Serviciul Județean Salvamont Brașov va avea în dotare o nouă dronă DJI Mavic 3T, echipată cu termoviziune, achiziționată cu sprijinul Vodafone Romania și Salvamont Romania-Dispeceratul National Salvamont.
„Noul echipament va contribui la creșterea capacității operaționale a serviciului, în special în misiunile de căutare a persoanelor dispărute, verificarea rapidă a zonelor greu accesibile și evaluarea unor suprafețe extinse, inclusiv în condiții de vizibilitate redusă. Drona va fi repartizată uneia dintre formațiile locale ale serviciului nostru, acolo unde va putea completa resursele tehnice deja utilizate în intervenții.
Utilizarea dronelor și a tehnologiei de termoviziune a devenit o componentă importantă a activității de căutare-salvare, oferind echipelor din teren informații suplimentare și posibilitatea de a verifica mai rapid zone care, în mod clasic, ar necesita un timp considerabil pentru cercetare”, , au transmis reprezentanții Salvamont Brașov.
Federația Română de Fotbal va organiza joi, 20 august 2026, de la ora 15:00, la Casa Fotbalului, tragerea la sorți în urma căreia va fi stabilit programul noului sezon al Ligii 3, ediția 2026/2027. Cele patru echipe brașovene, Olimpic Zărnești, CSM Săcele, Kids Tâmpa Brașov și Corona Brașov, au fost repartizate în Seria 2.
Alături de formațiile brașovene, în serie se mai regăsesc Carpați Covasna, Tricolorul Breaza, Sepsi OSK 2, ACS Mediaș 2022, Muscelul Aro Câmpulung, CSO Băicoi, Inter Stars Sibiu și CSO Teleajenul. Prima etapă a noului sezon este programată pe 29 august. Programul se va face pe baza Tabelei Berger pentru 12 echipe, numărul corespunzător fiecărei echipe fiind stabilit prin tragere la sorți. Formatul competiției propune 8 serii de câte 12 echipe și două faze. Sezonul regular se va disputa în sistem tur-retur, rezultând 22 de etape. La final, primele 4 clasate se vor califica în play-off, iar echipele de pe locurile 5-12 vor merge în play-out. În play-off, cele 4 echipe calificate din fiecare serie vor fi împerecheate cu alte 4 formații din seria vecină, după următorul sistem: 1-2, 3-4, 5-6, 7-8. Astfel, se vor forma 4 serii de play-off. Echipele vor intra în play-off doar cu punctele obținute împotriva formațiilor care s-au calificat alături de ele. Se vor disputa 8 etape suplimentare, fiecare echipă jucând tur-retur cu adversarele din cealaltă serie. • Promovare: Prima clasată din fiecare serie de play-off va obține promovarea directă în Liga 2.
• Baraj de promovare: Cele 4 echipe clasate pe locul 2 în play-off vor disputa un turneu de promovare, în sistem semifinale – finală, iar câștigătoarea acestuia va obține al cincilea loc de promovare.
În play-out, echipele vor păstra toate punctele acumulate. Vor fi, astfel, 8 serii de play-out de câte 8 formații. Se va juca un singur tur, adică 7 etape.
• Retrogradare: Ultimele două clasate din fiecare serie vor retrograda automat în Liga 4.
• Alte 5 echipe vor fi retrogradate dintre cele care termină pe locul 6 în play-out, pe baza clasamentului general.
Posibil duel Scripcaru- Chirică în play-off-ul de promovare
În Liga a 3-a, primele patru clasate din fiecare serie se califică în play-off, urmând a fi împerecheate astfel: seriile 1-2, 3-4, 5-6, 7-8. Pentru promovarea directă în eșalonul secund, Corona lui George Scripcaru ar putea da bătălia în play-off-ul de promovare cu ACS USV Iași, echipă pe care primarul Iașului, Mihai Chirica, vrea să o transforme în trupa reprezentativă a orașului și care va evolua în Seria 1. „Pepenii verzi”, cum e numită gruparea din eșalonul trei, are ca obiectiv promovarea în Liga 2 încă din primul sezon, bugetul pus la dispoziție de către municipalitate fiind de aproximativ 2 milioane de euro! Corona are la dispoziție pentru acest sezon circa 1 milion de euro.
96 de echipe vor lua startul în Liga a III-a în sezonul 2026/2027:
• Seria 1: Bradul Putna, CSM Paşcani, KSE Târgu Secuiesc, Viitorul Oneşti, CSM Vaslui, AFC Odorheiu Secuiesc, ACS USV Iaşi, CSM Adjud, Aerostar Bacău, CS Gheorgheni, FC Bacău 2, Ceahlăul Piatra Neamț,
• Seria 2: Corona Braşov, Carpaţi Covasna, Olimpic Zărneşti, Tricolorul Breaza, Sepsi OSK Sfântu Gheorghe 2, ACS Mediaş, ACS Muscelul Aro Câmpulung, CSO Băicoi, Kids Tâmpa Brașov, Inter Stars Sibiu, CSM Săcele, CSO Teleajenul Vălenii de Munte,
• Seria 3: Viitorul Corbeanca, Progresul Drăgăneşti, Petrolul Berca, Flacăra Moreni, CS Blejoi, Voinţa Crevedia, CS Păuleşti, CSO Plopeni, Urban Titu, CSM Râmnicu Sărat, FC Pucioasa, CS Tunari,
• Seria 4: Portul Constanţa, Sporting Lieşti, Agricola Borcea, Înainte Modelu, Dunărea Călăraşi, Unirea Braniştea, Progresul Fundulea, Recolta Gheorghe Doja, Axiopolis Cernavodă, Gloria Băneasa, CS Agigea, SC Oţelul Galați 2,
• Seria 5: Oxigen Bucureşti, Omega Sport, Cetatea Turnu Măgurele, Inter Ilfov, FCSB 2, CSM Alexandria, Progresul Spartac, Progresul Mogoşoaia, Dunărea Giurgiu, ACS Axi Arena, Dinamo 2, FC Voluntari 2,
• Seria 6: Petrolul Hîrtieşti, CS Drobeta Turnu Severin, Minerul Lupeni, Universitatea Craiova 2, Jiul Petroşani, Vulturii Fărcăşeşti, Academica Balş, ACS Oltul Curtişoara, CSM Târgu Jiu, FC Păușești Otăsău, Unirea Bascov, ACSO Filiaşi,
• Seria 7: AFC Nera Bogodinţ, CSM Deva, Știința Poli Timişoara 2, Unirea Alba Iulia, Metalurgistul Cugir, Viitorul Arad, Unirea Sântana, CSC Ghiroda şi Giarmata Vii, Progresul Pecica, ACS CIL Blaj, CSU Alba Iulia, CS Timişul Şag,
• Seria 8: Academica Recea, Transilvania Sport Academy, Sănătatea Cluj, SCM Zalău, Minaur Baia Mare, Unirea Tăşnad, Crişul Sântandrei, Lotus Băile Felix, CSM Sighetu Marmației, CS Bihorul Beiuş, Viitorul Cluj, Unirea Dej.
Pe 29 august 2026, 15 muzee, colecții și obiective de patrimoniu din județul Brașov își deschid porțile în cadrul celei de-a patra ediții a Nopții Muzeelor la Sate, eveniment dedicat patrimoniului cultural din mediul rural. De la biserici fortificate și colecții etnografice la mori tradiționale, muzee sătești și spații dedicate memoriei comunităților, programul din județul Brașov propune vizitatorilor experiențe care pun în valoare istoria, tradițiile și patrimoniul local.
La Biserica Fortificată Cincu, vizitatorii sunt invitați la tururi ghidate în limba română și engleză, pentru a descoperi monumentul. Complexul Muzeal Cincu prezintă obiecte de etnografie și istorie locală, alături de un spațiu dedicat lui Valeriu Braniște și lucrări de pictură pe sticlă realizate în cadrul Cercului de pictură din localitate.
Colecția Muzeală de Etnografie și Istorie Locală din Șercaia propune „Zilele patrimoniului viu”, cu expoziții de icoane pe sticlă, tururi ghidate, șezătoare culturală, activități pentru copii, o gală a meșterilor locali și o degustare de preparate tradiționale făgărășene.
În Ucea de Sus, Colecția și Atelierul Etnografic de Țesut îi invită pe vizitatori să descopere tehnici tradiționale precum urzitul, torsul și țesutul și chiar să încerce războiul de țesut și uneltele folosite în acest meșteșug.
La Moara lui Boțoman din Viștea de Jos, una dintre cele mai bine conservate mori tradiționale din zonă, vizitatorii pot vedea instalațiile de morărit, obiecte din camera morarului și utilajele fostului gater.
Muzeul Boierilor Veneției Făgărașului, găzduit în Casa Comanici, aduce în atenție patrimoniul heraldic al satului, cu 14 blazoane istorice și un atelier interactiv în care participanții își pot crea propriul blazon. La Muzeul Sătesc al Veneției Făgărașului, „Noaptea mărgelelor” aduce în prim-plan portul popular local și tradiția brâului de mărgele, printr-un atelier în care vizitatorii își pot realiza propriile creații.
La Muzeul Calbor, publicul este invitat să descopere istoria satului prin tururi ghidate, vizitarea bisericilor și a patrimoniului local și activități culturale desfășurate în comunitate.
Muzeul din Sâmbăta de Jos prezintă costume populare, icoane și obiecte din gospodăriile tradiționale, precum și o sală de clasă reconstituită, iar programul include o șezătoare cu demonstrații de urzit și țesut.
La Muzeul Etnografic „Dimitrie Gusti” din Drăguș, vizitatorii pot descoperi patrimoniul local în legătură cu cercetările monografice desfășurate aici de Școala Sociologică de la București în perioada 1929–1938.
Muzeul Iosif Vulcan din Șinca Veche marchează 185 de ani de la nașterea scriitorului prin lansarea unui volum dedicat familiei Vulcan, un moment muzical inspirat de poeziile sale și o seară de dans în curtea muzeului.
La Muzeul Lolelor din Cincu, expoziția internațională „The Saxons of Transylvania”, realizată de artiștii spanioli Pascual + Vincent, va fi completată de o seară de artă video din cadrul programului FIASCO, dedicată temei „Arhive în mișcare”.
Muzeul Satului Ileni propune „Ileni după apus”, o seară cu ateliere pentru copii, activități de arhivare digitală, tururi ghidate ale muzeului și bisericii și o proiecție de film istoric.
Muzeul viu al satului Mărgineni, amenajat în fosta școală a satului, păstrează obiecte donate de comunitate și propune o seară de șezătoare cu povești și amintiri ale localnicilor, ateliere, vizite la bisericile satului, bucate tradiționale și muzică folk.
În Dumbrăvița, „Șezătoarea din Dumbrăvița” invită publicul să descopere porturi populare, obiecte tradiționale și produse locale, precum și muzeul parohial, într-un program care se încheie cu cântece și „strigături” de șezătoare.
Cele 15 obiective din județul Brașov fac parte din rețeaua celei de-a patra ediții a Nopții Muzeelor la Sate, alături de peste 165 de muzee, colecții și obiective de patrimoniu din România și Republica Moldova.
Aproximativ 1.300 de militari români şi străini participă, în aceste zile, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu, judeţul Braşov, la exerciţiul „Eagle Spearhead”, organizat de Grupul de Luptă NATO din România. Este vorba despre militari din Franţa, Belgia, Spania şi Luxemburg, care formează Grupul de Luptă din Cincu, dar şi camarazi de-ai lor din Portugalia, România şi Italia. Nu mai puţin de 300 de vehicule de luptă au fost implicate în acest exerciţiu de amploare.
„Exerciţiul a implicat mai multe grupuri de luptă de nivel 4. Am desfăşurat un scenariu tactic în care un inamic venea dinspre sud şi est şi trebuia să cucerească regiunea 5. Aşa că am folosit toate mijloacele disponibile, asta înseamnă că în primul rând principala confruntare a avut loc între trupele de infanterie care au acţionat la sol. Am avut, de asemenea, sprijinul trupelor de geniu care au detectat şi distrus câmpurile de mine şi alte obstacole. Deoarece suntem un grup de luptă blindat, am folosit, bineînţeles, tancurile noastre principale de luptă pentru a zdrobi forţele inamice”, spune căpitanul Clement, ofiţer de legătură din Forţele Armate Franceze şi comandant sau reprezentant al Grupului de Luptă NATO dislocat în Poligonul Cincu.
Exerciţiul„ Eagle Spearhead” este cu atât mai important cu cât îşi propune să consolideze instruirea în comun, să evalueze nivelul de pregătire al militarilor şi să verifice capacitatea acestora de a acţiona eficient într-un mediu multinaţional.
„Pentru unitatea mea este foarte util, deoarece trebuie să acţionăm ca o unitate de sprijin în centrul câmpului de luptă, alături de infanterie şi de trupele blindate. Avem nevoie de o interoperabilitate mai bună între diferitele categorii de forţă, dar şi între diferitele armate şi forţele aliate. Ca şi comandant, principalul meu obiectiv este să învăţ cum să lucrez cu aceste diferite tipuri de comunicaţii, să-i înţeleg pe toţi şi să folosim acelaşi vocabular, dar, astfel încât să nu putem înţelege unii cu ceilalţi”, spune locotenent Mathilde, comandantul unei subunităţi participante.
Lucrările la Centura Comarnic au intrat în etapa finală, odată cu așternerea asfaltului pe traseu. Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, anunță pentru Economedia că proiectul avansează conform graficului și că termenul realist de finalizare – luna august 2026 – va fi respectat.
Asfalt turnat pe șantier: „În timp ce unii spun că nu se poate…”
Într-o postare publicată pe 20 iulie, Nanu a transmis că lucrările sunt în grafic:
„În timp ce unii încă spun că nu se poate, pe Centura Comarnic se toarnă asfalt. Lucrările avansează conform graficului, iar termenul va fi respectat.”
Potrivit acestuia, în câteva săptămâni centura ar urma să fie dată în folosință și să preia o parte din traficul sufocant de pe DN1, unul dintre cele mai aglomerate drumuri din România.
„Va însemna mai puțin timp pierdut în coloane, un trafic mai fluent și un pas important pentru întreaga Vale a Prahovei.”
Deschiderea, amânată pentru august
La finalul lunii iunie, Nanu explica faptul că deschiderea circulației a fost amânată pentru august, deoarece proiectul trebuie corelat cu finalizarea podului de la Breaza, considerat complementar centurii.
„Termenul contractual este iunie, dar estimarea realistă indică finalizarea în cursul verii, în jurul lunii august. Obiectivul rămâne același: să deschidem circulația în condiții corecte, fără improvizații.”
Proiect cu întârzieri și costuri suplimentare
Centura Comarnic a avut mai multe modificări de calendar. Constructorul estima inițial finalizarea în iunie–iulie, în funcție de vreme. Termenul din portalul CESTRIN a fost modificat de mai multe ori, ajungând chiar la decembrie 2027, înainte de a reveni la anul 2026.
În mai, Ministerul Transporturilor a aprobat majorarea valorii investiției cu 130 de milioane de lei, până la aproximativ 470 de milioane de lei.
Suplimentarea a fost justificată prin:
• surpări de teren,
• relocarea utilităților,
• modificări impuse de auditul de siguranță rutieră,
• ajustarea traseului pentru evitarea unor construcții existente.
Ce va aduce noul drum
Odată deschisă, Centura Comarnic ar urma să reducă semnificativ aglomerația de pe DN1, în special în perioadele de vârf spre și dinspre Valea Prahovei.
Date tehnice ale proiectului:
• Lungime: ~6 km
• Profil: o bandă pe sens
• Structuri: 4 poduri, inclusiv peste râul Prahova și Magistrala CFR București–Brașov
• Constructor: asocierea Frasinul – Arthenis
Rezultatele la Bacalaureat, sesiunea din august, publicate marţi, 18 august, sunt mai bune faţă de cea de toamnă din 2025.
În judeţul Braşov, rata de promovare este de 38,9%, faţă de 34,1% în august 2025.
La nivel naţional, rezultatele iniţiale ale examenului de bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă, indică o rată de promovare de 33,8%, cea mai ridicată înregistrată în ultimii mai bine zece ani.
Cea mai mare medie – 9,30
Revenind la Brașov, din 645 de candidaţi prezenţi la probele din această sesiune, au promovat 251, iar 394 au fost respinşi.
Însă, dintre ei, 114 candidaţi au medii între 5 şi 5,99, iar eventuale contestaţii le-ar putea aduce chiar media 6, cu care să promoveze examenul maturităţii.
Cei mai mulţi dintre candidaţii promovaţi au obţinut medii între 6 şi 6,99 – 214, dar mai sunt şi 31 de candidaţi cu medii între 7 şi 7,99, iar 4 candidaţi au obţinut medii între 8 şi 8,99.
Pe de altă parte, sunt şi doi candidaţi de 9. Unul are media 9,30 şi a terminat Liceul de Muzică „Tudor Ciortea”. El este urmat de un alt candidat cu 9,20 de la Colegiul Naţional „Unirea”.
Contestaţii, până joi
Cei nemulţumiţi de notele primite pot face contestaţii până în 20 august. Rezultatele finale vor fi publicate în 24 august.
Reamintim, nota minimă de promovare a fiecărei probe scrise este 5 (cinci), iar media necesară pentru a promova examenul este cel puţin 6 (şase).
Corona Brașov se va duela pentru un loc în grupele Cupei României cu CS Tunari (Liga 3). Meciul se va disputa miercuri, 19 august, de la ora 17.30, pe stadionul Carpați. Marian Constantinescu este convins că CS Tunari va fi o nucă tare.
„Întâlnim o echipă solidă, care sezonul trecut a jucat în Liga 2 și au nucleu de jucători cu experiență, Neluț Roșu, Adrian Bălan sau Lucian Ion. Sunt covins că nu vor veni în excursie la Brașov. Suntem la un pas de grupe și consider că motivația va face diferența. Am mare încredere în jucătorii pe care îi antrenez că pot face diferența“, a spus Marian Constantinescu.
Partida se dispută într-o singură manșă, astfel că, în cazul unui rezultat de egalitate după 90 de minute, calificarea poate fi decisă în prelungiri și, dacă va fi nevoie, la loviturile de departajare. Corona Brașov a câștigat faza regională a Cupei României.
În Faza Națională a mai trecut, până acum, de ACS Muscelul Aro Câmpulung (5-4 după lovituri de departajare), CSM Săcele (3-0) și Olimpic Zărnești (3-1).
Brașovul în perioada în care purta numele Orașul Stalin. Pe versantul Tâmpei se distinge inscripția „STALIN”, realizată din arbori. Fotografie datată 1950–1960, catalogată de Muzeul de Artă Brașov
În august 1946, un incendiu de proporții a devastat pădurea de pe Tâmpa. Câțiva ani mai târziu, același versant avea să devină una dintre cele mai spectaculoase imagini ale propagandei comuniste: litere uriașe, formate din brazi, scriau „STALIN” deasupra Brașovului. Între cele două momente se întinde o poveste despre foc, secetă, reîmpădurire, propagandă și memoria unui oraș.
Un munte care privea orașul
Tâmpa înainte ca versantul să devină unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale propagandei comuniste din Brașov
Astăzi, Tâmpa este unul dintre simbolurile incontestabile ale Brașovului. Silueta muntelui domină orașul, iar pădurea de pe versant pare, la prima vedere, neschimbată de decenii.
Dar Tâmpa pe care o vedem astăzi este, în bună măsură, rezultatul unor intervenții începute după unul dintre cele mai dramatice evenimente din istoria recentă a Brașovului.
În august 1946, pădurea de pe Tâmpa a fost cuprinsă de un incendiu devastator.
Sursele istorice indică 19 august 1946 drept momentul izbucnirii focului. O cronologie a comunității săsești brașovene consemnează pentru acel an incendiul pădurii Tâmpei în timpul unei perioade de secetă.
Dar focul nu avea să lase în urmă doar copaci carbonizați.
Avea să schimbe pentru ani întregi chipul muntelui.
August 1946: Tâmpa ia foc
Vara acelui an fusese extrem de secetoasă. Vegetația era uscată, iar pădurea de pe munte reprezenta un combustibil uriaș.
Mărturiile păstrate din epocă descriu o situație dramatică. Locuitorii din zona de sub Tâmpa au urmărit cu teamă cum focul se apropia de oraș.
Una dintre cele mai importante relatări îi aparține lui Otto Folberth, intelectual sas din Brașov, ale cărui jurnale se păstrează astăzi în fondurile Siebenbürgen-Institut.
În jurnalul său apare imaginea unui oraș aflat în stare de alertă, cu focul coborând spre zonele locuite.
Pentru brașovenii care trăiau în casele de sub munte, Tâmpa nu mai era decorul familiar al orașului. Era o amenințare.
Focul ajunge aproape de case
Una dintre mărturiile cele mai sugestive provine dintr-o familie care locuia pe strada Castelului, practic la poalele Tâmpei. Relatarea consemnează că locuința se afla „în prima linie” a extinderii focului. În acele zile, pericolul nu era doar distrugerea pădurii. Dacă flăcările ar fi coborât suficient de mult, focul putea ajunge la casele din oraș. Într-o asemenea situație, intervenția pompierilor devenea crucială.
Surse memorialistice afirmă că pentru stingerea incendiului au fost mobilizate echipe de pompieri din numeroase județe, unele relatări indicând chiar 16 județe.
A fost un incendiu accidental sau o mână criminală?
Este una dintre întrebările care fac povestea Tâmpei din 1946 atât de fascinantă. În relatările despre eveniment apar suspiciuni privind posibilitatea unei incendieri intenționate. Dar aici trebuie făcută o distincție esențială. Faptul că au existat suspiciuni nu înseamnă că avem dovada unei incendieri deliberate.
Până la identificarea unui raport oficial al pompierilor, al poliției sau al autorităților locale care să stabilească originea focului, formularea corectă este că au existat suspiciuni privind o posibilă „mână criminală”.
Într-o poveste care a supraviețuit aproape opt decenii, această diferență dintre fapt documentat și ipoteză este esențială.
O ploaie care a schimbat soarta orașului
Relatările despre incendiul Tâmpei descriu și un moment aproape cinematografic. După zile de foc și fum, ploaia a contribuit la stingerea incendiului.
Pentru locuitorii Brașovului, a fost o eliberare. Dar victoria asupra focului avea să lase în urmă un peisaj greu de imaginat astăzi.
Pădurea de pe versant fusese grav afectată.
Tâmpa, transformată într-un versant gol
Una dintre cele mai valoroase mărturii ulterioare, publicată în Neue Kronstädter Zeitung, descrie Tâmpa de după incendiu ca pe un versant aproape complet gol. Vechea pădure de fag fusese distrusă în mare parte. Rămăsese doar o porțiune în zona promenadei de la Burg.
Imaginea este importantă pentru că ne ajută să înțelegem amploarea reală a incendiului. Nu vorbim despre un foc care a ars câteva hectare și apoi a dispărut fără urmă. Peisajul Tâmpei a fost schimbat.
De la dezastru la reîmpădurire
După incendiu a urmat o altă etapă: refacerea pădurii. Tâmpa trebuia să fie reîmpădurită. Dar povestea nu se oprește aici. Pentru că, în doar câțiva ani, același versant devastat de foc avea să devină suportul unei imagini propagandistice uriașe.
Mai întâi însă, trebuie să ajungem la anul 1950.
Brașovul devine „Orașul Stalin”
Brașovul a purtat oficial numele Orașul Stalin între 1950 și 1960
La 22 august 1950, printr-un decret al autorităților comuniste, numele Brașovului este schimbat în Orașul Stalin. Decizia era parte a procesului de sovietizare a României și de glorificare a lui Iosif Stalin. Pentru Brașov, schimbarea nu a rămas doar pe documentele administrative. Numele dictatorului sovietic avea să ajungă și pe muntele care domina orașul.
„STALIN” apare pe Tâmpa
La începutul anilor ’50, pe versantul Tâmpei dinspre oraș a fost creată o uriașă inscripție vegetală. Brazii au fost plantați astfel încât, priviți de la distanță, să formeze literele: STALIN. Nu era o inscripție pictată. Nu era o construcție. Era o inscripție realizată prin vegetație.
Brazii, fiind mai întunecați și rămânând verzi în timpul iernii, se diferențiau de restul pădurii și făceau literele vizibile de la mare distanță.
Serviciul Public Local Salvamont Brașov confirmă existența acestei inscripții și legătura ei cu perioada în care orașul purta numele Stalin.
Când a fost plantat, de fapt, „STALIN”?
Aici povestea devine mai complicată. Mult timp, în relatările locale s-a transmis ideea că inscripția ar fi fost realizată imediat după schimbarea numelui orașului, în 1950.
Documentarea pe care am găsit-o indică însă o cronologie mai prudentă. O fostă publicație locală care a folosit imagini din colecția personală a lui Aristotel Căncescu indica faptul că inscripția a fost vizibilă între aproximativ 1953 și 1960.
În primii ani ai perioadei Orașului Stalin, pe versantul Tâmpei a fost realizată o uriașă inscripție vegetală, devenită vizibilă cel puțin din 1953.
O fotografie din Muzeul de Artă confirmă imaginea. Avem însă o dovadă vizuală extrem de importantă. Catalogul Muzeului de Artă Brașov include o fotografie intitulată: „Vedere a Bulevardului I. V. Stalin, cu inscripția «Stalin» pe Tâmpa”. Imaginea este datată în intervalul 1950–1960, iar muzeul precizează că este o reproducere după un original aflat în proprietate privată. Această fotografie este importantă pentru că nu avem de-a face doar cu o legendă transmisă din generație în generație. Inscripția a existat cu adevărat și a fost fotografiată.
Cine a avut ideea?
Aici istoria devine controversată. Unele surse tratează inscripția drept o expresie evidentă a propagandei oficiale comuniste. Alte relatări locale atribuie inițiativa unui activist brașovean, Isaac Schmit, și susțin că proiectul ar fi fost mai degrabă o inițiativă locală decât o comandă directă venită de la București.
Problema este că această versiune nu este, deocamdată, susținută de un document primar suficient de puternic.
Identitatea exactă a inițiatorului inscripției și caracterul oficial al proiectului rămân chestiuni care necesită documentare arhivistică suplimentară.
Brașov, 1959. Vedere din Șchei spre Tâmpa, în ultimii ani ai perioadei în care orașul purta numele Stalin
De ce tocmai brazi?
Alegerea nu era întâmplătoare. Brazii ofereau un contrast natural puternic față de restul vegetației.Fiind conifere, își păstrau frunzișul și culoarea închisă și în timpul iernii. Privită de la distanță, diferența dintre suprafețele plantate cu brazi și pădurea din jur permitea conturarea literelor.
În felul acesta, muntele devenea un uriaș panou propagandistic. Nu trebuia construit nimic.
Numele lui Stalin era pur și simplu „scris” cu copaci. De la incendiul din 1946 la „STALIN”: coincidență sau legătură? Aici trebuie să fim foarte atenți. Este tentant să spunem că autoritățile comuniste au luat muntele devastat de incendiul din 1946 și l-au reîmpădurit special pentru a forma numele Stalin.
Deocamdată, nu avem documentul care să demonstreze această succesiune atât de direct.
Avem însă trei fapte:
1946: incendiul distruge o mare parte a pădurii Tâmpei.
1950: Brașovul devine oficial Orașul Stalin.
1953–1960: inscripția „STALIN” este documentată pe versant.
Legătura cronologică este evidentă.
Legătura administrativă dintre reîmpădurire și proiectul propagandistic trebuie însă demonstrată prin documentele silvice.
Când a dispărut „STALIN”?
În 1960, orașul își recapătă numele de Brașov. Era momentul în care simbolul lui Stalin de pe munte devenea, la rândul său, incomod. Dar dispariția inscripției nu pare să fi fost instantanee. Există mărturii potrivit cărora eliminarea literelor s-ar fi făcut treptat. O variantă susține că brazii care formau literele au fost tăiați. O altă mărturie, mult mai interesantă, spune că silvicultorii au preferat o soluție mai puțin brutală: au plantat alți puieți între litere, astfel încât vegetația nouă să acopere treptat desenul.
În timp, literele au început să dispară. Mai întâi unele porțiuni. Apoi altele. Până când „STALIN” a fost înghițit de pădure.
Cum a dispărut ultimul „L”?
Relatările memorialistice descriu un proces lent. Pe măsură ce arborii plantați ulterior au crescut, contrastul dintre brazii care formau inscripția și restul pădurii s-a diminuat. Numele dictatorului nu a fost șters ca o inscripție de pe un zid. A fost lăsat să dispară în pădure. Aceasta este una dintre cele mai frumoase ironii ale poveștii Tâmpei. Un simbol creat pentru a domina vizual orașul a fost, în cele din urmă, absorbit de natură.
Tâmpa de astăzi ascunde o poveste pe care orașul aproape a uitat-o
Când urcăm astăzi pe Tâmpa, vedem pădurea. Vedem Brașovul de sus. Vedem zidurile vechi, acoperișurile, Biserica Neagră și cartierele întinse în vale.
Puțini se mai gândesc că, în urmă cu opt decenii, versantul pe care mergem era înnegrit de un incendiu uriaș.
Și poate și mai puțini își imaginează că, doar câțiva ani mai târziu, același munte devenise o uriașă pagină de propagandă.
Mai întâi: FOC. Apoi: REÎMPĂDURIRE. Apoi: STALIN. Și, în cele din urmă: UITARE.
O poveste încă incompletă
Cercetarea documentelor disponibile lasă încă mai multe întrebări.
Cine a provocat incendiul din 1946?
Cât din pădure a fost distrus?
Câte echipe de pompieri au participat efectiv la stingere?
Cine a coordonat reîmpădurirea?
Când au fost plantați primii brazi care urmau să formeze literele?
Cine a desenat efectiv proiectul?
A fost „STALIN” o dispoziție oficială sau o inițiativă locală?
Câți arbori au fost plantați?
Și cine a decis, după 1960, cum să fie eliminată inscripția?
Pentru unele dintre aceste întrebări există probabil răspunsuri în arhive.
Urmele se află încă în documente
Unul dintre cele mai interesante fonduri pe care le-am identificat este fondul Otto Folberth, păstrat la Siebenbürgen-Institut.
Fondul conține jurnalele sale, fotografii, albume și negative. Inventarul identifică, între altele, albumele fotografice B I 13/84-01 – B I 13/84-04, materialul fotografic PB 2730 și negativele pe sticlă PB 76.
Aici se poate găsi una dintre cele mai importante piste pentru identificarea unor imagini autentice din Brașovul anilor ’40–’50.
La fel de importante ar putea fi fondurile fostului Ocol Silvic Brașov, unde ar trebui căutate documentele privind lucrările de reîmpădurire.
De ce merită spusă această poveste
Pentru că istoria Tâmpei nu este doar istoria unui incendiu. Este istoria felului în care un oraș se schimbă. În 1946, focul a transformat muntele. În anii următori, oamenii au încercat să-l refacă. Apoi politica a transformat din nou peisajul, folosind copacii ca instrument de propagandă.
Iar după schimbarea regimului, natura și timpul au șters treptat urmele. Astăzi, pădurea pare firească. Dar dacă privim Tâmpa ca pe un document istoric, putem citi în ea trei epoci ale Brașovului: Brașovul devastat de război și incendiu. Brașovul comunist, redenumit Orașul Stalin. Și Brașovul care și-a recuperat numele și identitatea.
Tâmpa, de la „STALIN” la memoria orașului
Poate că cea mai puternică imagine a întregii povești nu este fotografia incendiului. Este fotografia Tâmpei cu literele STALIN. Pentru că ea surprinde o perioadă în care până și muntele trebuia să vorbească în limbajul propagandei. Astăzi, literele nu mai există. Copacii au crescut. Pădurea s-a închis.
Brașovul și-a recăpătat numele. Iar Tâmpa a rămas acolo, privind orașul. Ca și cum muntele însuși ar fi supraviețuit tuturor numelor pe care oamenii au încercat să i le dea.
Tâmpa astăzi. Pădurea a acoperit aproape complet urmele inscripției care, în anii ’50, transforma versantul într-un uriaș simbol al propagandei comuniste
Pierdut chitantier seria CT06, având plaja de numere 701-750, aparținând SC Dallmayr Vending&Office SCS, CUI RO13510419, J08/200/2000, sediul social: Brașov, Bd. Griviței nr. A98, Jud. Brașov. Îl declarăm nul.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
Cu o lungime de doar 1,8 kilometri, plaja Dameisha din orașul Shenzhen poate găzdui în zilele de vârf până la 200.000 de vizitatori simultan, fiind considerată de departe cea mai aglomerată plajă din lume.
Litoralul din Shenzhen este faimos — sau mai degrabă notoriu — pentru aglomerația extremă, chiar și după standardele chinezești. Fâșia îngustă de nisip se transformă în fiecare weekend de vară într-o adevărată mare de oameni, obligând autoritățile locale să impună măsuri stricte de control al accesului.
Rezervări obligatorii pentru a limita accesul celor 80.000 de turiști zilnici
Recenziile lăsate de turiști pe platformele de călătorie reflectă aglomerația ieșită din comun: mulți dintre vizitatori se plâng că nu au putut ajunge nici măcar până la marginea apei din cauza mulțimii compacte.
Fiind o plajă publică gratuită, oricine o poate vizita. Totuși, pentru a preveni incidentele, autoritățile au introdus un sistem obligatoriu de rezervări online în perioada mai-octombrie, plafonând numărul maxim de vizitatori la 80.000 pe zi. Deși cifra rămâne uriașă, reprezintă o reducere masivă față de recordurile din trecut, când pe nisip se înghesuiau peste 200.000 de persoane în același timp.
Transportul public facil: factorul din spatele aglomerației
Paradoxal, una dintre principalele cauze ale supraaglomerării este infrastructura excelentă de transport. Plaja este deservită de numeroase linii de autobuz și are o stație de metrou amplasată chiar în fața intrării principale. Accesul rapid și gratuitatea o fac extrem de atractivă atât pentru localnici, cât și pentru turiști.
În ciuda criticilor și a experiențelor dificile relatate online, plaja Dameisha rămâne un punct de atracție major în Shenzhen, iar imaginile cu mulțimile impresionante de oameni devin virale pe rețelele de socializare în fiecare sezon cald.