Astăzi, 29 iulie 2026, cel de-al treilea schimb al modulului național specializat în stingerea incendiilor de pădure a plecat spre Republica Franceză, pentru a continua misiunea desfășurată de România în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene.
Decizia privind continuarea misiunii a fost adoptată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), în data de 27 iulie 2026, ca urmare a solicitării formulate de autoritățile franceze prin activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Astfel, România și-a prelungit cu încă două săptămâni participarea la misiunea de sprijin pentru stingerea incendiilor de vegetație și fond forestier din Republica Franceză.
Schimbarea efectivelor va avea loc în data de 1 august 2026, când cei 40 de pompieri români care alcătuiesc noul contingent vor prelua responsabilitățile operaționale de la colegii aflați în prezent în teren.
Tehnica de intervenție aferentă modulului românesc este deja dislocată în Franța, în Departamentul Var, și utilizată în cadrul activităților operative. În consecință, noul contingent va prelua, în baza de operații, autospecialele, echipamentele și misiunile repartizate, asigurând continuitatea intervențiilor fără întreruperea capacității operaționale.
Până la jumătatea lunii august, pompierii români vor rămâne pregătiți să intervină, la solicitarea autorităților franceze, pentru limitarea și stingerea incendiilor de vegetație și de pădure, alături de celelalte echipe europene participante la misiune.
Prin această nouă rotație de personal, România își reafirmă angajamentul față de solidaritatea europeană și cooperarea internațională în domeniul protecției civile, contribuind la consolidarea capacității comune de răspuns în perioadele caracterizate de un risc ridicat de producere a incendiilor forestiere.
Misiunea se desfășoară sub coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene.
Un nou contingent de 40 de pompieri români pleacă în Franța
Turul 1 al Cupei României: Corona Brașov – ARO Câmpulung și CSM Săcele – Kids Tâmpa Brașov
Începe faza națională a Cupa României
Faza națională a Cupei României va debuta miercuri, 29 iulie, de la ora 17.30. În Turul 1 vor fi implicate trei echipe brașovene care activează în Liga 3: CSM Săcele, Kids Tâmpa Brașov și Corona Brașov. A patra echipă, Olimpic Zărnești va intra în competiție în turul doi, datorită locului 5 ocupat în sezonul precedent din play-off-ul ligii a 3-a. Două dintre echipele brașovene se vor întâlni între ele întrucât în această fază a competiției tragerea la sorți este dirijată pe criterii geografice. Astfel, la Săcele, echipa locală antrenată de Marian Cristescu și Liviu Dîrstar va întâlni pe Kids Tâmpa Brașov. Tot astăzi, dar pe stadionul Carpați, Corona Brașov va duela cu ARO Câmpulung.
Program meciuri Turul 1 Cupa României, ediția 2026-2027:
• Crișul Sântandrei – Unirea Tășnad
• AFC Chieșd – CSM Sighetu Marmației
• CS Bihorul Beiuș – Lotus Băile Felix
• Unirea Dej – Viitorul Cluj
• CIL Blaj – CSU Alba Iulia
• Hidro Mecanica Șugag – Metalurgistul Cugir
• Inter Stars Sibiu – ACS Mediaș
• Unirea Sântana – Viitorul Arad
• CS Timișul Șag – Progresul Pecica
• CSM Caransebeș – CSC Ghiroda și Giarmata Vii
• ACS Unirea DMO – Jiul Petroșani
• CSM Târgu Jiu – Vulturii Fărcășești
• Gilortul Târgu Cărbunești – FC Păușești Otăsău
• CS Domnești – Unirea Bascov
• ACS Oltul Curtișoara – Academica Balș
• FCU Craiova – ACSO Filiași
• Dunărea Giurgiu – CSM Alexandria
• AF Bolintin Vale – ACS AXI Arena
• Corona Brașov – ACS Muscelul Aro Câmpulung
• CSM Săcele – Kids Tâmpa Brașov
• FC Pucioasa – Tricolorul Breaza
• Petrolul Berca – CSO Teleajenul Vălenii de Munte
• CS Păulești – CS Blejoi
• CSO Plopeni – CSO Băicoi
• ACS Urban Titu – Voința Crevedia
• Progresul Mogoșoaia – Inter Ilfov
• Progresul Spartac – Progresul Fundulea
• Recolta Gheorghe Doja – Înainte Modelu
• Gloria Băneasa – Dunărea Călărași
• CS Agigea – CS Axiopolis Cernavodă
• Victoria Traian – Unirea Braniștea
• CSM Râmnicu Sărat – CSM Adjud
• Aerostar Bacău – CSM Vaslui
• CS Gheorgheni – CSM Odorheiu Secuiesc
• Bradul Putna – Bucovina Rădăuți
• ACS USV Iași – Știința Miroslava
Aeronave militare vor survola Brașovul
Aeronave militare vor putea fi văzute zburând deasupra Brașovului.
Acestea vor participa astfel la festivitatea de absolvire şi ceremonia de înălțare la gradul de sublocotenent a promoţiei 2026 de absolvenți de la Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”.
Promoția poartă denumirea „Constantin Brâncuşi-150”, fiind 140 de absolvenţi pregătiţi să ocupe funcţii în cadrul structurilor specializate ale sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
În cadrul ceremoniei, care va vaea loc joi, de la ora 10, în Piața Sfatului, spațiul aerian al Brașovului va fi survolat de aeronave aparținând Forțelor Aeriene de tipul IAR 330, IAR 99, C 130 Hercules, C 27 J Spartan și F-16.
Aeronavele vor efectua şi azi zboruri de antrenament.
Mai multe săli de păcănele cer autorizație de funcționare în Brașov
Opt operatori economici au depus cereri de autorizare sau reautorizare pentru activități de jocuri de noroc – slotmachine și pariuri în cotă fixă – în 16 spații din municipiul Brașov, potrivit documentelor publicate pe site-ul Primăriei.
Șapte solicitări, propuse pentru aprobare
Consilierii locali vor decide asupra acestor cereri în ședința ordinară de vineri. Din totalul de 16 solicitări, executivul Primăriei propune aprobarea a șapte, iar nouă cereri sunt propuse pentru respingere.
Majoritatea spațiilor pentru care se recomandă acordarea autorizației se află în centre comerciale, însă două dintre ele sunt situate la adrese ale unor hoteluri.
Cele șapte cereri propuse pentru aprobare au fost depuse de cinci firme, două dintre acestea solicitând autorizarea pentru câte două spații.
Context local
Brașovul se confruntă în ultimii ani cu o creștere a numărului de solicitări pentru activități de jocuri de noroc, iar autoritățile locale analizează fiecare cerere în funcție de criterii precum amplasament, reglementări urbanistice și impact asupra comunității.
Inițial primarul George Scripcaru anunțase interzicerea sălilor de jocuri din municipiu dar a revenit asupra deciziei.
Între 31 iulie și 2 august 2026: Retro Marktplatz revine la Brașov
Piața Sfatului va găzdui, la finalul lunii iulie, cea dea patra ediție Retro Marktplatz, evenimentul care readuce atmosfera vechilor târguri brașovene. Între 31 iulie și 2 august 2026, vizitatorii vor descoperi un adevărat univers istoric, cu meșteșugari, artizani, demonstrații de tipărire, personaje în costume de epocă și activități interactive.
60 de pavilioane cu produse tradiționale și artizanat
Târgul va reuni obiecte din porțelan, ceramică pictată, bijuterii, articole vestimentare decorate cu lână împâslită, produse alimentare realizate de mici fermieri și diverse antichități. Publicul va putea discuta direct cu meșterii, afla detalii despre tehnicile lor de lucru și achiziționa produsele expuse.
Organizatorii vor distribui și ediția a patra a publicației „Piața Sfatului”, tipărită pe hârtie după modelul ziarelor brașovene de acum un secol, cu informații despre istoria orașului și rolul pieței în viața comercială a cetății.
Demonstrații de tipărire și tururi prin cetate
Muzeul Casa Mureșenilor va avea un stand dedicat vechilor tehnici tipografice. Vizitatorii vor putea tipări o pagină de ziar folosind litere mobile și vor vedea etapele prin care textul era cules și pregătit pentru imprimare înainte de apariția tehnologiilor moderne.
Muzeografii vor organiza și tururi speciale prin vechea cetate.
O atracție aparte va fi apariția virtuală a cărturarului Sextil Pușcariu, prezentat pe un ecran, povestind despre Piața Mare de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Atmosfera va fi completată de proiecții cu imagini ale Brașovului de altădată.
Trei seri cu muzică și dans
Programul artistic se va desfășura pe parcursul celor trei zile:
31 iulie – recitaluri ale Claudiei Miritescu, Anuței Săgneanca, Doinei și Dorinei Drăgan, Maria Nicole Toncian și Elena Mara Toncian, strănepoatele artistei Lizica Găman.
1 august – seară de folk cu trupa Inkompetent, Corina și George Nica, Ionel Irimia și grupul Vocelis.
2 august – Fanfara de Juniori Brașoveni – Jugendblaskapelle Kronstadt și participanții la concursul „Vocea de la radio”, organizat de Radio România Actualități Brașov.
Spectacolul va fi prezentat de realizatoarea Bianca Bucă.
LE SUNTEM DATORI: Și-au riscat viața de dragul științei
De-a lungul istoriei, mulți medici s-au oferit să fie cobai pentru testarea unor teorii sau medicamente.
Deși pare greu de crezut, medicii de odinioară își testau teoriile pe propria piele. Au fost vremuri când progresul medical se baza pe autoexperiment. Astfel, unii medici mai curajoși au înghițit sau și-au injectat substanțe necunoscute ori agenți patogeni (virusuri, bacterii, viermi), s-au automutilat, s-au expus la curent electric, presiuni, temperaturi și viteze extreme. Visau să descopere leacul pentru o maladie cumplită, fie ea poliomielită, malarie, pelagră, difterie sau holeră.
Pentru unii, riscul a meritat: și-au validat teoria, au descoperit medicamente noi, au stopat epidemiile sau au descoperit altceva decât ceea ce căutaseră. Alții însă au dat greș, n-au descoperit nimic, s-au îmbolnăvit grav sau au murit. Isprăvile autoexperimentatorilor norocoși i-au scos din anonimat, dar nu întotdeauna învingătorii au avut parte de laude. Unii au primit recunoașterea, alții, dimpotrivă, oprobiul lumii medicale. Unii s-au ales cu premii, inclusiv Nobel, alții au fost concediați sau au primit interdicția de a mai practica medicina.
Nu toți și-au sacrificat sănătatea pentru binele omenirii. Unii au vrut glorie, alții să se îmbogățească. Nu toți au vrut să intre în experimente periculoase, dar n-au avut încotro dacă nu au găsit voluntari. Iar unii n-au avut nicio motivație, au intrat în autoexperiment accidental sau din amuzament.
Ultimele secole sunt pline de astfel de istorioare, la granița dintre amuzament și macabru. Astăzi, în era echipelor de cercetare, care implică un număr considerabil de specialiști și o abordare interdisciplinară, este greu de imaginat că mai există medici care să testeze o substanță pe propria piele. Cert e că, indiferent dacă acești medici au fost nebuni de legat sau meritorii pionieri ai științei, le suntem datori pentru contribuția lor, ce-i drept, nesăbuită, la progresul medicinei.
S-au gazat sau și-au scos dinții
Chimistul britanic Humphry Davy a aflat pe propria persoană, în 1799, care sunt efectele oxidului azotos (gazul ilariant). Medicii erau convinși că această substanță e cauza multor boli contagioase, dar Davy nu s-a lăsat impresionat. După ce a inhalat gazul, a simțit o stare de bine, iar asistenta lui a izbucnit în hohote de râs. Efectul incitant al oxidului azotos a devenit repede de notorietate publică și au început să se organizeze petreceri cu gaz ilariant. Davy a devenit dependent. A remarcat „capacitatea gazului de a lua durerea“, folosindu-l pentru a trata mahmureala și durerea de dinți, dar nu și-a dat seama că substanța e un anestezic, ratând o oportunitate de afirmare uriașă. Cel puțin s-a bucurat de autoexperimente în camera lui de gazare. Abia în 1846, în SUA, s-a procedat pentru prima dată la narcotizarea cu gaz ilariant pentru extracțiile dentare.
Horace Wells a fost un stomatolog american căruia omenirea îi datorează prima folosire a anestezicului, dar care, din păcate, a avut parte de un destin tragic. În 1846, a testat protoxidul de azot asupra sa și, anesteziat fiind, și-a extras un dinte.
A repetat experiența pe un pacient, fără să îi producă vreo durere. În fața studenților, însă, n-a administrat o doză potrivită și a ieșit din sală în huiduieli. Supărat, a plecat la Paris împreună cu colaboratorul său, William Morton, un alt pionier al anesteziei, dar nu a avut succes. Devenit dependent de aburii cloroformului, Wells s-a anesteziat și și-a tăiat venele.
Morton, însă, i-a preluat ideea, a dezvoltat metoda și a lansat-o în chirurgie. A operat public un pacient de 20 de ani cu o tumoare superficială la gât. Bolnavul și-a revenit după cinci minute și a povestit că nu a simțit nimic. În timpul Războiului de Secesiune, a operat cu succes sute de soldați nordiști, anesteziindu-i în prealabil cu eter. Suprema apreciere a venit atunci când regina Victoria a Marii Britanii a decis să accepte anestezia cu eter la o naștere.
Băuturi cu gust de ciumă sau febră galbenă
Medicul german Franz Karl Achard și-a conectat anusul și gura la un circuit galvanic, în cadrul unui studiu despre efectele electricității asupra corpului uman. A notat următoarele modificări: creșterea activității stomacului, dureri abdominale și modificări ale fecalelor. N-a descoperit nimic, dar se pare că a deschis porțile unei noi științe: electrofiziologia.
Medicul italian Eusebio Valli a pus să i se injecteze, în 1803, într-un spital din Istanbul, un amestec de germeni patogeni ai ciumei și variolei. Valli voia să dovedească faptul că pe această cale te poți vaccina împotriva ciumei. A avut noroc și nu s-a ales decât cu niște simptome ușoare ale bolii. Entuziasmat de succes, a repetat autoexperimentul de mai multe ori în următoarele luni. În anul 1816, Valli s-a implicat și în căutarea unui vaccin pentru rabie. Experimentând tot pe el, a murit.
În anul 1808, Jean-Louis-Marc Alibert, medic francez cu rang de baron, și-a injectat, de două ori în două săptămâni, sânge și limfă de la o pacientă cu cancer mamar. A avut o inflamație locală și atât. A tras concluzia corectă că, prin sânge și limfă, cancerul nu se transmite. Dar dacă nu era așa?
Medicul militar francez Jean-Louis Guyon, în anul 1822, și-a frecat de piele cămașa unui decedat care murise de febră galbenă, după care s-a cuibărit comod lângă cadavru. Apoi, de patru ori, a băut sângele vomitat de un bolnav de febră galbenă. Cum i-a mers nu se spune, dar doctorul nu a făcut febră galbenă, infecția fiind transmisă doar prin țânțari.
A vrut să se sinucidă, dar a luat un Nobel
În 1898, chirurgul german August Bier a inventat anestezia spinală cu cocaină, după ce și-a injectat substanța în lichidul cefalorahidian. Dar lucrurile nu au mers cum și-a planificat. Augustus Hildebrandt, asistentul lui, nu a putut manipula instrumentele din cauza unei defecțiuni. Bier a rămas cu o gaură în gât, din care lichidul cefalorahidian a început să curgă. Dar n-au abandonat lupta. Cei doi bărbați au schimbat locurile. După ce l-a anesteziat pe asistent, Bier l-a împuns cu diferite obiecte ascuțite, l-a lovit cu ciocanul și l-a ars, i-a smuls fire de păr pubian și i-a strivit testiculele. Maltratarea fără durere a dovedit că pacientul e anesteziat. După ce efectul anesteziei a trecut, cei doi au ieșit la cină și s-au îmbătat.
Medicul rus Ilya Mechnikov, al cărui tată era nepotul diplomatului moldovean Nicolae Milescu-Spătaru, a încercat să se sinucidă cu o supradoză de opium, după moartea primei soții. S-a recăsătorit, dar și a doua soție s-a îmbolnăvit. În 1882, Mechnikov a încercat din nou să se sinucidă, de data aceasta sub pretextul unui experiment medical: vrând să urmărească traseul microbilor prin sânge, și-a produs febră mare. Văzând că a supraviețuit, a încetat cu tentativele de sinucidere și s-a dedicat cercetării în imunologie. A descoperit fagocitoza și fagocitele, cum a denumit el leucocitele care digeră bacteriile intrate în corp. Pentru această descoperire, în 1908, a primit Premiul Nobel în Medicină.
Între anii 1902 și 1909, în Rusia, medicul Simon Leonard Konradovich și-a injectat, de 24 de ori în trei luni, doze din ce în ce mai mari de toxină a difteriei. Ultima doză conținea suficiente virusuri pentru a omorî 24 de adulți neimunizați. Numai de trei ori în șapte ani a constatat că i-a crescut temperatura la 37,3 °C, iar reacțiile locale au fost nesemnificative. Contribuția acestui medic curajos este menționată în imunizarea activă împotriva difteriei.
A descoperit grupele sanguine în propriul sânge
Karl Landsteiner, descoperitorul grupelor sanguine umane (1900/1901) și fondatorul serologiei, a obținut rezultate remarcabile în multe ramuri ale medicinei și a primit Premiul Nobel în 1930. Însă puțină lume știe că mostrele de sânge pe care a lucrat proveneau de la șase medici care alcătuiau echipa lui de cercetare, inclusiv el. Între 1909 și 1912, Landsteiner a lucrat la Paris cu bacteriologul român Constantin Levaditi de la Institutul Pasteur. Cei doi au identificat virusul poliomielitei.
Joseph Goldberger, un imigrant maghiar din New York specializat în boli care afectau în mod obișnuit săracii, a descoperit, prin experimente de-a dreptul grețoase, că pelagra nu e contagioasă, deci nu e vorba de un germen patogen. Boala se caracterizează prin cei 3D: diaree, dermatită și demență.
Pelagra era atât de răspândită în Sudul Americii, încât oamenii mureau cu sutele de mii. Fiindcă nu era crezut de colegii lui medici, în 1914, a îngurgitat cruste, fecale și urină de la muribunzii de pelagră, în ceea ce el numea „scarbo-party“-uri. Văzând că nu pățește nimic, și-a convins soția și pe cei șase asistenți să se injecteze cu sângele bolnavilor. Nu s-a infectat niciunul, dar nici nu s-a descoperit ce element lipsea din dieta victimelor de pe plantații. Abia după moartea lui s-a constatat că Vitamina B3 vindecă pelagra.
În anul 1935, asistat de patru medici gata să intervină în caz că ar fi fost în pericol, Klaus Hansen, medic norvegian și profesor universitar, a băut 10 grame de apă grea, o substanță recent descoperită la vremea aceea (1931). Apa grea are o densitate mai mare decât cea obișnuită, peștii nu pot trăi în ea, iar oamenii care o consumă se pot deshidrata până mor. Hansen a continuat să bea apă grea în fiecare zi, timp de două săptămâni. A rămas sănătos până a murit, la vârsta de 75 de ani.
Prețul apei grele în SUA era de 19 dolari gramul, așa că astfel de experimente costisitoare n-au mai tentat și pe alții.
Cercetări de gherilă
Serge Voronoff, chirurg rus emigrat în Franța, credea că procesul de îmbătrânire e determinat de încetinirea funcționării glandelor endocrine. Soluția: transplantul de testicule de la cimpanzeu la om. Așa că și-a injectat hormoni sexuali de la maimuțe. Între 1917 și 1926, a făcut 500 de xenotransplanturi de testicule de la maimuțe, capre, oi și tauri la oameni. Bătrânii arătau mai tineri și deveniseră mai potenți.
Efectul ținea aproximativ 5 ani și a fost aplaudat la congresul internațional al medicilor. După ce experimentele pe femei s-au soldat cu decese, sub presiunea comunității științifice și a publicului, șarlatanul a abandonat tehnica.
Medicul german Werner Forssmann a primit în 1956 Premiul Nobel în Medicină pentru cercetările sale de gherilă în domeniul cateterismului cardiac. În 1929, Forssmann a introdus un cateter în propria venă brahială din antebraț și, ghidându-l fluoroscopic, a ajuns în atriul drept. Apoi a urcat un etaj ca să-și facă o radiografie la inimă, ca dovadă a auto-cateterizării sale de succes.
Abordarea lui a fost dezaprobată în primul rând de șeful lui, care l-a concediat. Deși a publicat în reviste de specialitate și a fost renumit pentru contribuția în cercetarea inimii, nimeni nu-l mai angaja în cardiologie; restul vieții a lucrat ca medic de familie și urolog.
Medicul britanic Elsie Widdowson a studiat vreme de 60 de ani nutriția și metabolismul. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, guvernul britanic a raționalizat alimentele. Așa că Widdowson a decis să afle pe propriul organism ce efecte are o dietă formată din alimentele cele mai ușor de găsit de britanicul obișnuit în aceea vreme: varză, cartofi și pâine. Pentru a dovedi că dieta nu afectează sănătatea, Widdowson s-a înfometat în timp ce făcea ascensiuni istovitoare pe munte. Autoexperimentul n-a convins la acceptarea acestui regim drastic, în schimb a ajutat alți nutriționiști în determinarea calității și cantității hranei de care aveau nevoie supraviețuitorii Holocaustului înainte de a reveni la un regim normal.
Cum s-au născut Legile lui Murphy
În 1949, John Paul Stapp, medic colonel în cadrul Forțelor Aeriene ale S.U.A., s-a supus unui experiment periculos, în încercarea de a studia efectele vitezei asupra corpului uman. Pe o pistă de încercări a rachetelor, el a fost propulsat cu o viteză de 1.010 km/h și, prin intermediul unei decelerații fantastice (circa 40 G), a fost oprit în mai puțin de o secundă. În acest timp, a fost imobilizat în scaun de un harnașament proiectat chiar de el și dotat cu 16 senzori de accelerație care măsurau forța G în diferite puncte pe corp. Bietul doctor s-a dat jos din vehicul sângerând.
Când a examinat instrumentele, a constatat că niciun senzor nu a înregistrat nimic pentru că fuseseră montați invers. N-a mai avut curaj să încerce și a doua oară, însă ghinionul lui a rămas celebru. Mai mult, se pare că așa au apărut Legile lui Murphy, după numele căpitanului Edward A. Murphy Jr., un inginer participant la experimente, care ar fi spus: „Dacă ceva poate să meargă prost, va merge prost“.
În 1859, au fost aduși în Australia iepuri europeni. Neavând dușmani locali, s-au înmulțit rapid. După circa 100 de ani, pe continent trăiau 600 milioane de iepurași care mâncau hrana celorlalte animale. Autoritățile au redus populația de iepuri introducând o boală specifică acestei specii, mixomatoza. 99% din iepuri au dispărut, acesta fiind totodată și primul succes al unui program de control biologic asupra mamiferelor dăunătoare. La scurt timp după genocid, o epidemie de encefalită umană s-a răspândit în Australia și lumea a făcut legătura cu mixomatoza. Ca să potolească temerile oamenilor, trei medici australieni, Frank Fenner, Macfarlane Burnet și Ian Clunies Ross, s-au injectat cu mixomatoză. N-au pățit nimic și populația s-a liniștit.
Descoperiri epocale prin autoexperiment
Cunoscut pentru contribuția sa în domeniul vaccinului poliomielitei, descoperit în 1952 și pus la dispoziția publicului în 1955, Jonas Salk a fost un cercetător cu adevărat altruist, interesat doar de binele omenirii. După inoculări de succes la maimuțe, Salk a testat vaccinul polio pe el însuși, pe soția și chiar pe copiii săi.
Când a fost întrebat dacă deține brevetul pentru vaccinul poliomielitei, Salk a fost uimit de ideea că cineva ar vrea să facă un profit de pe urma unui medicament foarte necesar.
În 1984, omul de știință australian Barry Marshall a descoperit legătura dintre ulcer și Helicobacter pylori, pe baza unor experimente asupra propriului corp. S-a infectat voit cu o tulpină de bacterie, și-a făcut gastroscopii și biopsii. Tânărul doctor, care era privit cu scepticism în comunitatea științifică, împreună cu colegul său Robin Warren, au recoltat porțiuni de țesut și lichide din interiorul stomacului mai multor bolnavi de ulcer, iar Marshall le-a băut dintr-o sorbitură! După câteva zile, s-a îmbolnăvit grav.
Analiza unor mostre de țesut luate din stomacul său a dovedit că avea ulcer, exact ceea ce voia să demonstreze. Tratat intensiv cu antibiotice, a reușit să scape cu viață. Până la el, comunitatea medicală considera ulcerul o maladie apărută fie pe cale genetică, fie din cauza unor obiceiuri alimentare defectuoase. Astăzi, este unanim recunoscut faptul că ulcerul nu e provocat de stres, ci de bacteria Helicobacter pylori, putând fi tratată și vindecată ușor. Comitetul Nobel a acordat râvnita distincție celor doi în anul 2005.
Se întâmplă și în zilele noastre
Specialist în inteligență artificială și robotică din Marea Britanie, Kevin Warwick a făcut istorie când a conectat circa 100 de electrozi în nervii brațului său stâng, reușind să comande un braț robotic care i-a imitat mișcările. Se întâmpla în 1998, devenind astfel primul cyber-om din istorie. Implanturile au fost scoase după nouă zile. După proiectul Cyborg 1.0, a urmat Cyborg 2.0, în 2002. Spune că în cele 11 zile cât a stat cu cip-urile în el, a trăit experiențe dincolo de granițele speciei: a simțit senzații artificiale, a intrat cu mintea pe Internet, a reușit să manevreze un robot la mii de kilometri distanță. Cu implanturi neurale a vrut să conducă un automobil, după ce a reușit să comande deplasarea unui scaun cu rotile.
Explicația: ne putem spori capacitățile senzoriale și mentale acționând asupra semnalelor electrochimice din sistemul nervos. Cutezătorul cercetător afirma: „Sunt convins că va veni o zi când toți vom avea un implant electronic subcutanat și că oamenii care nu-l vor avea vor deveni o subspecie“.
În anul 2004, profesorul David Pritchard și colegii săi de la Universitatea Nottingham s-au infectat deliberat cu viermi intestinali. Ei descoperiseră că acești paraziți produc substanțe chimice care pot îmbunătăți sistemul imunitar uman, reducând simptomele alergiilor precum febra fânului sau astmul. Dar înainte de a testa această metodă pe pacienți, s-au oferit voluntari pentru a cerceta la ce riscuri și-ar expune pacienții. Experimentul a reușit, iar metoda este practicată, desigur, cu doze infime de nematode, în cazurile grave de astm sau boala Crohn.
Și românii au făcut-o!
Constantin Romanescu (n. 1926) și Ernest Ungureanu (1912-2005), doi medici de la Spitalul de Psihiatrie Socola, au făcut în secret un experiment pe ei înșiși.
La propunerea lui Ungureanu, cei doi și-au inoculat sporozoiți recoltați de la țânțari Anofeli, pentru a testa pe pielea lor un tratament de eradicare a malariei cu două medicamente din import. După două săptămâni de la inoculare, au luat noile medicamente. Ungureanu nu a făcut boala, dar Romanescu s-a îmbolnăvit foarte grav. Abia după două luni s-a pozitivat testul de malarie și s-a putut trata, însă nu cu noile medicamente, care, în cazul lui, nu funcționaseră. Amândoi au declarat că ar relua autoexperimentul dacă ar fi nevoie.
Ziua Imnului Național va fi sărbătorită azi în Piața Tricolorului
Instituția Prefectului Județul Brașov și Garnizoana Brașov organizează astăzi, 29 iulie, orele 10:00, în Piața Tricolorului din municipiul Brașov, o ceremonie ocazionată de sărbătorirea Zilei Imnului Național al României.
La eveniment vor participa reprezentanți ai Instituției Prefectului Județul Brașov, Consiliului Județean Brașov, Primăriei Municipiului Brașov, Garnizoanei Brașov, ai unor mari unități și unități din Garnizoana Brașov, ai altor instituții publice, precum și cadre militare în rezervă și în retragere.
În încheierea ceremoniei va avea loc defilarea detașamentului de militari.
De ce pe 29 iulie
Ziua imnului național al României – „Deșteaptă-te române!”, simbol al unității Revoluției Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deșteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată.
În varianta oficială, la originea imnului național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureșanu, la Brașov și publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.
Potrivit altor surse, melodia a fi de fapt adaptată de George Ucenescu, elev al lui Anton Pann.
Ziua Imnului Național al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de către celelalte instituții ale statului, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în spiritul tradițiilor poporului român, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Cățărat la peste 10 metri înălțime: Urs electrocutat după ce a urcat pe un stâlp de înaltă tensiune
Imagini șocante surprinse în statul american New Mexico au arătat un urs cocoțat în vârful unui stâlp de înaltă tensiune, la peste 10 metri înălțime. Animalul încerca să își păstreze echilibrul deasupra cablurilor electrice, în timp ce autoritățile căutau o soluție pentru a-l salva. Din păcate, intervenția s-a încheiat tragic: ursul a fost electrocutat înainte ca echipele de salvare să ajungă la fața locului.
Momentul care a uimit martorii
Incidentul s-a petrecut la începutul săptămânii, în apropiere de Gladstone, la circa 270 de kilometri de Santa Fe. O femeie aflată pe autostrada 56 a observat animalul pe stâlp și s-a întors pentru a verifica dacă ceea ce văzuse era real. Inițial, martorii au crezut că ursul era mort, însă, apropiindu-se, au realizat că acesta era încă în viață și se lupta să rămână deasupra cablurilor.
Femeia a filmat întreaga scenă, iar înregistrarea include și apelul la serviciul de urgență 911. Operatorul i-a informat că autoritățile fuseseră deja alertate, iar echipele Departamentului pentru Vânat și Faună Sălbatică din New Mexico se îndreptau spre locul incidentului.
De ce nu a putut fi tranchilizat ursul
Specialiștii au explicat că tranchilizarea nu era o opțiune sigură. Dacă animalul ar fi fost sedat, s-ar fi prăbușit de la peste 10 metri, o înălțime echivalentă cu un bloc de trei etaje, ceea ce i-ar fi provocat răni fatale.
În cele din urmă, înainte ca echipele de intervenție să poată acționa, ursul a fost electrocutat. Departamentul pentru Vânat și Faună Sălbatică din New Mexico a confirmat decesul animalului.
Imaginile au devenit virale și au stârnit numeroase reacții, mulți internauți întrebându-se cum a reușit ursul să ajungă pe stâlp și ce măsuri pot fi luate pentru a preveni astfel de incidente.
Plantele medicinale care se recoltează în iulie și beneficiile lor
Iulie este una dintre cele mai bune perioade pentru recoltarea plantelor medicinale, deoarece în această lună concentrația principiilor active este ridicată. Menta, lavanda, sunătoarea, gălbenelele, cimbrișorul și mușețelul sunt printre cele mai folosite plante în fitoterapie. Utilizarea lor trebuie însă făcută cu prudență și la recomandarea unui specialist, avertizează psihonutriționistul Gina Tăujan, citată de Digi24.ro.
Specialista subliniază că plantele medicinale pot completa un stil de viață sănătos, dar nu înlocuiesc tratamentele prescrise de medic sau o alimentație echilibrată.
Cum se recoltează și se păstrează corect plantele medicinale
Pentru a-și păstra proprietățile terapeutice, plantele trebuie culese în zile însorite, după evaporarea completă a rouei, din zone nepoluate și aflate la distanță de drumuri intens circulate sau terenuri tratate cu pesticide.
După recoltare, plantele se usucă într-un spațiu bine aerisit, ferit de razele directe ale soarelui, apoi se depozitează în recipiente curate, închise ermetic, într-un loc uscat și răcoros.
Menta, aliat al digestiei
Menta este apreciată pentru conținutul de mentol, compus care poate relaxa musculatura tubului digestiv și reduce balonarea, greața sau senzația de stomac plin.
Poate fi consumată ca infuzie sau adăugată în apă, limonade, salate și deserturi. Persoanele cu reflux gastroesofagian trebuie să o consume cu prudență, deoarece poate accentua simptomele.
Lavanda, recomandată pentru relaxare
Lavanda este cunoscută pentru efectele calmante și capacitatea de a reduce stresul și de a îmbunătăți calitatea somnului.
Infuzia de lavandă este consumată frecvent seara, iar uleiul esențial este folosit în aromaterapie. Planta este utilizată și în gastronomie, în cantități mici, pentru aromatizarea ceaiurilor, limonadelor sau deserturilor.
Sunătoarea, planta care necesită cea mai mare prudență
Sunătoarea este una dintre cele mai studiate plante medicinale, folosită pentru susținerea echilibrului emoțional. Administrarea sa trebuie făcută doar la recomandarea medicului, deoarece poate interacționa cu numeroase medicamente, inclusiv anticoncepționale, anticoagulante sau tratamente pentru afecțiuni cardiovasculare și epilepsie.
Gălbenelele, benefice pentru îngrijirea pielii
Gălbenelele sunt apreciate pentru proprietățile calmante, antiinflamatoare și antioxidante. Extractele sunt folosite în creme și unguente pentru pielea iritată, uscată sau afectată de arsuri superficiale.
Infuzia poate fi consumată ocazional, însă utilizarea externă este cea mai bine documentată.
Cimbrișorul, sprijin pentru căile respiratorii
Cimbrișorul este bogat în timol și carvacrol, compuși utilizați tradițional pentru calmarea tusei și susținerea sănătății căilor respiratorii.
Este consumat cel mai des sub formă de ceai, dar este folosit și ca plantă aromatică în preparate culinare.
Mușețelul, unul dintre cele mai populare remedii naturale
Mușețelul continuă să înflorească în multe zone ale țării și în luna iulie. Este recunoscut pentru proprietățile antiinflamatoare, antispastice și calmante, fiind folosit pentru ameliorarea disconfortului digestiv și favorizarea relaxării.
Persoanele alergice la plante din familia Asteraceae ar trebui să consulte un medic înainte de utilizarea mușețelului.
Specialist: „Natural nu înseamnă lipsit de riscuri”
Psihonutriționistul Gina Tăujan atrage atenția că plantele medicinale pot avea contraindicații, reacții adverse sau pot interacționa cu anumite medicamente.
Plantele pot contribui la menținerea stării de sănătate, însă nu înlocuiesc alimentația echilibrată, odihna, activitatea fizică sau tratamentele recomandate de medic.
Întrebări pentru gospodine: De ce se îngălbenesc hainele albe în șifonier
Fie că este vorba despre o rochie preferată, o cămașă elegantă sau fețe de masă din dantelă transmise din generație în generație, cu toții ne-am confruntat la un moment dat cu neplăcuta surpriză de a scoate din dulap haine albe pătațe sau îngălbenite de timp.
Această decolorare este provocată în principal de un proces de oxidare, dar și de reacțiile chimice dintre fibrele textile și mediul în care au fost depozitate. Află din acest ghid de la experții în îngrijirea țesăturilor de ce își pierd hainele strălucirea și cum le poți păstra impecabile pentru ani de zile.
De ce se îngălbenesc țesăturile albe în timpul depozitării?
Atunci când articolele textile sunt depozitate incorect, ele pot reacționa negativ cu acizii din ambalaje sau mobilier. Iată principalele cauze:
• Aparatele și ambalajele neadecvate: Cutiile de carton, sertarele din lemn netratat sau hârtia de mătase ieftină conțin acizi naturali care pătează bumbacul și inul.
• Plasticul de proastă calitate: Anumite pungi sau cutii din plastic emana gaze chimice pe măsură ce se degradează, prinzând totodată umiditatea la interior (ceea ce duce și la apariția mucegaiului).
• Murdăria nevăzută și transpirația: Petele de transpirație de la subraț (create de reacția dintre antiperspirant și sărurile din corp), urmele de loțiune sau grăsimea invizibilă lăsată de piele oxidază în timp, transformându-se în pete gălbui sau maronii.
Cum să previi îngălbenirea hainelor albe: Regulile de aur
1. Spală hainele corect înainte de a le depozita
Nu pune niciodată în dulap haine purtate, chiar dacă par curate la prima vedere.
• Tratează petele și spală hainele conform instrucțiunilor de pe etichetă.
• Nu exagera cu detergentul și evită balsamul de rufe! Balsamul lasă o peliculă ceroasă pe fibre care atrage insectele și reține murdăria.
• Dacă duci hainele la curățătoria chimică, scoate-le din folia de plastic transparentă și lasă-le să se aerisească 24 de ore înainte de depozitare, pentru ca solvenții chimici să se evapore complet.
• Spală-te bine pe mâini înainte de a împături hainele albe – cremele de mâini pot păta definitiv țesătura!
2. Evită contactul direct cu lemnul netratat
Lada din lemn sau cufărul de zestre al bunicii pot părea spațiul ideal de depozitare, însă acizii naturali din lemn accelerează degradarea fibrelor. Dacă folosești sertare din lemn, asigură-te că sunt vopsite sau lăcuite cu un lac poliuretanic etanș. O altă soluție este să tapetezi interiorul cu pânză din bumbac spălat sau hârtie fără acizi (acid-free tissue paper).
3. Alege containerele și husele potrivite
• Fără cutii de carton: Cartonul este fabricat din celuloză de lemn, conține acizi dăunători și nu oferă nicio protecție împotriva umidității sau a dăunătorilor.
• Atenție la tipul de plastic: Dacă folosești cutii din plastic, caută-le doar pe cele marcate cu simbolul de reciclare #5 sau literele PP (Polipropilenă). Aceasta este o rasină chimic inertă, fără bisfenol A (BPA), care nu emană gaze nocive.
• Cea mai bună opțiune: Husele din bumbac 100%: Husele textile sau cutiile din pânză respirabilă de bumbac reprezintă cel mai bun scut. Bumbacul permite aerului să circule, previne acumularea condensului și ține praful și insectele la distanță.
Cum poți salva hainele albe care s-au îngălbenit deja?
Dacă ai scos din șifonier o haină albă care s-a îngălbenit, nu o arunca! Dacă materialul este lavabil, cea mai sigură și eficientă metodă de albire este înmuierea în apă caldă cu înălbitor pe bază de oxigen activ (pudră). Această formulă este blândă cu țesăturile și eficientă chiar și pe petele vechi.
Alte alternative naturale pentru redarea albului strălucitor includ uscatul hainelor direct la razele ultraviolete ale soarelui, clătirea cu bicarbonat de sodiu, apă oxigenată sau oțet alb. Pentru țesăturile delicate sau ne spălabile (cum ar fi mătasea sau lâna), apelează întotdeauna la o curățătorie profesională.
