați făcut-o deja, apoi montați filtrul înapoi.
Cum se elimină urmele de pe inox
Inoxul are o tendință frustrantă de a păstra amprente și dâre. Nu folosiți produse de curățare precum oțetul, soluția de curățat geamuri sau bureții de sârmă pe suprafețele din inox. O lavetă moale din microfibră este cea mai bună opțiune. Pulverizați o soluție de curățat inoxul și ștergeți. Apoi, lustruiți metalul cu o lavetă uscată, ștergând în aceeași direcție cu textura metalului pentru a-i reda strălucirea.
O casă de doar 3,20 metri lățime se vinde cu aproape 640.000 de euro în Londra
Una dintre cele mai înguste case din Londra, cu o lățime de numai 3,20 metri, a fost listată la prețul de 550.000 de lire sterline, echivalentul a aproape 640.000 de euro potrivit Daily Mail. Imobilul se află în Putney și a fost construit pe locul unui fost garaj, având doar 60 de centimetri mai mult decât un vagon de tren.
Locuință pe trei niveluri, cu design personalizat
Casa se întinde pe trei etaje și are o fațadă complet neagră, realizată la cererea proprietarului, care i-a cerut arhitectului să o proiecteze „ca pe o barcă”, cu maximum de spațiu de depozitare. În ciuda dimensiunilor reduse, locuința oferă 57 de metri pătrați utili și include un dormitor matrimonial, o baie cu duș, o toaletă separată, bucătărie complet utilată, living cu ferestre din podea până în tavan, birou și o terasă pe acoperiș.
O opțiune rară pe piața imobiliară
Agentul imobiliar susține că locuința este „complet independentă”, fără taxe de întreținere, și reprezintă o raritate la acest preț în Putney. Casa este recomandată cumpărătorilor aflați la prima achiziție, celor care vor să se mute într-un spațiu mai mic sau persoanelor care lucrează în Londra, dar locuiesc în afara orașului.











