Credincioşii ortodocşi îi cinstesc astăzi pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. În popor se spune că sărbătoarea durează, de fapt, trei zile şi că din acest moment vara este trimisă pe lumea cealaltă, iar Dumnezeu e gata să slobozească peste noi gerul iernii. „Vara Arhanghelilor~ ţine o zi. Pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun trebuie neapărat să mai fie trei-patru zile senine şi călduroase numite „vara iernii“. Biserica mai serbează în 8 noiembrie, o dată cu sfinţii Mihail şi Gavriil, toată obştea Sfinţilor Îngeri laolaltă, şi de aceea se mai spune că această zi este Sărbătoarea Îngerilor. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la Judecata de Apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.

Pictaţi pe uşile altarelor bisericeşti

Ca sărbătoare a îngerilor, ziua de 8 noiembrie a început a se serba în Biserică de prin veacul al cincilea şi ea s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin. Prin cuvântul „arhanghel“ înţelegem „mai mare peste îngeri“ sau „cel dintâi dintre îngeri“. Iar „înger“ înseamnă „vestitor“, pentru că îngerii vestesc pe pământ şi fac cunoscută oamenilor voia lui Dumnezeu. Arhanghelul Mihail se arată a fi un înger al dreptăţii Dumnezeieşti, în vreme ce Arhanghelul Gavriil este îngerul bunătăţii şi milostivirii lui Dumnezeu. În popor se spune că fiecare om are câte un înger păzitor, pe care îl primeşte la botez. Cei doi arhangheli purtători de sabie ca simbol al biruinţei sunt, potrivit credinţei ortodoxe, conducătorii cetelor de îngeri şi călăuzele sufletelor în drumul lor spre Rai. Se spune că Sfinţii Mihail şi Gavril fac trecerea de la venerarea sfinţilor şi a moaştelor la cultul îngerilor. Ei sunt, totodată, şi patroni spirituali ai Jandarmeriei Române. Chipurile celor doi arhangheli sunt pictate pe uşile altarelor bisericeşti – Sfântul Mihail este pictat pe uşa dinspre nord, iar Sfântul Gavriil pe cea dinspre sud. Arhanghelii sunt cei mai mari vestitori de bine, adică cei ce vestesc cele mari şi preaslăvite taine, mai ales că arhanghelul Mihail este cel dintâi sfânt sfinţit de Dumnezeu, care i-a stat de-a dreapta.

Descântec de muncă

În folclor se spune că Arhanghelii Mihail şi Gavril sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte. În tradiţia românească se crede că Arhanghelul Mihail poartă, uneori, cheile Raiului, dar şi că este un luptător înfocat împotriva diavolilor. Adesea se alătură Sfântului Ilie, când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte grindina cu tunul. Arhanghelul Mihail veghează bolnavii, la cap, când le este dat să moară, şi la picioare, dacă le este sortit să mai trăiască. De asemenea, în credinţele populare Sfântul Mihail este şi protectorul Lunii şi al Soarelui şi se spune că ori de câte ori diavolii încearcă să le fure de pe cer (eclipse), nu ezită să se lupte cu ei.
Bătrânii mai spun că acela care se va încumeta să lucreze în 8 noiembrie se va canoni mult să-şi dea sufletul în ceasul morţii. Aşa că cei ce respectă datinile, cinstesc cum se cuvine sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, fără să muncească sau să pună pe alţii să-i slugărească. Se povesteşte că, în vremuri de demult, românii ştiau când le este dat să moară, şi de aceea nu mai munceau deloc. Numai că Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil au vrut ca omul să muncească până moare, ca să aibă ce să mănânce. Aşa că au mers la o văduvă bătrână şi au învăţat-o un descântec, ca să muncească omul până când o muri. Şi s-a întâmplat că tocmai atunci un bătrân trăgea să-şi dea sufletul. Femeia a început să-i spună descântecul învăţat: „Pasăre cudalbă zburară/Trei picături de sânge picară/ şi leac să se scoale românul în picioare/ şi să ceară de mâncare“. Curioşi, oamenii au intrat în casa românului să vadă cum se simte. Şi l-au văzut pe moş cum cere de mâncare. Şi de atunci a rămas obiceiul să se descânte şi omul să muncească atâtea zile câte îi este dat pe pământ.

O lumânare pentru lumină pe „cea lume”

de ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este bine ca omul să aprindă o lumânare ca să aibă „lumină” pe „cea lume”. Credincioşii mai aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei dispăruţi năprasnic, fără lumânare la căpătâi. Iar în casele creştinilor care au fost botezaţi cu numele Mihail sau Gavriil se pun cu bucurie bucate bune pe masă, în aşteptarea musafirilor care vin să petreacă sărbătoarea alături de ei. De fapt, Ziua Îngerilor e ultima sărbătoare în care creştinii se pot aduna să petreacă înainte de Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului.

Îngerul cu sabie

Cei şapte arhangheli care stau înaintea tronului lui Dumnezeu sunt: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil şi Varahiil. Înger înseamnă vestitor, iar arhanghelii sunt mai mari peste îngeri. Mihail este voievodul oştilor cereşti. El poartă sabie de foc, păzeşte Legea lui Dumnezeu şi biruie puterea vrăjmaşilor. El a însoţit pe poporul ales din Egipt pe pământul făgăduinţei, a păzit pe Daniil cu viaţa, în groapa cu lei, a adus foc peste cetăţile Sodoma şi Gomora. Iar la sfârşitul veacului, împreună cu ceata arhanghelilor, va suna din trâmbiţă, va scula pe cei morţi şi va aduna la judecată.

Ocrotitorul femeilor

Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri şi are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari dumnezeieşti. A fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului, a rostit cel dintâi numele lui Iisus a pus nume Sfântului loan Botezătorul, a vestit păstorilor că în Bethleem s-a născut Mesia. Sfântul Gavriil ocroteşte fecioarele, mamele şi pruncii şi duce rugăciunile la Dumnezeu.

Patronii jandarmilor

Cei doi arhangheli sunt şi patronii spirituali ai Jandarmeriei Române, fiind consideraţi „jandarmii bolţii cereşti şi ai tronului Dumnezeiesc“.