Acasă Blog Pagina 278

Crosul „Aleargă TU pentru EI” 2026: aproape 1.840 de participanți și 148.500 de euro pentru noul Spital HOSPICE Brașov

0
Crosul „Aleargă TU pentru EI” 2026: aproape 1.840 de participanți și 148.500 de euro pentru noul Spital HOSPICE Brașov

Cea de-a 18-a ediție a Crosului Aleargă TU pentru EI, organizată de HOSPICE Casa Speranței, a reunit, în weekendul 11–12 iulie 2026, oameni care au ales să alerge pentru o cauză comună: ridicarea unui nou Spital HOSPICE în Brașov și sprijinirea pacienților cu boli incurabile și a familiilor acestora.

Evenimentul s-a desfășurat în format hibrid, cu o cursă fizică organizată pe 11 iulie, în Zona de Agrement Noua la Brașov, și curse virtuale desfășurate în perioada 11–12 iulie, la care au participat alergători din România și din alte țări.

Peste 1.800 alergători au transformat ediția a XVIII-a a Crosului “Aleargă TU pentru EI” 2026 – powered by Flashnet, organizat de HOSPICE Casa Speranței, într-o nouă demonstrație de solidaritate pentru îngrijirea paliativă.

În total, 1.839 de participanți au alergat în cadrul ediției din acest an, dintre care 812 la Brașov și 1.027 în format virtual. Cu sprijinul sponsorilor principali, partenerilor, donatorilor și al comunității au fost strânși 148.500 euro, fonduri care vor susține construcția noului Spital HOSPICE din Brașov.

Ediția din acest an a adus la start și 110 pacienți HOSPICE Casa Speranței, care au alergat alături de familie, prieteni și susținători.

Reperele celei de-a XVIII-a ediții:

• 148.500 euro strânși pentru construcția noului Spital HOSPICE din Brașov.
• 1.839 participanți, dintre care 812 la cursa fizică în Brașov și 1027 în cursele virtuale;
• Participanți din Franța, Germania, Grecia, Regatul Unit al Marii Britanii, Emiratele Arabe Unite, România;
• 110 pacienți HOSPICE prezenți la start;
• 162 copii înscriși la curse;
• Cele mai populare curse: cursa PREH de 4 km – fizic și cursa RAP de 10 km – virtual.

Ajuns la cea de-a 18-a ediție, Crosul “Aleargă TU pentru EI” este unul dintre cele mai importante evenimente sportive cu scop caritabil organizate de HOSPICE Casa Speranței. Prin participarea la cros, alergătorii contribuie la susținerea serviciilor de îngrijire paliativă oferite gratuit pacienților cu boli incurabile și familiilor acestora și sprijină dezvoltarea proiectelor HOSPICE dedicate extinderii accesului la îngrijire paliativă în România.

Rata şomajului la Brașov a scăzut la 2,80%, în luna iunie

0

La sfârșitul lunii iunie 2026 în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Brașov erau înregistrați 7.218 șomeri (din care 3.472 femei), rata șomajului fiind de 2,80%.

Comparativ cu luna precedentă, când rata șomajului a fost de 2,82%, în luna iunie 2026 acest indicator a inregistrat o usoara scadere.
Din totalul de 7.218 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Brașov, 1.104 persoane erau beneficiare de indemnizaţie de şomaj (15%), iar 6.114 erau șomeri neindemnizați (85%).

În ceea ce privește mediul de rezidență, 5.103 (71%) șomeri provin din mediul rural și 2.115 (29%) sunt din mediul urban.

Șomerii cu învățământ primar și fără studii reprezintă 40% din totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Brașov urmați de șomerii cu studii gimnaziale în procent de 35%, iar 10% au absolvit învățământul liceal. Șomerii cu nivel de învățământ profesional/arte și meserii reprezintă 11% din totalul șomerilor înregistrați, urmați de persoanele cu studii superioare 5%, iar cei cu învățământ postliceal reprezintă 1%.

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 906 persoane (399 femei) foarte greu ocupabile, 1.940 persoane (864 femei) greu ocupabile, 3.871 persoane (1.932 femei) mediu ocupabile, iar 501 (277 femei) sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.
Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Brasov sunt afişate pe pagina de internet a AJOFM Brasov la adresa www.anofm.ro.

FilmeDar revine la Feldioara cu trei zile de proiecții

0
FilmeDar revine la Feldioara cu trei zile de proiecții

Festivalul FilmeDar revine la Feldioara în perioada 17–19 iulie 2026, când Cetatea Feldioara și Casa de Cultură vor găzdui cea de-a șasea ediție a evenimentului dedicat cinematografiei. Programul include proiecții de filme românești și internaționale, precum și întâlniri cu invitați din lumea filmului.

Ediția din acest an debutează cu documentarul „Nasty”, dedicat fostului mare tenismen Ilie Năstase. În a doua zi vor fi proiectate animația „Kina și Yuk” și comedia românească „Catane”, iar publicul îi va putea întâlni pe actorul Cristian Bota și scenograful Bogdan Ionescu.

Ultima zi este rezervată filmelor clasice românești „Mama”, în regia Elisabetei Bostan, și „Operațiunea Monstrul”, în regia lui Manole Marcus, două producții care marchează 50 de ani de la lansare.

Selecția filmelor și prezentarea acestora sunt realizate, și în acest an, de criticul de film Irina Margareta Nistor.

Accesul la toate proiecțiile este gratuit. Evenimentul este organizat de Primăria Comunei Feldioara și produs de Asociația Artis.

Tradiția merge mai departe! Memorialul Horațiu Judele , ediția a 5-a. FC Brașov Old Boys, Nitramonia Făgăraș, Șoimii Sibiu și Chimia Victoria participă la turneul de la Făgăraș

0

Tradiția merge mai departe la Memorialul Horațiu Judele de la Făgăraș

Fostele glorii ale Nitramoniei Făgăraș, FC Brașov, Șoimii Sibiu și Chimia Orașul Victoria vor fi din nou pe gazon, vineri, pe stadionului Municipal din Făgăraș cu ocazia ediției a 5-a a turneului organizat de CSM Făgăraș în memoria lui Horațiu Judele, fostul director al Colegiului Național „Radu Negru“, un mare iubitor al fotbalului făgărășean. Fost președinte de onoare al clubului Nitramonia Făgăraș și primar al orașului în perioada 1996-1998, Judele a decedat în 2014. FC Brașov Old Boys este câștigătoarea a trei ediții (2022, 2023 și 2025) și un loc doi în 2024.

 

Programul meciurilor:

Vineri, 17 iulie, ora 17.30:

Nitramonia Făgăraș – Chimia Victoria
FC Brașov Old Boys – Șoimii Sibiu
Ora 18.00:
Chimia Victoria – FC Brașov Old Boys
Nitramonia Făgăraș – Șoimii Sibiu
Ora 18.30:
Nitramonia Făgăraș – FC Brașov Old Boys
Șoimii Sibiu – Chimia Victoria
* Jocurile se vor disputa în format 1 repriza a 20 min
* Pauza intre jocuri de 10 minute
* Sistem de joc 8+1

Prin noua cadastrare a comunei: Fostul primar din Bunești, împroprietărit cu zeci de hectare

0
Prin noua cadastrare a comunei: Fostul primar din Bunești, împroprietărit cu zeci de hectare

După două decenii la conducerea comunei Bunești (județul Brașov), Mircea Pălășan a fost înlăturat din funcție în urma unei decizii a Agenției Naționale de Integritate (ANI) pentru folosirea funcției în interes propriu, fotoliul de primar fiind preluat ulterior de fiica sa.

Fostul edil nu s-a îndepărtat însă de administrație: s-a angajat ca registrator la Molbak Proiect SRL, firma responsabilă cu noua cadastrare generală a localității. Această poziție i-a oferit acces direct la evidența tuturor terenurilor din comună.

Peste 13 hectare nedeclarate intabulate prin „trucul posesiei”

O investigație jurnalistică publicată de Public Record dezvăluie că, în urma procesului de cadastrare, fostul primar și soția sa au ajuns să figureze ca posesori ai unei suprafețe de aproape 20 de hectare de teren. Din total, peste 13 hectare nu au fost menționate niciodată în declarațiile de avere, Pălășan invocând faptul că documentația nu este perfectată, deși susține că a plătit impozite pentru ele.

Metoda legală folosită este notarea posesiei (în baza Legii 7/1996), un mecanism prin care persoanele fără acte de proprietate sau intabulare pot deveni proprietari de drept dacă înscrierea nu este atacată în instanță timp de trei ani.

Pământuri luate de la morți și din titluri anulate în instanță

Jurnaliștii au analizat traseul documentelor și au identificat sursele din care provin terenurile ajunse în posesia familiei Pălășan:
Titluri de proprietate anulate: În 2013, primăria condusă chiar de Mircea Pălășan a dat în judecată localnici (cum sunt cazurile Auricăi Meșina sau ale lui Nicolae Codrea) cerând și obținând în instanță anularea rapidă a titlurilor lor de proprietate pentru diverse erori tehnice. Ulterior, pământurile au fost preluate de fostul primar prin contracte de mână, „la mica înțelegere”.

Proprietari decedați sau plecați în Germania: Posesia a fost notată inclusiv pe terenuri aparținând unor localnici decedați (precum Mihai și George Wagner sau Catarina Lautner), ale căror proprietăți fuseseră lăsate în folosința altor persoane din sat.

Vila din satelit care în acte este „casă de lemn”

Discrepanțele apar și în privința locuinței fostului edil. În cartea funciară și în documentele oficiale, imobilul figurează drept o simplă „casă de lemn”. În realitate, imaginile satelitare recente arată o vilă impunătoare cu etaj și mansardă, înconjurată de alte construcții anexe. Suprafața totală declarată a crescut constant în timpul mandatelor sale, de la 100 mp la 645 mp, iar terenul aferent s-a extins cu 500 mp în urma unui proces de grănițuire cu vecinii.

Tensiuni majore și amenințări în comună

Procesul de cadastrare coordonat de Molbak Proiect a generat un val masiv de nemulțumiri, fiind înregistrate peste 1.800 de cereri de rectificare la o populație de 2.500 de locuitori. Reprezentanții firmei au reclamat oficial primăriei că au fost amenințați verbal și au solicitat protecție din partea poliției sau a jandarmeriei pentru a putea finaliza activitatea în siguranță.

Au început înscrierile pentru sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2026

0
Simularea Bacalaureatului 2025 începe pe 24 martie

Înscrierile pentru examenul de Bacalaureat 2026, sesiunea august, se fac până în 21 iulie, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.
Evaluarea competențelor lingvistice și digitale va avea loc între 3-6 august, urmate de probele scrise între 10-13 august 2026.
Candidații pot cere să susțină doar probele la care nu au obținut cel puțin nota 5.

Calendarul probelor scrise

Probele scrise ale examenului de Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă, vor avea loc în următoarele zile:

10 august 2026: Limba și literatura română — proba E.a) — probă scrisă
11 august 2026: Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — probă scrisă
12 august 2026: Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — probă scrisă
13 august 2026: Limba și literatura maternă — proba E.b) — probă scrisă
Rezultatele inițiale de la Bacalaureat 2026 sesiunea iulie- august vor fi publicate pe 18 august 2026.

Ce trebuie să conțină dosarul de înscriere

În ceea ce privește dosarul de înscriere, acesta trebuie să conțină fișa de înscriere și adeverința de recunoaștere a probelor. Aceasta din urmă este o adeverință pe care candidații o obțin la liceu în momentul înscrierii și care atestă că au susținut anumite probe într-o sesiune anterioară, le-au promovat și nu e necesar să le mai susțină.

În același dosar trebuie să fie atașate copii de pe cartea de identitate și de pe certificatul de naștere, precum și foaia matricolă, care se obține de la secretariatul liceului absolvit. Toate aceste documente se depun la liceul absolvit de candidat.

Condiții pentru promovarea examenului

Pentru a promova examenul de Bacalaureat, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții (cumulat):

– susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;
– susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
– obținerea cel puțin a mediei 6 la probele scrise (media notelor obținute la probele scrise).

Calendarul examenului național de Bacalaureat 2026 – sesiunea de toamnă

14-21 iulie 2026: Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe
3-4 august 2026: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
4-5 august 2026: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
5-6 august 2026: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
6-7 august 2026: Evaluarea competențelor digitale — proba D
10 august 2026: Limba și literatura română — proba E.a) — probă scrisă
11 august 2026: Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — probă scrisă
12 august 2026: Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — probă scrisă
13 august 2026: Limba și literatura maternă — proba E.b) — probă scrisă
18 august 2026: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14:00-18:00)
19-20 august 2026: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
20-21 august 2026: Soluționarea contestațiilor
24 august 2026: Afișarea rezultatelor finale

Bonapp și Carrefour extind lupta împotriva risipei alimentare în Brașov

0
Bonapp și Carrefour extind lupta împotriva risipei alimentare în Brașov

Parteneriatul dintre Carrefour și aplicația Bonapp se extinde în Brașov, Iași, Cluj și Oradea, după o etapă pilot în București unde s-au vândut peste 2.500 de „pachete surpriză” și s-au salvat 5 tone de mâncare.

Mecanismul le permite clienților să cumpere alimente aflate aproape de expirare cu o reducere de până la două treimi din prețul de la raft. Utilizatorii comandă și plătesc direct în aplicație, apoi ridică produsele din punctele Click & Collect ale magazinelor.

Oferte diversificate în funcție de magazin

Extinderea include 20 de unități Carrefour (Hipermarket, Market și Express). În funcție de mărimea magazinului, clienții pot alege între 4 și 6 tipuri de pachete ce conțin 2-5 produse din categorii ca măcelărie, grătar, gustări sau produse gata de consum (ready to eat).

Luka Zivkovic (Bonapp) și Narcis Horhoianu (Carrefour) au subliniat că proiectul combină tehnologia digitală cu grija pentru comunitate, oferind o soluție sustenabilă ce protejează bugetul familiilor.

Unde găsești pachetele surpriză în Brașov

Clienții brașoveni pot ridica pachetele din următoarele locații:
Carrefour Afi (B-dul 15 Noiembrie 78);
Carrefour Brașov (Calea București 107);
Market Magnolia (Str. Crișului 18);
Market Privilegio (Str. Traian 4);
Express Cosmopolit (Str. Mihai Viteazu 1).

Liviu Negoiță e antrenor de play-off: Tehnicianul brașovean are trei calificări consecutive în play-off-ul Ligii a 3-a

0
Liviu Negoiță e antrenor de play-off: Tehnicianul brașovean are trei calificări consecutive în play-off-ul Ligii a 3-a

Autor: Adi MARICA

Brașoveanul Liviu Negoiță (49 de ani) este de doi ani antrenor principal la KSE Târgu Secuiesc, iar clubul covăsnean a bifat deja două calificări în play-off-ul Ligii a 3-a. Fostul fotbalist în Liga 1 la Astra Ploiești, Unirea Urziceni, Ceahlăul, FC Argeș și Dacia Mioveni, Negoiță s-a apucat de antrenorat. A început ca „secund” la FC Voluntari, în Liga 3, apoi, în 2014, a fost ”secundul” lui Adrian Szabo pentru scurt timp la FC Brașov, după care a fost colaboratorul lui Călin Moldovan la Corona, din Liga 4 până în Liga 2.

Trei calificări consecutive în play-off-ul Ligii 3!

Din vara lui 2023 a fost antrenor principal la Kids Tâmpa Brașov, cu care a reușit o calificare în premieră în play-off-ul Ligii 3. După ce și-a încheiat contractul cu Kids Tâmpa, în vara lui 2024, Negoiță și-a continuat cariera de antrenor principal la KSE Târgu Secuiesc, iar echipa covăsneană a reușit să acceadă în play-off în fiecare sezon! „Cu Kids Tâmpa am prins play-off-ul și ne-am clasat în primele 40 echipe din țară. La Târgu Secuiesc, în primul sezon am mers în play-off și am terminat pe locul 24 la nivel național, iar în sezonul trecut tot în play-off am terminat pe locul 13. Este un progres, dar totul se datorează seriozității unui grup foarte bun“, spune Negoiță.
Liviu Negoiță e antrenor de play-off: Tehnicianul brașovean are trei calificări consecutive în play-off-ul Ligii a 3-a

Citește materialul integral în ediția tipărită Monitorul Expres de miercuri, 15 iulie 2026

MOȘTENIRE PREȚIOASĂ: Savanții neștiuți ai Brașovului

0
MOȘTENIRE PREȚIOASĂ: Savanții neștiuți ai Brașovului

Brașovenii Erich Jekelius, Johann Hedwig, Martin Schmeitzel au fost iluștri oameni de știință, cu contribuții de talie internațională în paleontologie, botanică și statistică.

Brașovul a dat științei nume importante care, la vremea respectivă, au întemeiat discipline, le-au consolidat sau chiar le-au dat o direcție de dezvoltare modernă, apropiindu-le de cele de azi. Fie că au avut contribuții internaționale sau naționale, cei mai mulți dintre acești savanți sunt recunoscuți azi și pomeniți în manuale, enciclopedii, lucrări științifice, pe plăcuțele cu nume de străzi sau licee. Dar mulți au rămas în anonimat în propria lor țară, cu toate că, în comunitatea științifică internațională, numele lor e la loc de cinste. Monitorul Expres consideră că a venit vremea ca acești iluștri oameni de știință să fie cunoscuți și prețuiți în primul rând acasă, la Brașov.

Paleontolog de faimă mondială

Descendent al unei familii de vază a Brașovului, Erich Jekelius (1889-1970), născut la Satulung (astăzi Săcele), a fost un paleontolog recunoscut la nivel european. Încă de mic s-a îndrăgostit de natură, astfel că a ales să studieze geologia, o știință, la vremea aceea, prea puțin cunoscută. Jekelius a absolvit strălucit în Germania și Ungaria, la școli de vârf în domeniile științelor naturale teoretice (geologia și mineritul).

Geologul brașovean Marcian Bleahu apreciază că Jekelius a fost un geolog complet: petrograf, cartograf și paleontolog. După terminarea studiilor, a fost cooptat în Serviciul Geologic al Ungariei și i s-a dat ca temă studiul zonei natale. La vârsta de 23 de ani, în 1913, a publicat primele date geologice despre Piatra Craiului. În anii următori a cartografiat formațiunile mezozoice din Postăvarul, Piatra Mare și Piatra Craiului. Lucrarea „Faunele mezozoice din munții Brașov” a fost prima lui monografie paleontologică în care a descris și a fotografiat fauna preistorică din Munții Brașovului, peste 200 de specii, din care 23 erau noi pentru știință.

MOȘTENIRE PREȚIOASĂ: Savanții neștiuți ai Brașovului
Erich Jekelius a completat atlasul animalelor preistorice cu specii descoperite la Brașov

Au urmat și alte expediții, care s-au finalizat cu noi monografii paleontologice, cotate la nivelul celor mai exigente lucrări de gen din lume. Astfel, Jekelius a devenit unul dintre cei mai importanți paleontologi. După Marea Unire din 1918, a lucrat la Institutul Geologic din București. Ca geolog principal, a publicat o serie de studii valoroase asupra fosilelor de moluște. O lucrare interesantă este cea dedicată geologiei Pasului Bran din 1925, în care a lansat o nouă teorie cu privire la formarea Munților Piatra Craiului. Forând în Dealul Melcilor pentru fabrica de ciment din Răcădău, unde era coproprietar, Jekelius a extras circa 100 de specii de fosile (2.419 exemplare). Rezultatele au fost publicate într-o impunătoare lucrare ilustrată în Anuarul Institutului Geologic al României din 1935, studiu care i-a adus o faimă mondială.

A descoperit sute de specii noi

Cercetând bazinul Țării Bârsei, a găsit peste 350.000 exemplare de moluște fosile, din care 26 noi pentru știință. Jekelius a ajuns la concluzia că Bazinul Țării Bârsei a fost un lac izolat prin ridicarea lanțului vulcanic Harghita. Această monografie a rămas până astăzi unul din cele mai complexe studii paleontologice realizate la noi în țară. Colegii de breaslă îl considerau cel mai serios și prolific cunoscător al faunelor mezozoice și pliocene de la noi, un paleontolog de talie internațională.

A fost coautor la redactarea Hărții geologice a României, scara 1:1.500.000, prima de acest fel, extrem de valoroasă, apărută în 1926, și care va rămâne mult timp harta de referință pentru teritoriul țării. A avut contribuții importante și în studiul zăcămintelor de gaze naturale de la Sărmășel și Gherla pentru Societatea de gaz metan. S-a implicat și în domeniul construcției de baraje.

Muzeografia este un alt domeniu care l-a preocupat pe savant, contribuind la dezvoltarea „Muzeului Săsesc al Țării Bârsei”, înființat în 1907. Ca director, a editat un Anuar în 1925, urmat de cinci volume de „Comunicări ale Muzeului”. Aici erau expuse eșantioanele de roci și fosile culese din cercetările sale de teren. Din păcate, Muzeul a fost devastat, după 23 august 1944, și colecțiile s-au pierdut. Însă, la Institutul Geologic al României, s-au păstrat prețioasele exemplare de fosile din calcarele triasice din Dealul Melcilor de la Brașov cu numeroasele specii noi.

Specialiștilor li se pare uluitoare migala cu care a preparat sutele de exemplare, le-a dezghiocat din rocă, o muncă aproape chirurgicală. Brașoveanul a completat dicționarul de paleobiologie cu sute de specii noi, descoperite de el.

Diploma de Leipzig nu era bună la Brașov

Johann Hedwig este un nume care nu lipsește din nicio enciclopedie mondială a științelor. S-a născut la Brașov, în 8 decembrie 1730. Domeniul în care s-a afirmat a fost botanica, scriind o pagină importantă din istoria acestei științe. Tatăl lui, Jakob Hedwig, a fost consilier local și negustor de vinuri. A studiat la Brașov, în Pressburg (Slovacia) și Zittau (Germania). În 1752, a intrat la Universitatea din Leipzig, unde și-a luat doctoratul în 1759. A studiat filosofie și matematică, dar și științe medicale, domeniu în care și-a impresionat profesorii, botanisți eminenți ai vremii. Unul dintre aceștia, EG Bose, l-a invitat pe Hedwig să locuiască în casa lui și l-a angajat timp de trei ani ca asistent la spital. Fără acest ajutor, n-ar fi fost în stare să-și finalizeze studiile, după decesul tatălui său din 1747.

După absolvire, Hedwig a vrut să practice medicina în Brașov, dar a fost dezamăgit să constate că nu sunt primiți decât cei cu diplomă de la Universitatea din Viena. La sfatul unui prieten din Chemnitz, Saxonia, a decis să se stabilească în acest oraș, la scurt timp după căsătoria cu Sophie Teller. Deși a devenit un medic de succes, Hedwig și-a dedicat mult timp studiului plantelor, domeniu de care era interesat cu pasiune încă din copilărie. Îl preocupau în special mușchii, specia Fierea Pământului, capitol puțin studiat pe atunci. Un botanist celebru i-a dăruit un microscop care mărea de 290 de ori.

Moartea soției, în 1776, l-a făcut să se dedice o vreme întreținerii celor șase copii. Dar în 1778, prietenii l-au convins să se recăsătorească. A doua soție, Clara Benedicta Sulzberger din Leipzig, l-a ajutat enorm în promovarea carierei lui științifice. I-a dăruit și alți șase copii, care însă au murit înainte de majorat.

Un catalog botanic cu nume de brașovean

În 1781, la sugestia soției, Hedwig s-a mutat la Leipzig. Acolo a continuat să practice medicina și, în anul următor, a publicat „Fundamentum Historia Naturalis muscorum frondosorum“, lucrare ce a atras atenția specialiștilor. A obținut astfel recunoașterea internațională, după ani de sărăcie și anonimat. În 1784 a preluat conducerea Spitalului Militar de la Leipzig. Peste doi ani, a devenit profesor universitar de botanică, apoi director la Grădina Botanică. Faima lui Hedwig s-a răspândit și a fost ales membru în mai multe academii și societăți științifice, inclusiv Royal Society din Londra (1788). Pe 8 ianuarie 1797, marele Goethe i-a făcut o vizită și a remarcat că brașoveanul are „preparate și desene frumoase“. În timpul iernii deosebit de aspre din 1798-1799, Hedwig a continuat să-și viziteze pacienții. După o febră severă, a murit, pe 7 februarie 1799.

Observațiile lui asupra mușchilor (briofite) au condus la o mai bună înțelegere a reproducerii acestora. A descoperit cum se realizează acest proces, contrazicându-l pe celebrul Carl Linne, autorul clasificării speciilor. Cea mai importantă contribuție a brașoveanului a fost în domeniul clasificării mușchilor, savantul descriind toate speciile cunoscute la acea oră. Clasificarea lui stă la baza nomenclatorului științific modern al mușchilor. S-a mai ocupat și de identificarea ferigilor și a algelor. Tot lui, botanica îi datorează tehnica de laborator prin care se disecă mușchii, tehnică folosită și azi.

Johann Hedwig a fãcut cea mai bunã clasificare a mușchilor, iar o revistă de specialitate îi poartã numele de 150 de ani

Este recunoscut astăzi drept părintele briologiei moderne (ramura botanicii care se ocupă de studiul mușchilor de pământ). În cunoscuta lui lucrare, Species Muscorum Frondosorum, publicată postum, în 1801, a descris peste 360 de specii din Europa și America de Nord. Catalogul a fost o mină de aur pentru botaniștii care i-au continuat cercetările timp de mai bine de 100 de ani și este și astăzi baza oricărei enciclopedii în domeniu. Numele lui a fost dat unei familii de mușchi, Hedwigiaceae, care cuprinde 10 subspecii. În 1852, a apărut Hedwigia Journal, iar din 1959 există o publicație științifică cu numele Nova Hedwigia (apare anual și are 550 de pagini). Atunci când un autor face referire la clasificarea brașoveanului, se folosește abrevierea Hedw.

Nașul statisticii mondiale

Martin Schmeitzel (28 mai 1679-20 iulie 1747), născut la Brașov, profesor la Universitatea din Halle, are meritul de a fi botezat statistica. El își numea prelegerile „Collegium politico-statisticum“. Cu toate că era sas, a demonstrat științific și a popularizat în cursurile și lucrările lui teoria originii pur române a românilor. A fost fiul pastorului de la biserica Sf. Ioan. După ce a făcut liceul în Brașov, a călătorit în Ungaria, Polonia, Silezia și Saxonia. Din ianuarie 1700, a început să predea la Universitatea din Jena. Începând cu 1702, a fost titular la catedrele de drept constituțional, geografie, heraldică și istorie de la universitățile din Wittenberg, Greifswald, Halle, Copenhaga, Lund. În 1712 a primit titlul de Maestru în Filosofie.

Cu toate că Schmeitzel a creat termenul „statistik“, părintele statisticii este considerat Gottfried Achenwall (1719 – 1772), studentul lui, care nu a făcut altceva decât să folosească acest cuvânt.

Dascălul brașovean Ioan Emanoil Nechifor este autorul primei lucrări de contabilitate în limba română, creator de terminologie contabilă autohtonă. Contul este în viziunea lui Nechifor o socoteală „trebuincioasă negustorului“, care-l apără de ruină și îl determină să fie moral. Brașoveanul a denumit prima lucrare de contabilitate din România „Pravila comercială“ (1837).

„Doamna preistoriei românești”

Silvia Marinescu-Bîlcu și-a dedicat întreaga viață cercetării arheologice. Colegii îi spun „Doamna preistoriei românești“ și este renumită pentru descoperirile ei hallstattiene și geto-dacice de pe malurile Dunării. Târpești și Drăgușeni sunt monografii arheologice recunoscute pe plan internațional și publicate la Oxford. A cercetat culturile Criș, Precucuteni și Cucuteni, Gumelnița și este unica expertă în statuete antropomorfe și zoomorfe. Arheologul Silvia Marinescu-Bîlcu a descoperit numeroase statuete din cultura Gumelnița.

Arheologul Silvia Marinescu-Bîlcu a descoperit numeroase statuete din cultura Gumelnița

Născută la Brașov, la 1 ianuarie 1935, a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București, Secția de Istorie Veche și Arheologie în vara anului 1958. La Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, la care lucrează din 1957, este cercetător principal. În 1965, a fost numită cercetător științific la secția sclavagistă, în cadrul căreia s-a preocupat de probleme legate de „Meșteșugurile în Dacia Romană“. A colaborat la întocmirea bibliografiei preistorice românești (1965-1970).

Ionel Radu Prișcu (22 ianuarie 1921, Brașov-24 februarie 1987) a fost cel mai cunoscut inginer constructor de baraje din România. Absolvent al Liceului Andrei Șaguna și apoi, în 1944, al Universității Politehnice din București cu „Magna cum Laude“, Radu Prișcu a creat numeroase generații de specialiști în hidrotehnică, printre studenții săi numărându-se și politicienii de mai târziu Ion Iliescu, Petre Roman și Călin Popescu Tăriceanu. De numele lui Radu Prișcu se leagă toate marile construcții hidrotehnice care au dat României independența energetică. A lucrat la Bicaz, Vidraru, Siriu, dar a proiectat și a coordonat și construirea unor mari baraje și în Iran sau Liban.

Ionel Radu Prișcu, constructorul de baraje al României

Fondatorul homeopatiei

Johann Martin Honigberger (10 martie 1795-18 decembrie 1869) a fost un medic și farmacist sas din Brașov. A urmat Liceul Johannes Honterus din oraș, după care a intrat ucenic într-o farmacie din Piața Sfatului. Timp de jumătate de secol, Honigberger a întreprins cinci călătorii în India, trei în Europa și una în Asia, trăind o viață plină de aventuri și cu multe acțiuni de pionierat. În 1815 a plecat spre Constantinopol, unde a devenit medicul personal al sultanului. Timp de patru ani, a fost medic de curte al maharajahului Ranjit Singh.

A practicat atât medicina alopată, cât și cea homeopată în Transilvania, Bulgaria, Turcia, India și Pakistan. A introdus în Asia noi metode de vaccinare antivariolică. S-a îmbolnăvit de holeră și a reușit să se vindece singur, cu ajutorul homeopatiei. El a fondat în Lahore și Calcutta primele spitale unde oamenii săraci erau îngrijiți fără a li se cere bani. Metodele sale de tratare a cazurilor de holeră și ciumă erau inovatoare, iar la Calcutta a luptat pentru combaterea unei epidemii de holeră.

Johann Martin Honigberger

Honigberger cunoștea 17 limbi, printre care germana, latina, franceza, engleza, turca, araba, persana, hindi și cașmira. A fost un reputat orientalist, arheolog, botanist și numismat, însă numele lui e pomenit mai ales ca fondator al homeopatiei.

Profesorul Cornel Cărpinișan, chirurg la serviciul de chirurgie pulmonară de la spitalul din Brașov în perioada 1941-1948, este fondatorul chirurgiei toraco-pulmonare în România. A realizat primele pneumonectomii sub anestezie locală. Prof. dr. Caius Tiberiu Spârchez, recunoscut drept întemeietorul școlii românești de gastroenterologie, s-a născut la Zărnești, în 1899.

Performanțe medicale de ieri și de azi

• Primul medic ce a operat sub narcoză cu eter, în 1847, a fost chirurgul brașovean Friederich Kraft (1811-1854).

• Rahianestezia, o tehnică de anestezie folosită în orice spital din lume, a fost consacrată și perfecționată în România de către doctorul brașovean A. Aburel, care a fost și primul citat de literatura medicală pentru introducerea unui cateter (de tip ureteral) pe cale sacrată, în 1931.

• Elena Densușianu-Pușcariu (1875-1966) a fost prima femeie-profesor universitar în domeniul medical din România și prima femeie-profesor la o clinică de oftalmologie din lume. Fiica lingvistului Aron Densușianu și a scriitoarei Elena Circa, sora lui Ovid Densușianu, s-a născut în Făgăraș. După ce a absolvit Medicina la Iași, în 1899, a devenit prima femeie doctor în medicină din România. A condus clinici de oftalmologie din Iași și București, a predat această specialitate și a publicat peste 100 de lucrări, în care descrie pe larg trei noi metode în chirurgia oftalmologică.

Alexandru-Vladimir Ciurea (foto 1) este unul dintre cei mai mari neurochirurgi români. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni“, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. A realizat peste 20.000 de operații pe creier, din care jumătate la copii.

Dan Eugen Deleanu, născut în Brașov la 27 august 1964, este cel mai bun specialist în cardiologie intervențională din România, fiind șeful Secției de Cateterism Cardiac, Angiologie și Cardiologie Intervențională de la Fundeni. Șagunistul i-a operat inima lui Ion Iliescu printr-o incizie de numai 2 milimetri în picior.

Inventatori care au schimbat istoria

• Cu 40 de ani înaintea lui Coandă, făgărășeanul Alexandru Ciurcu (1854-1922) a construit primul motor cu reacție, conceput și pus în funcțiune chiar de el. Era format dintr-o butelie de aramă, cu o capacitate de 2 l și un orificiu de evacuare, cu diametrul de 3 mm. Amestecul introdus producea, prin ardere, o presiune interioară de 10-15 atmosfere. La 13 august 1886, Ciurcu a experimentat cu succes prima ambarcațiune cu motor reactiv.

Experimentul a avut loc pe Sena și a durat 15 minute. „Propulsorul Ciurcu“ a avut drept sponsor pe celebrul Jules Verne. Ciurcu rămâne autorul motorului-rachetă, fiind pomenit în toate manualele de astronomie din lume. „Dispozitivul este de fapt o rachetă care zboară și care antrenează obiectul de care este atașată“, scria „La Nature“ în 1886.

• În anul 1900, un alt savant român anunța o invenție uimitoare: „becul cu reglarea curentului de aer și gaz“, cunoscut ulterior sub numele de Becul Teclu, instrument indispensabil astăzi în toate laboratoarele de chimie din lume. Produce o flacără mai fierbinte decât Becul Bunsen și deci este superior acestuia. Nicolae Teclu (1839-1916) a fost profesor la Brașov și la Academia de Arte din Viena (la catedra de Chimia culorilor), chimist al Monetăriei Statului și al Imprimeriei Imperiale din Viena. Numărul invențiilor lui e de ordinul zecilor. Eminescu a participat la câteva experiențe ale lui Teclu la Viena.

SOARE ADRIAN DRAGOȘ-aviz de gospodărirea apelor

0

Această informare este efectuată de SOARE ADRIAN DRAGOȘ, domiciliat în comuna Voluntari, județul Ilfov, ce intenționează să solicite de la SGA Brașov aviz de gospodărirea apelor pentru lucrarea ELABORARE PUZ – Construire casă de vacanță – Continuarea procedurii de avizare și aprobare PUZ, extravilan com. Fundata, nr. F.N, teren înscris în C.F 103284. Această investiție este nouă, alimentarea cu apă potabilă se va face prin extinderea rețelei publice de apă aparținând Serviciului Public AQUASAL TRANSCARPATICA FUNDATA, iar pentru evacuarea apelor uzate menajere, care vor fi colectate printr-o canalizare menajeră cu evacuare într-un bazin vidanjabil dimensionat corespunzător. Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare. Persoanele care doresc să obțină informații suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărirea apelor pot contacta solicitantul de aviz iar pentru observații sugestii sau recomandări persoanele interesate se pot adresa solicitantului până la data de 24.07.2026.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.